455 matches
-
4 septembrie 1880] ["AM TREBUI SĂ COMPUNEM... Am trebui să compunem un anume dicționar de grațioasele epitete ce se dădeau Domnului, Adunărilor și miniștrilor prin gazetele roșii în timpul guvernului Catargiu, și o anume antologie - floarea cuvintelor, zice biserica - de toate tiradele desperate a la Nichipercea câte se adresau conservatorilor pentru liniștitele și regulatele relații internaționale pe cari le întrețineau cu Austro-Ungaria. "Corpul sângerând al României aruncat la picioarele contelui Andrassy" era fraza stereotipă pentru a însemna tractatul de comerț; Vodă era
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ai făcut din Romînia? Nu învinovățim, nu osândim pe adversari; ceea ce voim e ca să-și deschiză ochii, să vază limpede o dată în viața lor unde duc acele teorii internaționale, unde conduce amiciția cu Jules Allix, Orsini, Rochefort și ceilalți. La tiradele apocaliptice pe cari "Romînul" binevoiește a le revărsa oncțios asupra evenimentului nu vom răspunde nimic; dar vom releva ceea ce ne atinge pe noi direct în articolele pe cari ziarul partidului roșu le publică de trei zile încoace. "Romînul" susține că
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
zîmbind cum numai el știe să zîmbească, ascultînd frazele de ventriloc (de lemn) ale unui Iliescu, pe care, de altfel, nu înceta să-l taxeze, prompt: criptocomunist. Sau pe suveran, la Versoix, ascultînd la radio, cînd nu avea ce face, tiradele găunos-isterice ale lui Ceaușescu pe stadioane, sau ale lui Iliescu, în campanie electorală, atunci cînd... latifundiarul Coposu, tocmai ateriza din străinătate, urma să-și ia înapoi moșiile, atentînd la suprafața arabilă a țării. Coleg, blond, un Esenin al zilelor noastre
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
din care se desprind nume fără timp: sfîntu' Vasile, Burebista, Mao, Troțki, Monroe, Spoitoru, Dalai-Lama. M-apropii și-l scot din transă: mă, ce tot spui tu, acolo? Tace-o clipă, mi se uită apos în ochi și-și reia tirada. Parafrazînd pițigoiul lui Topîrceanu, îmi spun: cîți ca el, cîți ca el... În Piața Unirii, au apărut niște mașinuțe trăsnet. De-o modernitate extrem de șic. Pentru ăi mici, și scumpi, și prostănaci (de să-i mănînci, nu alta). Urcat de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și ele, ca toate celelalte, ale aceleiași istorii. Dacă n-am ști cam în ce ape se scaldă acum apoliticele posturi naționale de radio, monodia nocturnă a jovialului ne-ar consterna. Dar nu. De la tonul acru-imperativ al primului ministru la tiradele cațavence ale generalului și colegilor săi de epolet, la înfloriturile dubioase ale invitatului radiofonic Florescu, se întinde partitura unei orchestre care, cu cît cîntă mai fals, cu atît gîdilă mai dulce timpanele unei populații cu vocația manelei. 9 august Mai
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
-i e meseria. Pînă deschide gura. Cum o deschide, o mitralieră începe să clămpăne și să împroaște cu gloanțe oarbe: mizerabila situație generală, bogătanii vs oamenii cinstiți dar muritori de foame, mai bine era..., dezordinea etc. etc. Și, în finalul tiradei îndîrjitului păgubos... de pe Concorde, bănuita replică: Dom' le, ce-aș mai ieși eu la drumu' mare... Și-i iau vorba din gură: Cu mitraliera, nu? Da, cu mitraliera... Îl opresc: Gata, sînt lămurit, apropo, cît mai e cotizația la partid
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Paolo fuge din Sala de Consiliu. Actul ÎI. O cameră din palatul dogal. Paolo îi cere lui Pietro să-i scoată pe Gabriele și pe "Andrea" din celulele lor și să-i aducă în fața lui (Quei due vedesti?). Într-o tirada veninoasa Paolo îl acuză pe Doge de a-l fi obligat să se blesteme pe el însuși în fața Consiliului. Paolo este hotărât să-l ucidă pe Boccanegra astfel că îi toarnă otravă în cană cu apă care se află pe
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
și Vidra de B. P. Hasdeu). Apreciată de Eminescu, piesa, care nu se ține strict de adevărul istoric, are o desfășurare spectaculoasă, apelând la efecte de melodramă, ca și la alte procedee din panoplia romantică (travesti, situații-limită, lovituri de teatru, tirade - despre soartă, cu ale ei căderi și înălțări, despre glorie și deșertăciunea ei). Despot este văzut ca un aventurier îmboldit de ambiția încoronării, care piere nu datorită unui destin potrivnic, ci fiindcă, în patima lui pentru putere, încalcă legile și
ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
a unei „Hoarde de aur”. O Întrupează cel mai bine Russelton, un personaj dintr-un roman al său mai vechi, celebru În epocă, Pelham sau aventurile unui gentleman, pe care, cu forță vizionară, Sir Edward Bulwer Îl surprinde Într-o tiradă. Trădat În dragoste, acesta alege să devină dandy, mai mult chiar: Leu. „Înainte de a intra În rolul pe care aveam să-l joc până la finele vieții, am studiat atent caracterul viitorilor mei spectatori. Am văzut atunci că englezii cei mai
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
de admirație (dar și de invidie) o lume Întreagă. Prin aceste interioare fastuoase Își poartă Balzac, Edmond de Goncourt, Sue Însuși parte din personajele de viță nobilă, silindu-le să se plimbe, să contemple câte un tablou sau să țină tirade. VachéJacques Vaché (1895-1919). De cele mai multe ori, numele lui Jacques Vaché e asociat lui Arthur Cravan. Amândoi- poeți de avangardă, cu opere nu foarte Întinse, dar hotărâtoare pentru modernitatea radicală, amândoi personaje hors série, cum sugerează mărturiile contemporanilor, prezențe ieșite din
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
proprii acestei orientări. Stimulator al romantismului și el însuși poet romantic în cele mai caracteristice opere, Heliade-Rădulescu are și scrieri de factură clasică, iar în publicistică s-a pronunțat, nu o dată, în favoarea ordinii clasice. Alături de evocări, descripții de natură, elegii, tirade patetice, viziuni cosmogonice, culegerile sale de versuri conțin ode în stil clasic, fabule, satire, adică specii cultivate în c. Compoziția unor piese lirice, inclusiv a pseudobaladei Zburătorul, capodopera poeziei heliadești, învederează o tendință de structurare clasică. Propensiuni în aceeași direcție
CLASICISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286294_a_287623]
-
înregistrare. Cu epica e ceva mai greu. Înainte de toate îi trebuie un talent [...] ce va trebui să se dezbare de acel romanticism și exces de lingvistică, care, în mare parte, au copleșit literatura română, reducând-o, în cele mai multe cazuri, la tirade. Prefaceri sociale, prefaceri artistice. Adevărul și Realitatea. Nici că se poate două muze mai darnice în inspirație.” În cuprins, cu caracter de rubrici fixe, există „Societățile dramatice”, unde disimulat sub inițialele D. Db. (Dinu Dumbravă), este laudativ la adresa celor trei
CRONICA ARTISTICA SI LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286522_a_287851]
-
A. Rosetti ne vorbesc cu tonul cel mai serios de necesitatea de-a răsplăti adecuat cu meritele lor specialitățile în mecanică, se zice că leafa de 36 000 franci e chiar prea mică pentru o ilustrațiune și te - aștepți, după tiradele acestea, să ți se indice acel Lesseps al României, acel mare geniu în mecanică pe care țara săracă să se simtă onorată a-l plăti atât de splendid - și? Ce ți s-aduce înainte? - Polcovnicul Săbiuță, inventorul unui cot pentru
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și-a câștigat pintenii... Da, a câștigat pinteni, dar a pierdut Basarabia: iată reagentul chimic pe care foaia guvernamentală uită să-l toarne în vinul său glorios, căci atuncea el ar fi, se 'nțelege, pe drojdii. Real în toate aceste tirade e: că trupele române, considerate ca trupe tinere, s-au bătut bine, adică s-au lăsat ucise cu mult curaj. Iată un lucru însă pe care oricine, nu numai în România dar și aiurea, o putea ști de mai nainte
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
austriaci, români și unii, români și alții; cei din urmă însă rumeni și sănătoși, cei dentăi - tipuri clasice de morbiditate și mizerie. Astfel stă cu toată populația. E lesne a înfrumuseța lucrurile, dar ceea ce nu se schimbă prin teorii și tirade e realitatea. Se vede că redactorii "Romînului" n-au ochi de văzut, n-au oglindă în care să se uite. În unele județe populația scade, în cele mai multe stagnează și s-apropie de scăderea absolută, numai în câteva de-a lungul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
rece dată de pompierii M. Sale, cari în timp de pace au prozaica meserie de-a stinge nu numai casele, ci și focurile patriotice. Iată adevărul. Ne-ar părea rău daca d. Clemenceau ar fi indus în eroare de acea tiradă și ne îndoim că mișcarea ar fi avut loc daca în fața romanilor care făceau gălăgie s-ar fi ivit un singur dac, sub formă de dorobanț, c-o armă încărcată. [17 februarie 1883] ["SĂ NU SE SUPERE CONFRAȚII NOȘTRI... Să
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
veți putea, insultați-ne și acuzați-ne cât veți voi, fiți sicuri că nu veți reuși a ne face să deviem sau să ne oprim din calea noastră nici chiar pentru a vă arunca o căutătură de dispreț. Cu asemenea tirade retorice, rău scrise, nu ne ia nimenea ochii. Am mai îmbătrînit pe malurile Dâmboviței. Deci, cu iertarea dumnealor, fie zis: farisei, cu ori fără de animă, precum știm a număra pân-la patru tot astfel spunem și adevărul, oricare ar fi impresiile
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de a-l cloroformiza cu utopii demagogice, pentru a amputa una câte una bucățile vii ale țării. Și buni chirurgi sunt în privința aceasta cei doi părinți ai demagogiei noastre, anarhistul din Strada Doamnei și autoritarul de la Florica. Dar la toate tiradele neuropatice - se știe că d. C. A. Rosetti sufere de amețeli, cum a spus-o la Ateneu - răspundem în mod constant: Nu credem că mai credeți în ceva! [16 aprilie 1883] ["E ÎNVEDERAT CĂ REFORMA ELECTORALĂ... E învederat că reforma
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
dar care nu vor lipsi poate pentru totdauna". Apoi se adresează direct către Rege și zice: "Frumoasă e Coroana Voastră, Sire, dar [î]i lipsesc încă unele mărgăritare. Fie ca într-o zi ele să mărească podoaba ei. După această tiradă nerușinată, Regele în adevăr s-a retras, dar se 'nțelege că, în împrejurările amintite mai sus. proprii a ne pune pe gânduri. Cine crede că senatorul Grădișteanu n-a esprimat decât părerea sa individuală și se mângâie cu speranța ce-
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ca să înțelegi că frații noștri nu mai sunt nici pe departe atât de religioși. Iar eu știu prea bine toate lucrurile astea, nu trebuie să le deduc. Și atunci, te întreb, la ce bun? Abatele privise podeaua pe tot timpul tiradei lui Aloim. ― Uneori e de ajuns o singură conștiință cu adevărat religioasă pentru a arunca lumina adevărată asupra lumii. Aloim așeză o mână pe umărul bătrânului său prieten. ― Așa este! Dar oare, dacă tu ar trebui să fii acea conștiință
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Tu ești un lucru minunat, crede-mă, de ce să fii folosit la un spectacol atît de slab?" Inima i se rupea de milă și tristețe pentru el. Și concomitent gura i se strîmbă într-o grimasă de ironie batjocoritoare față de tirada ei nerostită. O, ce farsă! Se gîndi la Parnell și Katherine O'Shea. Parnell! În fond cine putea să ia în serios naționalizarea Irlandei? Cine ar putea lua în serios Irlanda politică, indiferent de ce ar face ea? Și cine poate
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
a continuat să-și confrunte divagațiile orale cu citările și recitările livrești ale lui Don Quijote, așa cum frații predicatori au continuat să predice, confesorii să practice confesiuni de la gură la ureche, cumetrele să bîrfească, curtezanii să șușotească, actorii să-și prezinte tiradele, avocații pledoariile, profesorii cursurile și povestitorii poveștile. Manuscrisele circulau încă în perioada tipăriturilor, și lectura silențioasă nu se naște odată cu Gutenberg, ci, Roger Chartier și alții ne asigură de asta, odată cu separarea cuvintelor în scrierea copiștilor, la începutul secolului al
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
mai bine s-ar fi ocupat de viitorul Egiptului, de progresul civilizației, de posibilitățile de a uni Egiptul cu Franța care, după ce l-a mai cucerit și pierdut o dată, poate Încă să-l mai câștige cu ascendentu-i moral. Aici, niște tirade patriotice, amestecate cu alte tirade despre Marsilia, despre Orient, despre comerțul nostru!” La Întrebarea lui Lucien care se Întreabă cum s-ar fi descurcat Lousteau dacă autorul ar fi vorbit taman despre politică, prietenul lui Îi dă răspunsul fără să
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
ocupat de viitorul Egiptului, de progresul civilizației, de posibilitățile de a uni Egiptul cu Franța care, după ce l-a mai cucerit și pierdut o dată, poate Încă să-l mai câștige cu ascendentu-i moral. Aici, niște tirade patriotice, amestecate cu alte tirade despre Marsilia, despre Orient, despre comerțul nostru!” La Întrebarea lui Lucien care se Întreabă cum s-ar fi descurcat Lousteau dacă autorul ar fi vorbit taman despre politică, prietenul lui Îi dă răspunsul fără să clipească, și anume că i-
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
nu prea perspicaci 28. Nemulțumit de consacrarea unui german în calitate de episcop pe timpul lui Vratislav al II-lea/I (principe între anii 1061-1085 și rege între anii 1085-1092), Cosma de Praga își formula invectivele la adresa imperialilor atribuind unui nobil autohton o tiradă plină de sarcasm din care reieșea că erau destui cehi capabili să ocupe această demnitate; în împrejurările respective pentru prima dată răsuna ideea, preluată și reiterată ostentatoriu în secolele următoare, precum că germanii au venit coate-goale în Boemia să se
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]