5,799 matches
-
fi voit să-l publice în broșură dar nu putea din cauza cenzurii. L-a publicat, apoi, tot în Analele Academiei, nefiind, nici el, reluat apoi. Se interesa de soarta Convorbirilor literare, de care se îngrijea I. E. Toroutiu, care, avînd o tipografie, speră, naiv, să o transforme într-o cetățuie a rezistenței împotriva comunismului. De aceea, deși era conștient de mediocritatea plata a lui Toroutiu, s-a bătut să fie ales academician împotriva lui... Arghezi, ("Eu am susținut, nota el la 24
C. Rădulescu-Motru în 1946-1947 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17845_a_19170]
-
I. Vulcan, pe ordinea de zi s-au discutat probleme care îl interesau direct pe tînărul poet: - înființarea unei catedre de Limba și literatura română la Universitatea din Viena; - regulamentul pentru modul de folosire a bibliotecii "Asociațiunii"; - proiectul înființării unei tipografii a "Asociațiunii"; - proiectul tipăririi unor cărți de instrucție publică cu spesele "Asociațiunii". Așa se explică însemnările de pe manuscrisul poetului din primul an de studenție vienez: Prelegeri pentru Maramureș, la care se gîndea să participe sub auspiciile "Astrei". Aceste însemnări n-
Un traseu al lui M. Eminescu by Grațian Jucan () [Corola-journal/Journalistic/17179_a_18504]
-
dacă Iacob Negruzzi (apelativul Jacques) n-ar fi devenit redactorul ei, îngrijindu-se de colaborări cu care întreținea (compozițional) revista și asigurîndu-i o apariție regulată? Încît prin aceste servicii devotate benevole (dimpotrivă, mai suporta el, adesea din punga lui, cheltuielile tipografiei), Iacob Negruzzi a devenit nu un personaj, ci o personalitate de întîia mărime a lumii literare de la 1864 pînă tîrziu, spre sfîrșitul veacului al XIX-lea. Astfel încît dl Nicolae Mecu are perfectă dreptate cînd și-a dedicat cîțiva ani
Secretarul perpetuu al Junimii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17198_a_18523]
-
să-și înmulțească organele de ofensivă și contraofensivă, demonstrînd cît le duce mintea și experiența propagandistică. O asemenea publicație nouă e săptămînalul REGĂSIREA. Valori naționale românești, scoasă de Casa de editură UMC (semnificația inițialelor nu o cunoaștem), care are și tipografie proprie. Nici numele din caseta redacțională nu ne sînt cunoscute: președinte - Corneliu M. Urlan, redactor șef adjunct - Paul Marinescu, redactor - Claudiu Florian. În schimb, în sumar se regăsesc extrema dreaptă și cea stîngă, dînd cu forțe reunite orientarea revistei: naționalistă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17221_a_18546]
-
post de corector, adică fiecare cu o jumătate de normă. Diferența de bani - ne-a prevenit - o scoateți din recenzii pe care mă oblig să vi le public. Ne-am apucat conștiincioși de treabă avînd drept colegi de corectură, la tipografia Universul, unde se tipărea revista, pe confrații Matei Călinescu, Gabriel Dimisianu, Modest Morariu, Henri Zalis. Dar, lucru ciudat, noi doi, noii angajați, nu primeam salariu. Cînd am întrebat, ni s-a spus că formele de angajare s-au încurcat. Așa
Paul Georgescu epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17230_a_18555]
-
dar redacțiile ziarelor se feresc, în marea lor majoritate, să-și asume o greșeală de informatie sau faptul că au fost intoxicate. v COTIDIANUL, un ziar cu care de multe ori n-am fost de acord, are o problemă de tipografie. O problemă care ține de vizita unei echipe de control vamal la tipografia unde se scoate ziarul condus de Ion Cristoiu. N-ar fi prima vizită de control la această tipografie, totuși asemenea vizite ar trebui făcute de o manieră
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18127_a_19452]
-
greșeală de informatie sau faptul că au fost intoxicate. v COTIDIANUL, un ziar cu care de multe ori n-am fost de acord, are o problemă de tipografie. O problemă care ține de vizita unei echipe de control vamal la tipografia unde se scoate ziarul condus de Ion Cristoiu. N-ar fi prima vizită de control la această tipografie, totuși asemenea vizite ar trebui făcute de o manieră cît mai transparentă. O tipografie nu fuge de la fața locului, astfel că e
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18127_a_19452]
-
n-am fost de acord, are o problemă de tipografie. O problemă care ține de vizita unei echipe de control vamal la tipografia unde se scoate ziarul condus de Ion Cristoiu. N-ar fi prima vizită de control la această tipografie, totuși asemenea vizite ar trebui făcute de o manieră cît mai transparentă. O tipografie nu fuge de la fața locului, astfel că e greu de înțeles de ce ea trebuie controlată vinerea și nu lunea sau marțea, de pildă. Adică în zile
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18127_a_19452]
-
de vizita unei echipe de control vamal la tipografia unde se scoate ziarul condus de Ion Cristoiu. N-ar fi prima vizită de control la această tipografie, totuși asemenea vizite ar trebui făcute de o manieră cît mai transparentă. O tipografie nu fuge de la fața locului, astfel că e greu de înțeles de ce ea trebuie controlată vinerea și nu lunea sau marțea, de pildă. Adică în zile cînd un ziar care are contract cu o anumită tipografie poate găsi alt loc
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18127_a_19452]
-
cît mai transparentă. O tipografie nu fuge de la fața locului, astfel că e greu de înțeles de ce ea trebuie controlată vinerea și nu lunea sau marțea, de pildă. Adică în zile cînd un ziar care are contract cu o anumită tipografie poate găsi alt loc unde să fie tipărit. Că directorul general al vămilor respinge ideea că puterea are ceva cu ziarul Cotidianul e poate adevărat. Dar atunci, cu atît mai mult ar fi fost firesc că un asemenea control să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18127_a_19452]
-
gen de controale, chiar dacă sînt facute cu legea în mînă, pică prost deoarece par menite să victimizeze pe cine nu e cazul. Asta dacă nu cumva, cei care le fac își închipuie că pot intimida redacția unui ziar, lovindu-i tipografia într-un moment critic al săptămînii.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18127_a_19452]
-
Nu șanț absolut convins că voi mai scrie. Afară doar de articole ăntămplătoare care nu te preocupă prea multă vreme. Dar nu mă ănchipui deloc construind un nou român." Și, iată, opinia lui M. Sebastian: Dacă n-ar exista edituri, tipografii, ziare, reviste, public - dacă n-ar exista, cu un cuvânt, o industrie literară - câți din ăstigmatizatiiă scrisului ar mai scrie? Dacă cumva literatura a creat tiparul, ăn sensul an care o functie creează un organ, nu e mai puțin adevărat
O anchetă literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17467_a_18792]
-
director de revista? Ziua lui de muncă avea 12 ore sau mai multe, săptămîna, 6 zile, anul, faceți dv. socoteală cîte. Era sentinela aflată etern în post, niciodată înlocuită, imposibil de înlocuit. Dacă nu-l găseai în birou, era în tipografie, pendulînd între linotip, paginație și calandru, revenea la corectura, cobora în subsolul mașinilor, unde se "trăgea" tirajul, si nu pleca acasă pînă nu era sigur că gazeta e gata să iasă în lume. Devotamentul lui Roger față de revistele la care
Roger by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17477_a_18802]
-
este ilustrata cu cîte o acuarela. În atari condiții, "Secolul Günter Grass se transformă, din perspectiva editorială, într-o aventură costisitoare, motiv pentru care Gerhard Steidl, inventivul director al editurii ce-i poartă numele, a scos de sub teascurile propriei sale tipografii două variante: una ieftină, neilustrata, la prețul de 48 de DM, cealaltă a "originală" de fapt a de format mare, care costă de două ori mai mult. Astfel încît cititorii ultimei cărți a lui Günter Grass au fost din start
Günter Grass si "Secolul său" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17616_a_18941]
-
de paragrafele fiind mutate cu foarfeca urmare, peste noapte am devenit doctorat. Pentru scurtă vreme și cu clei. Bietele dactilografe Să nu consultant al Oficiului de Stat pentru atmosfera polit ică f i ind mai mai vorbim de corecturi și tipografie Invenții și Metrologie din țară. destinsă, am putut fi coautor la (cules manual). Desigur ne-a luat Statutul meu era special: eram cartea „Tehnologia Modernă a ani, încăpățânare și... speranță. Dar angajat ș i plăt it de diverse Azotului Legat
Viaţa neobişnuită a unui om de ştiinţă român refugiat în Statele Unite. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Claude Mătasa () [Corola-journal/Journalistic/87_a_73]
-
al. cistelecan Avem și noi, nu numai Tolstoi și rușii, o Ana Carenina. Spre deosebire de a lor, a noastră e chiar poetă. Din păcate, deși autoare de trei cărți - Poeme (Tipografia Atheneu, București, 1940), Melodiile tristeții (Editura Remus Cioflec, București, 1942) și Harfe uitate (Editura pentru literatură, București, 1968), nu prea celebră. Ba chiar atît de necelebră încît abia am dat de ea (sper că din vina mea) și, oricum, chiar
Fete pierdute - O celebritate necunoscută (Ana Carenina) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2380_a_3705]
-
cu o frază semnificativă, și așa găsește secretul, frazele selectate ar putea alcătui o carte păstrătoare a secretului. Astfel, profesorul Sebastian van der Becke, care predă matematici superioare, se preschimbă în autor. Dar cartea are nevoie de un tipograf. Patronul tipografiei, Patrick Gensfleisch, acceptă să tipărească o asemenea ciudățenie de carte, pentru că și el caută un motiv ce-ar explica drama pierderii fratelui geamăn. Pornește și el, ajutat de bătrânul tipograf Klaus, într-o aventură frizând sminteala: căutarea unei cerneli ce
Cerneală și cărți – noi mitologii by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/2398_a_3723]
-
bani și oameni, Adevărul Holding a prins viață, care, pe lângă publicațiile din România, includea, la un moment dat, un cotidian tabloid în Ucraina și revistele-satelit ale acestuia (TV, sănătate, femei, gătit) și o divizie TV, un post de radio, patru tipografii, propria agenție de publicitate, un magazin online și un serviciu de mică publicitate. Trustul mai include în prezent titlurile „Adevărul", „Adevărul Moldova", „Click", „Historia", „Foreign Policy", „Forbes", „OK", „Tango", „Click TV", „Click Sănătate", „Click Poftă Bună", „Știință și tehnică", „Dilema
DINU PATRICIU. Cum a ajuns mogul de presă by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21950_a_23275]
-
în 1947, predînd limba română, educația profesională și organizarea științifică a muncii. După pensionarea intervenită la împlinirea vîrstei de 60 de ani, pînă la sfîrșitul zilelor sale, străbate o perioadă materială grea nevoit fiind a lucra în calitate de corector la diverse tipografii și chiar a-și vinde biblioteca. Marea pasiune a lui C. Beldie a reprezentat-o publicistica. Tipărește două broșuri scrise într-un stil flamboaiant, Ce vrem și Glossa spiritului cărturăresc ambele din 1918, prevestitoare ale existențialismului nostru interbelic, în care
Memoriile unui hedonist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16697_a_18022]
-
arhitectonice, din 1924. Am luat deocamdată legătura cu vicepreședintele Uniunii Arhitecților, Augustin Ioan, care ne-a încredințat de tot sprijinul său. Ne-am consultat cu domnia sa și urmează să găsim modalitatea de colaborare". Clădirea e gîndită ca un complex multifuncțional: tipografie, săli de expoziție, săli moderne de lectură, spații de cazare pentru cercetători și două-trei nivele pentru arhivă unde, pe lîngă manuscrise se va găsi și tot ce s-a scris în lume despre avangardă: "Va fi o clădire excepțională ca
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16724_a_18049]
-
Voscopole) situat în Albania de astăzi, cu o populație apreciată, după mărturii de la 1800, la 40.000-60.000 locuitori, dl M. Peyfuss propunînd, relativ-recent, cifra de 20.000 locuitori. Aici, finanțate de bogații păstori și negustori moscopoleni, funcționau școli, o tipografie, o Academie inaugurată la 1750, o bibliotecă și zeci de biserici. Din cauza invidiei provocată de bogăția lui, a conflictelor cu albanezii musulmani, a războaielor ruso-turcești sau ruso-austro-turcești, Moscopole a fost prădat de două ori (în 1761 și 1769) fiind apoi
Din nou despre tragedia aromânilor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16824_a_18149]
-
luminos, asta în afară de spațiul lăsat pentru cuvîntarea Tovarășului. La Contemporanul formatul coloanelor se potrivea cu cel din Scînteia. Cuvîntarea era preluată, în plumbul originar, ca să zic așa, și transferată cu titlu și subtitluri în paginile revistei. Cum pentru Scînteia lucrau tipografii de elită din Combinat, nu prea găseai greșeli de literă. Buchiseala avea loc pe articolele comandate sau produse în redacție. Cu atît mai neplăcută cu cît toată lumea știa că lucrează la fabricarea unui număr mort publicistic. Zeci de perechi de
August 23 by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16853_a_18178]
-
progresat foarte mult. Caricaturizez, desigur. Ceea ce e însă oarecum viclean este faptul că se ajunge la o pervertire a culturii. Văd în librării sau pe tarabe cărțile noi care ies de sub tipar și observ că tot marea industrie americană a tipografiei e prezentă. Cărțile cu coperți spectaculoase nu sunt ale dumneavoastră, sunt cărți de amor ori romane SF, care se vor vinde în număr mare... Vreți să-mi spuneți că românii nu sunt în stare să producă romane de dragoste sau
O convorbire cu Serge Fauchereau by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/17029_a_18354]
-
Cum Șeicaru era fugar în Occident (știrea despre înfăptuirea actului de la 23 august o auzise - se spunea - pe aeroportul din Roma și, atunci, temător, s-a decis să nu se mai înapoieze), N. Carandino a hotărît să scoată Dreptatea în tipografia Curentului, cu hîrtia acelei cam detestate (de către democrați) gazete. Și, astfel, a pornit pe un drum - nu știa cît de periculos - ca director al Dreptății, organ de presă al Partidului Național Țărănesc. Primul său articol e din 27 august 1944
N. Carandino la "Dreptatea" by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15921_a_17246]
-
lucrurile. Îl așteptăm pe dl Geacăr să revină, cum a promis. Atentat la democrație Un semnal de alarmă asupra unui deosebit de grave încălcări a Constituției, în JURNALUL NAȚIONAL în nr. 2514. Cităm titlul și subtitlurile " Într-o carte scoasă de Tipografia Monitorul Oficial din Palatul Parlamentului, Deputatul PRM Hogea spurcă evreii și țiganii sub oblăduirea Academiei Române. În încropeala "Naționalistul", supervizată de vicepreședintele Senatului, Gh. Buzatu, locotenentul lui C.V. Tudor își șuieră crezul: " Cine luptă cu evreii luptă cu diavolul"! Din gîndirea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15927_a_17252]