294 matches
-
este chemat ca asistent la Catedra lui Gusti. Conduce seminarii unde se analizează metodele de cercetare monografică și teoria monografiei sociologice, ține conferințe despre teoria ortodoxă a culturii sau, din nou, despre libertate și autoritate în viața spirituală, răspunde, în „Tiparnița literară” (noiembrie), la ancheta despre „noua spiritualitate” (subiect preocupant pentru generația ce se ridică), vorbește despre Léon Bloy, participă la o campanie de presă pornită de Nae Ionescu în „Cuvântul” împotriva Sinodului, este, pe scurt, prezent în mai toate acțiunile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]
-
Paul originar din Alep (Siria), de la care a rămas o interesantă descriere a călătoriei și a frumuseții lucrurilor făcute de mâna și mintea întreprinzătoare a localnicilor, care provoacă exclamații de uimire și încântare. Prelatul le-a făcut cadou localnicilor o tiparniță în limba arabă. La mijlocul secolului al XIX-lea, au fost consemnați și primii călători români în Siria, pentru a vizita și admira monumentele; este vorba de Cristian Tell, D. Pleșoianu și Alexandru Christofi, care au emigrat în urma înăbușirii revoluției de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
erau cel puțin tot atât de mari ca și în cazul falsificării monedelor metalice. Bancnota este o formă de existență a monedei cu o puternică încărcătură politică. Bancnota are avantajul flexibilității sale uriașe, dar are dezavantajul că puterea politică poate abuza de tiparnița cu bani. Din această cauză, economiștii austrieci nu vor considera niciodată bancnota ca fiind o formă de existență a banilor, ci un "substitut monetar"662. În contradicție cu tendința reală de impunere a bancnotei, ,,austriecii" consideră aurul ca fiind singura
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
economisirea, respectul față de muncă nu mai sunt credibile și cu greu mai pot fi impuse. Jörg Guido Hülsmann, în opera sa "Băncile nu pot crea monedă"1068, arată: "Aceasta (moneda din hârtie n.n.) poate fi produsă în cantități nelimitate cu ajutorul tiparniței. Această inflație monetară creează o situație de hazard moral pentru potențialii beneficiari și distruge economia prin avânturi și prăbușiri". O altă condiție pentru reușita programelor antiinflaționiste este legată de fundamentarea lor de către cele două instituții ale statului-guvern și bancă centrală
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
directă între producătorul cultural-artistic și publicul cel mai larg. Propunere modernă, civilizată, europeană. Cine s-o pună în practică, dacă nu Ministerul Culturii și Cultelor? O meserie care, sub ochii noștri, și-a dat duhul: aceea de tipograf "în plumb". Tiparnița de acum n-are nici o legătură cu aceea de altă dată decât, poate, faptul că și azi, ca și ieri, pe o poartă intră hârtia albă și pe cealaltă iese cartea ori gazeta tipărită. Pe vremuri (asta însemnând nu mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
nici alta. El încearcă să propună o cercetare doctă, de tip universitar-academic, doldora de note și alte trimiteri, clădită pe o bibliografie copleșitoare și (mai ales!) pe parcurgerea cu creionul în mână a mai tuturor foilor și foițelor ieșite din tiparnițe după 1989. După examinarea unei cantități de-a dreptul fabuloase de "material probator", autorul concluzionează ritos: "cu trecerea timpului, intelectualii publici au devenit din ce în ce mai publici și din ce în ce mai puțin intelectuali, adică, mai puțin înclinați să pună la îndoială judecățile emise de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
vicar al Episcopului de Sofia, Pr. Bassetti știa să-și desfășoare slujirea cu multă râvnă. Intenționa să trimită în Italia trei tineri destoinici să studieze pentru preoție. Ulterior, în scrisoarea din 15 februarie 1641 dădea vestea că: A venit o tiparniță la Iași, cu care schismaticii își tipăresc diferite lucruri, și mai ales Evanghelia în această limbă valahă; în aceiași limbă voi tipări și un Catehism pentru acești catolici, care nu știu nimic despre credință și sacramente și alte lucruri trebuincioase
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
cu sprijinul material al negustorului Hagi Pop din Sibiu, a tipografiei de la Râmnic și regenerarea acestui centru de iradiere spiritual-religioasă, ce a marcat o epocă a culturii românești, rămân marile lui merite. Importanta sa activitate de traducător a început la tiparnița Mitropoliei din București, unde scoate, în 1765, ampla lucrare a lui Simion, arhiepiscopul Tesalonicului, Voroavă de întrebări și răspunsuri întru Hristos. Implicat în tratativele diplomatice ale momentului, a scris în elină și o Istorie a războiului dintre Rusia și Poarta
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286192_a_287521]
-
Bănățeanu, comandantul Ținutului străjăresc Suceava, care explică cum s-a ajuns la editarea revistei: au venit tinerii cu cerere să le aprobăm o revistă cu caracter educativ străjăresc și literar și răspunzându-le, li s-a pus la dispoziție și tiparnița „Viața străjărească”, T. Bănățeanu, conducătorul revistei, semna și el un ... Drept cuvânt înainte: povestea revistei noastre care „scosese o altă revistă prin clasa a III-a - a IV-a de Liceu. Și acum pentru că „prin școlile noastre se găsesc o
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
mariajul nu va dura, relația de prietenie dintre cei doi continuă pe tot parcursul vieții. Q. funcționează ca profesoară de literatura română și istorie la Institutul Notre-Dame din București, apoi ca translator de limba franceză în Ministerul Muncii. Colaborează la „Contimporanul”, „Tiparnița literară”, „unu”, „Chemarea”, „Clopotul”. Semnătura pentru care optase apare pentru prima oară în săptămânalul „Deșteptarea politică și socială” din Iași (2/1917), sub un articol de atitudine feministă. Revista se edita datorită moștenirii primite de Q. în urma decesului tatălui său
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289074_a_290403]
-
1926 de George Enescu cu o mențiune onorifică pentru Cvartetul de coarde nr.1. În 1926, absolvind Facultatea de Drept, intră în diplomație și este trimis la Berna, Oslo și Stockholm. Debutează în octombrie 1928 cu proza Match nul, în „Tiparnița literară”, apoi publică versuri și proză în revistele românești de avangardă. Primul volum îi apare în 1934: Apunake și alte fenomene; „autor devorat de personajul său” (Monica Lovinescu), Apunake devine pseudonimul lui C. O nouă ediție din Apunake... iese în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286562_a_287891]
-
a născut lupta împotriva nefastei democrații și a corolarului ei, sălbatica demagogie, și exponenți ai unor sentimente care au cuprins de la o vreme, ca o volbură, sufletul românului, noi nu vrem altceva decât să dăm unei limbi sătule de bătrâne tiparnițe o altă tiparniță nouă”. În genere, editorialele sunt semnate de director. Rubrici mai importante: „Un tăciune și-un cărbune”, „Una caldă și-una rece”, „Acum o sută de ani”, alături de cele de cronică literară, cinematografică, plastică, teatrală. O bună perioadă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289474_a_290803]
-
împotriva nefastei democrații și a corolarului ei, sălbatica demagogie, și exponenți ai unor sentimente care au cuprins de la o vreme, ca o volbură, sufletul românului, noi nu vrem altceva decât să dăm unei limbi sătule de bătrâne tiparnițe o altă tiparniță nouă”. În genere, editorialele sunt semnate de director. Rubrici mai importante: „Un tăciune și-un cărbune”, „Una caldă și-una rece”, „Acum o sută de ani”, alături de cele de cronică literară, cinematografică, plastică, teatrală. O bună perioadă ultima pagină conține
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289474_a_290803]
-
LUT, 1925, 973; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., IV, 183-184; Perpessicius, Opere, II, 313-314, III, 121, 124-125, VI, 157-159, XII, 312-314, 418; Const. Șăineanu, „Vraja cântecului”, ADV, 1928, 13579; Izabela Sadoveanu, „Vraja cântecului”, ALA, 1929, 447; Camil Baltazar, N. Pora, „Tiparnița literară”, 1929, 6-7; Al. Robot, „Măscărici”, RP, 1933, 4558; Al. Robot, D.N. Pora la al doilea roman: „Cântec de sirenă”, RP, 1934, 4760; Ovidiu Papadima, „O ulcică la taica”, G, 1936, 4; Octav Șuluțiu, „O ulcică la taica”, F, 1936
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288974_a_290303]
-
Gr. Vasiliu-Birlic, Jules Cazaban, Șt. Șoldănescu, Aurel Băeșu, Dimitrie Hârlescu, A. G. Stino și Nicolae Labiș. S-a consacrat un spațiu corespunzător activității publicistice și editoriale în decurs de un secol la Fălticeni, dat fiind faptul că aici au existat numeroase tiparnițe. Un alt aspect asupra căruia s-a insistat, este cel al legăturilor cu țara, în ambele sensuri. Vitrinele respective cuprind documente (scrisori, fotocopii etc.) de la Iacob Negruzzi, Spiru Haret, M. Kogălniceanu, Mite Kremnitz, V. Alecsandri, T. Maiorescu (toți cu scrisori
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
viață. Pentru ei, Antim Ivireanul (1650-1716) este un bun model de pictat pe pereți, nu însă și de urmat în faptă. Erau vremuri în care episcopii se lăudau cu lucrul copiștilor din mănăstiri sau cu numărul de cărți ieșite de sub tiparnițe. Astăzi însă nici bibliofilia de tip baroc nu mai este la modă. Sunt o mulțime de librării diecezane care supraviețuiesc nu pentru că vând cărți, ci candelabre, haine preoțești și obiecte de cult. Editurile teologice din România au priză la public
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
sunt foarte apreciate la vremea apariției lor. O viață și o operă exemplare sunt puse în slujba învățăturii, a răspândirii ideilor, a cunoașterii reciproce între confesiuni. În acest din urmă sens sunt edificatoare interferențele ortodoxo-luterane în primii ani ai vieții tiparnițelor, mișcarea inițiată de Honterus influențând dezvoltarea și modernizarea Bisericii Ortodoxe din Brașov și din Țara Românească prin tipărirea celor dintâi cărți religioase în limba română. Același Honterus contribuia la atât de necesarul dialog al științelor și artelor cu centrele de
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
avea să aducă mutații notabile, s-a născut în Italia, respectiv la Padova, acolo unde filosoful grec urmase cursurile universitare și acolo unde se dezvoltase climatul materialist al „talasocrației” greco-italiene. În general, reformele din Sud-Est datorează mult universității padovane și tiparnițelor venețiene, prin urmare este îndreptățită afirmația potrivit căreia „Veneția a fost poarta de intrare a Reformei în Peninsula Balcanică”. Activitatea didactică a lui Theofil Corydaleu, influența exercitată asupra elevilor săi, în marea lor majoritate preoți, episcopi, patriarhi, profesori, face posibilă
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
colecție Széchenyi. Prima traducere a lui Phaedon în limba maghiară datează din 1793, tipărită la Pesta, răspândită apoi în cele mai importante biblioteci din Transilvania. Edițiile lui Paul Burian (Paul Burianschen Buchandlung), sunt dintre cele mai de seamă; scoase la tiparnițele din Pesta și Oradea (1819-1821), ele reproduc în limba germană operele complete ale lui Mendelssohn. Parte din acestea au ajuns în colecția Școlii Piariștilor din Cluj: „Coll. Claudiopolit. Schol. Piar.”, conservată la Biblioteca Academiei Române, filiala din localitate. Impactul? În cercurile
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
interesele culturale ale națiunii române, susține îndeaproape eforturile de instruire depuse în cadrul seminarului, contribuie la promovarea unei literaturi didactice. Adusă la Blaj, în 1738, prin grija lui Inochentie Micu și pusă în funcțiune în vremea episcopatului lui Petru Pavel Aron, tiparnița, a cărei modernă activitate va fi fost comparabilă cu aceea europeană a vremii, era rezultatul unui fructuos schimb de valori culturale și tehnice româno-maghiare. Una dintre cercetările documentare întreprinse de istoricul Jakó Zsigmond ne destăinuie colaborarea lui Aron și a
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Michael Tsomos a fost profesor de drept la Colegiul reformat din Cluj: „Illustris Collegii Reform. Claudiop”. Biblioteca documentară Bethlen din Aiud, cota 2968 C XIII; nu este menționat locul apariției, probabil la Cluj, unde Colegiul reformat continuă să utilizeze admirabila tiparniță. În ton cu tehnica Europei timpului, pe care o lăsase moștenire tocmai acela în memoria căruia fusese scris volumul: Misztotfalusi Kiss Mikiós. Biblioteca documentară Bethlen din Aiud, cota 978; mulțumim și pe această cale bibliotecarului Györffi Dénes, conservatorul fondului documentar
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
nobili români - Ciocan, Varzaru, Gologan, Cioabă, Vornicov, apoi familiile Cantacuzino, Sturza, Catargi, Ghica - altele de cât cele deja menționate, Rosetti, Hârjău, Măcărescu, Cănănău. Este binecunoscut Mitropolitul Petru Movilă de la Kiev care a reorganizat ortodoxia din Sud-Estul european și a trimis tiparnițe domnitorilor Vasile Lupu și Matei Basarab. Succesorul său Mitropolitul Silvestru Cosovici era și el român de origine. A fost profesor și primul "prefect" al Colegiului Movilean. Spătarul Nicolaie Milescu, originar din Milești - Vaslui, a servit sub mai mulți domnitori ca
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
fi temeiul identității unei noi generații. Spiritualitate era cuvîntul de ordine al zilei și cîțiva teoreticieni ai momentului își revendicau dreptul de a face delimitări noționale. Invocăm doar două repere: textul lui Nichifor Crainic intitulat "Spiritualitate"34 și ancheta revistei Tiparnița literară 35, la care au răspuns: Nicolae Iorga, C. Rădulescu Motru, O. Goga, E. Lovinescu, L. Blaga, Nichifor Crainic, Radu Dragnea, Șerban Cioculescu, Sandu Tudor, Ionel Jianu, Mircea M. Vulcănescu, Mircea Eliade, Mihail Sebastian, Mihail Polihroniade, pentru ca în următorul număr
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
imprimată de spiritul timpului, cu ideile atît de influente ale lui Nae Ionescu, cel ce a fost, pentru întreaga generație, un fel de primum movens al izbînzilor ei culturale. După un an însă, în 1928, același Eliade răspundea la ancheta Tiparniței literare prin doar trei rînduri: "Faptele celor tineri dovedesc o nouă orientare spirituală. Expunerea, autenticitatea și semnificația ei am discutat-o aiurea. Aș vrea să cunosc un singur fapt care să infirme noutatea acestor experiențe și a rezultatelor lor"38
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
fapt care să infirme noutatea acestor experiențe și a rezultatelor lor"38. Semnificative par a fi, pentru interogațiile asupra noii spiritualități, și atitudinile lui Eugen Lovinescu, Lucian Blaga, Sandu Tudor și Mihail Sebastian. Răspunsul dat de Mircea Vulcănescu la întrebarea Tiparniței literare era al doilea ca întindere, după cel al lui Vasile Băncilă (din păcate, un text diluat în multe dintre fragmentele sale, exersînd o critică juvenilă și aluzivă la adresa noii generații), iar observațiile sale sînt dense și, în egală măsură
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]