13,035 matches
-
flori albastre. Mai este o doamnă cu rochie lungă, verde. Stă lângă măsuța de scândură pe un scaun de abanos. Are mâinile albe și foarte reci. Cu mâinile albe și foarte reci ea scrie, ea copiază cu litere mari de tipar o poezie de Mihai Eminescu. Și e atât de frumos, de parcă-am murit demult. Pe celălalt deal, eu dorm în iarbă, între pruni. Capul meu adormit odihnește pe o perniță albă. Sub perniță am un cuțit și o secure, astfel
Și e atât de frumos by Ion Mureșan () [Corola-journal/Imaginative/5496_a_6821]
-
oprită în aer, care-a uitat cine a trimis-o ca să nu ajungă. Acest lucru nu ne-a fost dat pentru starea pe loc ci pentru mișcare, pentru venirea purtătorului de torță și plecare. Deplinătatea privită cu ochii deschiși iluminarea tiparului ce s-a golit trecerea purtătorului de torță prin viața noastră. Nu pentru somn, ci trezie nu pentru somn, ci pentru veghea omenească aceea care l-ar fi oprit pe Enkidu în câmpiile soarelui și pe Eurydike sabia trează despărțitoare
Poezie by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Imaginative/6619_a_7944]
-
dinaintea-ți se așterneau numai stavile și opreliști, nici o vorbă bună, nici un ajutor. Practic, erai un aventurier idealist care se lansa într-o expediție Kon-Tiki pe oceane de hârtie. Primul meu op liric (Poezii, Cartea Românească, 1977) era gata de tipar încă din 1975 și cuprindea snopi din recolta de versuri? mai mult sau mai puțin reușite? a țarinilor mele, cu începere de prin 1970. Înainte de volum, debutasem timid în presa literară centrală cu trei-patru poeme diluate și tot atâtea articole
Aveți curajul să citiți ce urmează? by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/6672_a_7997]
-
uită izvorul din care curg și-n care trebuie să se reîntoarcă. Două lanțuri A.D.N., răsucite elicoidal, unul în jurul altuia, ca un alfabet cu milioane de litere și infinite combinări și permutări, din care o literă a sărit, perturbând tiparul. Cine s-o pună la loc, pentru a nu începe haosul? E ca și cum într-o bună zi fiecare s-ar despărți în două, și fiecare parte, în două, la nesfârșit. Cum ai mai stăpâni, doamne, prăbușirea asta de lumi? Doar
Poeme pentru Odette by Dumitru Velea () [Corola-journal/Imaginative/7540_a_8865]
-
în mână și cu frunză de viță de vie pe vas! Veșmântul gol Doamne, fire cu fire ai împletit, pânza veșmântului ai țesut, după respirația ei l-ai întins și după mișcările ei l-ai lăsat să fluture, desenând orbitorul tipar într-o tablă de carne, într-o tablă de piatră. De pe umerii ei pânza s-a rărit, de pe brațele și trupul ei a curs ca o apă înspumată peste urmele-i lăsate-n țărână. Doamne, n-o mai pot bănui
Poeme pentru Odette by Dumitru Velea () [Corola-journal/Imaginative/7540_a_8865]
-
trupul. Fii bună, rea, te rog, n-aibi nici un scrupul. Lumină, umbră, pe rînd, soare, lună, Îmi străjuiesc cuvintele spre tine. Îmbobocesc fiece gest de-al tău în floare, Munți de miresme, fluturi sun din zare, Și-ți rotunjesc, după tipar de șold, izvoare, Neabătut de lene sau rușine. Mă strădui să plătesc cu carnea mea, Spuzită-n răni, ce ai tu mai agale, Mai nefiresc de dulce, mai lalea Larg desfăcută-n în odaia-n care Numai o zi am
Poate că mor... de-aceea-ți scriu întruna? by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/7783_a_9108]
-
să țină cont de existența gradelor, a treptelor de tranzitivitate - cel puțin a unei tranzitivități „tari” și a uneia „slabe” - , ori de fenomenul tematizării, explicație pentru numeroase structuri specifice (este discutat în detaliu, cu foarte interesante paralele balcanice și romanice, tiparul De văzut, am văzut destule, folosit în română pentru tematizarea forte a unei predicații). Volumul reușește să îmbine, într-un echilibru perfect, interesul științific și pe cel didactic. Din punct de vedere didactic, este vizat în primul rînd nivelul superior
Despre gramatică, altfel by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13137_a_14462]
-
la soare, de parcă ar fi fost făcute dintr-un material transparent. Magazinele erau închise, rulouri ocroteau intrările, pietoni puțini, cu pălăriile de pai trase pe ochi, treceau în timpul prânzului pe trotuarele încinse, folosind umbrele înguste și aspre ca resturile unui tipar printre tălpi și tocuri. Și totuși, în colțul trăsurii puteai sta ușor înălțat, sprijinit comod, când aceasta o coti în zona albă a bulevardului, un curent ușor de aer aduse o adiere răcoroasă, o suflare dinspre șirurile de ferestre ascunse
Christian Haller - Muzica înghițită by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/13122_a_14447]
-
de profesor și cea de medic, ar trebui să reprezinte una dintre vertrebrele moralității din România. Apoi, pentru că rezoluția acestei comisii de medicină (parte a Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare - precizare Cronicar) iese din orice tipare, întrece orice imaginație, neagă realitatea și construiește precedentul periculos al minciunii colective. Acesta este dr Beuran și aceasta este viața universitară românească. Există oare vreo notă care să evalueze acest mediu în care creștem, îi educăm pe specialiștii români?” Cum
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13179_a_14504]
-
nu sînt niciodată prea lungi: vorbitorul e de obicei convins că interlocutorul înțelege ceea ce el vrea să spună, tendința fiind de a folosi echivalentele populare ale lui „etc.” chiar după cîte un singur element invocat. Uneori formula intră exact în tiparul sintactic al termenului anterior: „și zice: Cum stați voi aicea, cum? Cu copiii mici, cu nu știu ce...” (CORV 47). Adesea, ea e legată prin și de termenul precedent, de reperul situației: „și-atuncea nemții când le văd așa-mbrăcate-n caftane și nu știu ce
„Nu știu ce” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13193_a_14518]
-
adăugându-i o largă prefață. Aceasta a fost prima încercare de a-l prezenta cititorului polonez ca om și gânditor. De atunci am tradus alte cinci opere din creația lui. Cea din urmă, Lacrimi și sfinți, - abia a ieșit de sub tipar. Pot afirma că, acum, când în limba polonă au apărut deja opt cărți din opera sa, Cioran a penetrat de-a binelea în spațiul culturii intelectuale a țării mele. N.M. - Fire neliniștită ca și el, cred că n-ați pus
Ireneusz Kania: “Cultura română - pasiunea mea” by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/13200_a_14525]
-
ar putea fi subsumat vreunei metodologii în parte, fiind mai relevantă observarea „gradului de deviație” de care dă dovadă în raport cu pedanteria aplicării metodei. Semnalul concepției sale literare l-a reprezentat cartea intitulată Lecturi infidele. Într-un climat în care stăpîneau tiparele pozitiviste, „universitare”, „științifice”, văduvite de originalitate și prea puțin viabile, junele cronicar denunța cu o elegantă fermitate pseudoprofesionalizarea cercetării, cultivarea unei istorii literare aservite locului comun, și proclama sfidător superioritatea „diletantismului”. La antipodul crispării „doctorilor în literatură”, după spusa lui
Tratat despre Nicolae Manolescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13213_a_14538]
-
număr de locuțiuni și expresii pe baza cîtorva verbe fundamentale - a face, a da, a lua, a pune, a ține etc. - e un fenomen comun multor limbi. Interesante sînt diferențele de inventar, verbele preferate de diverse limbi nefiind întotdeauna aceeași. Tiparul este prezent și în română, deopotrivă în variantele culte și în cele populare ale limbii: a da atenție și a da nas; a da faliment și a da chix; a da curs și a da țeapă. Listele - de la cele din
„A da click” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13218_a_14543]
-
sperăm - perfidie a fostului regim camuflat azi în «democrație». Cu alte cuvinte: ni se oferă o perspectivă dinspre diavol a pactului cu diavolul”. * O dezbatere foarte utilă, care a avut loc la G.D.S. la sfîrșitul lui noiembrie trecut, vede lumina tiparului în revista 22 nr. 719 din decembrie 2003. Mai exact, tema este Deontologia alcătuirii manualelor școlare. În bună măsură, ea se suprapune peste aceea a plagiatului (din care exemple așa zicînd didactice n-au lipsit) de la Întîlnirile „României literare” din
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13252_a_14577]
-
Barbu Brezianu, Arșavir Acterian, N. Steinhardt. Autorii cărții descriu apoi activitatea lui Alexandru Ciorănescu, pe domenii și literaturi. Când încă era în țară (pentru că după 1946 s-a exilat la Paris iar mai târziu în Spania), istoricul literar a încredințat tiparului studiile Teatrul românesc în versuri (1943) și Spiritul european și cultura română (1944). Peste mai mulți ani, va da la iveală altele două, despre Alecsandri și Ion Barbu, în versiune engleză. Autorii observă „elasticitatea metodelor de investigare și fervoarea analizei
Amintiri fără memorie by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13304_a_14629]
-
se terminase, așa încît a lăsat-o din nou jos. S-a uitat în fundul ceștii și a urmărit cum firicelele de zaț negru se scurgeau în puținul lichid rămas. Nervurile negre s-au rotit, s-au închegat într-un anumit tipar și s-au așezat. Inman s-a gîndit la ghicitul viitorului în zațul de cafea, în frunzele de ceai, în măruntaiele de porc, în formele norilor. De parcă toate acestea ar fi spus ceva ce merita să fie cunoscut. Ținînd seama
Charles Frazier: Cold Mountain by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/13248_a_14573]
-
adversarii ei din ultima parte a secolului XX. Atît conferința lui Eco, de la care au pornit acum treisprezece ani dezbaterile cunoscute sub numele de Tanner Lectures, cît și intervențiile unor Rorty, Culler ș.a. vor face conținutul unui volum aflat sub tipar la Editura Pontica * Și numărul pe octombrie al revistei Familia are un prim-plan: cu dl Bujor Nedelcovici. În afară de un interviu luat scriitorului la Paris de către dna Florica Mateoc, un amplu comentariu al dlui Ion Simuț, precum și numeroase texte de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13292_a_14617]
-
esență constructivă, clasică, integrală” - cum o făcea în articolul De la suprarealism la integralism (în nr. 1 al revistei) și proclama drept ultim strigăt al ceasului actual formula “sintetismului”. Doar peste trei ani, adică în primăvara lui 1928, când ieșea de sub tipar revista “unu” a lui Sașa Pană, autorul unor proze poetice sub ale căror arabescuri imagistice se ghicea ușor un program de creație, urma să-și destindă tiparele “inginerești” ale viziunii, pentru a întâmpina cu o altfel de fervoare lumea imaginației
Centenar Ilarie Voronca “Miliardarul de imagini” by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/13282_a_14607]
-
sintetismului”. Doar peste trei ani, adică în primăvara lui 1928, când ieșea de sub tipar revista “unu” a lui Sașa Pană, autorul unor proze poetice sub ale căror arabescuri imagistice se ghicea ușor un program de creație, urma să-și destindă tiparele “inginerești” ale viziunii, pentru a întâmpina cu o altfel de fervoare lumea imaginației, aproape uitând că blamase “dezagregarea romantică” suprarealistă. Într-o tabletă datată 1926, dar tipărită în 1928, enunța acea frumoasă propoziție - “eu, dintre toate NAȚIUNILE, aleg imagi-NAȚIUNEA”, începînd
Centenar Ilarie Voronca “Miliardarul de imagini” by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/13282_a_14607]
-
în poeme mai scurte de data aceasta, va uza larg de același imagism luxuriant, de culoare, acum, “franciscană”. Și nici când, după publicarea din nou amplelor desfășurări din Zodiac (1930) și înaintea celor, asemănătoare, din Petre Schlemihl (1932), va încerca tipare ceva mai închegate tehnic, în Incantații-le care vor deveni motiv de discordie cu camarazii avangardiști, care-l vor exclude de la “unu” pentru “trădare”: își publicase cartea la o editură “oficială”, Cultura Națională, dădea târcoale Societății Scriitorilor Români, de la care
Centenar Ilarie Voronca “Miliardarul de imagini” by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/13282_a_14607]
-
benefic aflat în conducerea Editurii pentru Literatură din acea vreme, tenace susținut de experimentatul editor, G. Pienescu, redactor de carte. El își consemnează complexul travaliu pe partea interioară a paginii de gardă: „Textul din acest volum a fost pregătit pentru tipar de G. Pienescu sub supravegherea autorului, în 1962.” Formularea a suferit o modificare după moartea scriitorului: „Textul din acest volum s-a tipărit sub supravegherea lui G. Pienescu, conform indicațiilor autorului și normelor ortografice stabilite pentru seria Opere.” Volumul 13
Ineditele Agârbiceanu by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13344_a_14669]
-
în DEX doar drăguleț, drăgulic, drăguliță). Diminutivele în discuție aparțin registrului familiar din mediul urban, în vreme ce în DEX apar echivalentele lor populare - rurale, tradiționale. De fapt, sufixul adjectival -el (pentru o formă de genul masculin) nu e surprinzător; el urmează tiparul cumințel, curățel, frumușel etc., caracterizat printr-o flexiune mixtă, preferînd la feminin sufixul -ică: cumințică,curățică, frumușică. Masculinul în -ic e mai rar; și poate tocmai prin devierea de la modelul dominant (dar și printr-o eventuală tendință de regularizare a
„Spirit de miniatură” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13400_a_14725]
-
modernă, în perfectă concordanță cu dinamica secolului 21. Petrică Ionescu a părăsit România acum treizeci de ani, este stabilit la Paris, se bucură de o carieră internațională recunoscută și apreciată, este un personaj cu o imaginație debordantă, îndrăzneață, ieșită din tipare, lucru care se vede din plin și în această mizanscenă. De cînd a plecat și pînă acum, Oedip este primul proiect concretizat în țară. Petrică Ionescu a lăsat în România un Conu’ Leonida înăbușit de cenzura comunistă și nu a
Două perspective by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/13371_a_14696]
-
sita unei lecturi radicale, (poate excesiv) critice dar, în mare parte, bine argumentate și oneste, povestirile, romanele, articolele și confesiunile "cu cântec" ale lui Preda. Nu întâmplător am făcut referire la conjunctura în care cartea de față a văzut lumina tiparului. Toate romanele lui Preda sunt, arată George Geacăr, fără prea mare efort (e suficient să pună cap la cap niște date accesibile oricui), afectate de împrejurări. Risipitorii, de pildă, apare într-un interval de 10 ani, în patru ediții care
Jumătatea de măsură by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/11997_a_13322]
-
locuțiunilor care cuprind cuvîntul greu să fi contribuit și unele analogii cu engleza (în echivalări: "pur și simplu Ťhard workerť (care muncește din greu)", lumeam.ro), dar structura prepozițională e caracteristică limbii române și autentică. La greu intră într-un tipar de locuțiuni familiar-argotice foarte cunoscute, construite cu prepoziția la și avînd sens modal: la fix, la plesneală, la derută, la oha, la mișto etc. Formula ar putea totuși să provină, în mod mai specific, din jargonul pescarilor, unde pare a
"La greu..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12030_a_13355]