14,383 matches
-
ținînd de structura limbii, se ajunge la cele mult mai complexe, în care dominantă e perspectiva istorică asupra principalelor linii de evoluție socială și culturală ale societății și asupra reflectării lor în limbaj. E o lărgire firească: un cercetător tînăr tinde să fie exact și chiar exhaustiv în limitele unei probleme concrete; experiența acumulată îndeamnă însă la abordarea unor teme cît mai largi, la meditația asupra chestiunilor esențiale. Seria Individualității i-a permis autorului o anume libertate tematică, sub semnul integrator
Istorie culturală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12646_a_13971]
-
a masivității materialului în contrariul lui. Pasărea lui e fragilă, construită din planuri aflate în echilibru precar. Septimiu Enghiș speculează cu succes asupra raportului între plin și gol, raport bine dozat, deși golul, spațiul ca o fereastră care înglobează peisajul, tinde să domine întregul. Atent la vibrația suprafețelor, animă și încălzește forma-cadru, punând în valoare efectele imprevizibile, datorate hazardului, ale lucrului asupra materiei. Mara Vâlceanu a sculptat un înger, o figură înaripată, care nu se înalță, ci dimpotrivă pare să se
SIMPOZION "Ion Vlasiu" by Ioana Vlasiu () [Corola-journal/Journalistic/12687_a_14012]
-
mică operă" care să le justifice intransigența față de alții, care au operă. Se reped totuși, precum o doamnă, Elvira Iliescu, în "Jurnalul literar", "la gâtul câtorva importanți scriitori români de azi, în stilul nărăvaș și obraznic pe care noua democrație tinde să-l impună libertățiii de expresie". Chiar așa se și întâmplă. în numele dreptului la opinie acordat oricui ("stropșitoarele voci din public"), revistele prea des îngăduie terfelirea oricărui nume, acțiune "simptomatică pentru accentuata depreciere în conștiința publică a noțiunii de scriitor
Foiletonul de sâmbătă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/12660_a_13985]
-
dintre filmele de până acum. Astfel, se poate observa o tendință îngrijorătoare în trecerea de la carte la ecran (ca admirator al lui Harry Potter, sper din tot sufletul să mă înșel): dacă romanele sunt din ce în ce mai complexe și mai captivante, filmele tind să devină din ce în ce mai schematice și mai plictisitoare. De ce spun asta? Pentru că rămân la opinia că, într-un astfel de film destinat "copilului din tine", povestea trebuie să primeze în fața atmosferei; or, Cuarón crede exact contrariul. El știe fără îndoială să
Marca HARRY POTTER by Mihai Fulger () [Corola-journal/Journalistic/12706_a_14031]
-
nu poate fi formulat ("ai computer, încearcă acum să spui măcar/ un singur adevăr despre tine (nici/ n-a mai fost cazul, timpul s-a schimbat..." 2 Ianuarie) și de aceea intertextualitatea (care avea o pondere semnificativă în primele volume) tinde la zero în aceste poeme, căci poezia și-a pierdut definitiv menirea de a exprima "trăiri universal valabile". Nici omul nu mai ocupă vârful piramidei creației ("pâș pâș pe fundul oceanului/ două languste, eu și tu/ ne ducem, a venit
Economie de cuvinte by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12696_a_14021]
-
bucuria, câtă va fi fost, nu era una a Sărbătorii, ci aceea trivială a veștii că "s-au băgat" ouă (câte 5 de căciulă!), parizer, hârtie igienică... Și iată că azi, determinarea "mobilizării" și, eventual, a bucuriei la 1 Decembrie, tinde să devină de aceeași natură: "se dă" fasole de la cazan, iar amărâților înfometați li se pune microfonul sub nas ca să-și declare admirația și recunoștința... Aici însă, constat că, furat de evocări, am omis să spun ceea ce se cădea spus
Recuperarea Sărbătorii by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/12729_a_14054]
-
zgomote ori liniște, așa cum un obiect se desprinde de pe un fond luminos sau obscur. în împrejurări normale, figura și fondul nu depind de noi, ci de anumite condiții obiective. în natură, după Metzgger, neregularitățile sunt sursele schimbărilor. Sistemul, stabilit astfel, tinde spre structura cea mai echilibrată, mai omogenă. Enunț legat de celălalt, anume că și energia tinde să efectueze travaliul cu valoarea cea mai mică raportată la necesitățile lucrului respectiv. Balonul de săpun, de ex., spunea același Metzgger, prinde forma care
Figură și fond – note 1944 – (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12737_a_14062]
-
normale, figura și fondul nu depind de noi, ci de anumite condiții obiective. în natură, după Metzgger, neregularitățile sunt sursele schimbărilor. Sistemul, stabilit astfel, tinde spre structura cea mai echilibrată, mai omogenă. Enunț legat de celălalt, anume că și energia tinde să efectueze travaliul cu valoarea cea mai mică raportată la necesitățile lucrului respectiv. Balonul de săpun, de ex., spunea același Metzgger, prinde forma care poate să închidă cel mai mare volum sub cea mai mică suprafață. Interesantă și legea lui
Figură și fond – note 1944 – (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12737_a_14062]
-
care poate să închidă cel mai mare volum sub cea mai mică suprafață. Interesantă și legea lui Chatelier � dacă o mișcare se produce într-unul din factorii care determină o condiție de echilibru, echilibrul se modifică într-un fel ce tinde să anuleze efectul schimbării... ASIMETRIA CONDUCE CURSUL NATURII (Curie). Există în lume o tendință generală de realizare cât mai economică a unei structuri favorabile unei organizări cât mai simple și mai regulate. (Vezi stilul în lit., în arta scriitorilor mari
Figură și fond – note 1944 – (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12737_a_14062]
-
excelentele însemnări ale lui Dan C. Mihăilescu despre Claymoor - Mișu Văcărescu, din volumul său București. Carte de bucăți sînt exemplele aflate cel mai la îndemînă), dar este pentru întîia oară cînd problema dandysmului este privită sistematic, într-o abordare ce tinde spre exhaustivitate. Dandysmul este teritoriul pe care se întîlnesc vedete ale vieții mondene, scriitori mai mult sau mai puțin importanți și personaje literare fictive. "Afacere" anglo-franceză, extinsă ulterior la scara continentului european, dandysmul nu poate fi înțeles în afara unor referințe
Cavalerii dreptului la diferență by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12731_a_14056]
-
înșirând noțiuni pe care nu le-au analizat destul, pot eventual obține oarece efecte estetice, dar și pricinui altora prejudicii de nevindecat. Pe scurt, au aflat din propria lor experiență că de acum încolo, cei ce vor alege sacerdoțiul scriiturii, tinzând prin aceasta să devină exemplari, vor trebui să practice, din acea clipă, rostirea adevărului în locul minciunii, respectul celuilalt în locul violenței și - mai ales - curajul în locul resemnării.
Steaua Dubla by Annie Bentoiu () [Corola-journal/Journalistic/12741_a_14066]
-
criza ficțiunii în literatura română a anilor '50 și cea a anilor '90 este paralela dintre ce se întîmplă la ora actuală în literaturile română și franceză. Chiar și într-o țară cu potențialul economic al Franței, publicarea unei cărți tinde să devină un lux, pe care nu și-l mai poate permite oricine. Interviul realizat de Ion Simuț cu prozatorul Dumitru }epeneag este plin de sugestii în acest sens. Spune Dumitru Țepeneag: " Un scriitor francez trebuie să aibă avere personală
Raport despre starea fictiunii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12789_a_14114]
-
texte precum cel de care vorbesc, drama e că obiecte inedite apar, dar - după un salt temporal îndrăzneț - nu se înțelege prea bine cum s-a produs transformarea: " Se umplu intestinele cu carne, după care cârnații se pun la rece". Tind să cred că, în lipsa unor detalii ceva mai precise asupra umplerii, un cititor fără experiență nu va putea transforma cu adevărat intestinele în cîrnați. Oricum, brevilocvența încurajatoare are interes narativ: diferența dintre timpul acțiunii și cel al povestirii e mare
Tehnici și ambiguități culinare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12796_a_14121]
-
se înțelege perfect motivația și principiul acestui demers scriptural, nu cred că adevărata valoare a autorului o dau acest tip de proze, oricât (auto)biografic ar presupune ele. Când Cosmin Manolache ridică miza ficțională și înregistrările unor astfel de momente tind să se dilate în corpul unor povestiri, abia atunci cititorul poate simți pe deplin satisfacția ficțiunii. Fără a fi prost scrise sau neinteresante, aceste texte foarte scurte, ca niște schițe, promisiuni de povestiri pot crea cititorului frustrări. Savoarea unui puzzle
Povestiri pe 16 mm by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12771_a_14096]
-
prea clară și de durată a ceea ce vrea să-ți transmită prozatorul. Paul Cernat vorbește în prefață de un posibil "roman-puzzle" și de o "monografie compozită" a Mizilului, dar, oare, nu orice mulțime de fragmente, chiar și eterogene și discursive, tinde să sugereze un ansamblu în baza unor minime elemente, să le zicem, coagulante!? De aceea, cele mai bune texte ale lui Cosmin Manolache sunt cele mai dezvoltate, abia ele de-a dreptul niște povestiri satisfăcătoare. În 5 ani și 7
Povestiri pe 16 mm by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12771_a_14096]
-
ale manualelor, majoritatea dascălilor reușesc să-și ocrotească pruncii primiți spre educare. îi apără de valurile agresivității unei lumi scăpate, parcă, de sub control. îi îndeamnă și-i învață să creadă că munca, prietenia, devotamentul, altruismul și multe alte noțiuni, care tind să devină simple vorbe terfelite în hulpava noastră tranziție, sunt încă adevăruri de viață. În lumea convulsionată din care veneam, astfel de universuri școlare, precum cele din Măcin, Cerna, Greci, Carcaliu sau Luncavița, par mici oaze de speranțe. Copiii sunt
Hotarul by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/12787_a_14112]
-
cu genealogie că primele date istorice pe care le avem de pildă de la egipteni sînt pur și sumplu genealogii ale faraonilor. Și încetul cu încetul în vremurile acelea se considera foarte important rolul individului. Acuma, cum să zic, știința istorică tinde mai mult, mai cu seamă în ultimele zeci de ani s-a făcut o adevărată revoluție în istoriografie și se consideră că evenimențialul nu mai are aproape nici o importanță și atuncea dispar și personalitățile din trecut. Cred că este ca
Acasă la NEAGU DJUVARA by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12760_a_14085]
-
temele și motivele povestirilor voiculesciene "sunt variate", arta prozatorului e "extraordinară", iar subiectele "senzaționale sau banale". Cu astfel de aprecieri critica însăși cade în banalitate. E apoi mult prea reductiv, chiar comic, să califici asceza voiculesciană din anii ´50, ce tinde să se identifice cu isihasmul, drept "un trai sportiv" (p. 236), când e vorba de o practică prin excelență spirituală; exegetul persistă în greșeală când scrie cu seninătate despre "viața de autentic sportiv pe care o dusese V. Voiculescu înainte de
Biografismul hagiografic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12797_a_14122]
-
o echipă de specialiști norvegieni, fie una textologică, bazată pe "metoda convoiului". Argumentele pro și contra adunate din aceste lucrări, precum și din alte materiale apărute în presa străină sau cea sovietică și rusească (v. emisiunea TV "A cincea roată", 1990), tind să-i dea dreptate lui D* cu privire la existența a două condeie în elaborarea romanului. Dar dacă Șolohov este unanim acceptat drept "coautor", identitatea autorului rămâne încă o problemă deschisă. Pe scurt, "candidații" cu șanse mari la acest titlu ar fi
Cât de liniștit e Donul? by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12818_a_14143]
-
oamenii lui Putin. Ca și în România, dreapta democratică, divizată și contradictorie, are puține șanse să ajungă la putere, deși soluțiile ei ar putea redresa real societatea rusă. Firavul început de democrație ar putea fi, în consecință, oricând retezat, rușii tinzând să revină la structurile de tip autocratic, precomuniste, imperiale. Chiar și foști dizidenți, ca Soljenițîn sau Zinoviev au ajuns să susțină că "sufletul rus" este mai apropiat de colectivismul dirijat autoritar, singura problemă fiind a scurtcircuitării relației dintre autocrat și
Dilemele Rusiei de azi by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/12834_a_14159]
-
existența cotidiană și pagina scrisă, dintre realitate și ficțiune" e ocupat îndeobște de jurnalele criticilor, care sînt, de facto, (auto)biografiile lor, scrieri ce, regretabil, apar subestimate de "codurile instituționalizate" ale profesiei de critic, istoric, teoretician literar, coduri tiranice care tind să reducă la neant ființa auctorială, "omul concret" din spatele textului. Astfel autorii se pomenesc neluați în seamă în identitatea lor ireductibilă, puși în paranteză, anonimizați. Un obiectiv al cercetării luminate s-ar cuveni să devină restituția personalității, factor activ, imprevizibil
Trei decenii de critică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12304_a_13629]
-
dar nu numai, expresia unor "atitudini antropologice universale": nevoia de cunoaștere, predispoziția idealizării și tendința intensificării senzațiilor. Într-un cuvânt, interesul principal al destinatarilor (N.B! - termenul cititor nu este folosit) și, deopotrivă, funcția împlinită de "gândirea producătoare". Metoda vocațiilor tinde să anuleze distincția literar-non-literar: "Imaginea relativ omogenă a fenomenului poetic românesc din primele lui două secole se datorează prezenței unor vocații active corespunzătoare unor funcții spirituale precise, exercitate consecvent și de-a lungul întregului Ev Mediu european. E vorba de
O sistematică a poeziei medievale by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12299_a_13624]
-
utilizarea surprinzătoare de la care am pornit: cei plecați să cîștige în Irak fiind numiți "căpșunari" printr-un abuz ironic care creează și o imagine antifrastică. Cred că, între toate posibilele meserii care au atras români peste hotare, cea de căpșunar tinde să devină emblematică pentru că frapează mai mult imaginarul colectiv: printr-o anume frăgezime idilică și autoironică.
"Căpșunar" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12309_a_13634]
-
caracteriza prin tendința spre precauție, neangajare: "nu vor să facă afirmații nefondate și nici nu vor să se angajeze la ceva prin cele afirmate" (p. 72); "mărgineanul cere direct, întreabă mereu, dar dă sau răspunde pe ocolite" (p. 89); "Vorbitorii tind să răspundă cu anticipație la toate întrebările pe care le presupun la ascultător prin intermediul unor enunțuri dezvoltate, concrete, controlabile și analizabile" (76). Și maramureșenii preferă comportamentul interogativ, precaut, de "predare a inițiativei verbale către interlocutor". Interjecțiile sînt la fel de numeroase în
Pragmatică interculturală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12332_a_13657]
-
Numai că Fondane nu ezită să noteze că: "Superficialitatea futurismului vine poate din aceea că înlătură orice viață contemplativă, nu concepe decât mișcarea, dar nimic nu convine, desigur, mai bine timpului său". În 1927, Fundoianu consideră, așadar, ideologia sovietică ce tindea - cum știm foarte bine astăzi - să controleze prin oficinele sale externe și spațiul cultural francez, în strânsă relație cu concepția sa mai largă despre ecuația literar-social, gândire liberă și structuri economice, libertate interioară și constrângeri venite din afară, dinspre doctrinele
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]