1,525 matches
-
cuprinse în lista din anexa la directiva privind elementele secundare, (89/284/CEE). 3. PRINCIPIU Solubilizarea magneziului prin metoda 8.1 și/sau 8.3. Prima titrare: Ca și Mg cu EDTA în prezență de negru eriocrom T. A doua titrare: a calciului cu EDTA în prezență de calceină sau acid calconcarbonic. Determinarea magneziului prin diferență. 4. REACTIVI 4.1. Soluție standard de magneziu 0,05 m. 4.1.1. Se dizolvă 1,232 g sulfat de magneziu în soluție de
jrc1458as1989 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86599_a_87386]
-
de EDTA 0,05 m (4.2). 4.4. Indicator calceină Într-un mojar se amestecă cu atenție, un gram de calceină cu 100 g clorură de sodiu. Se utilizează 10 mg de mixtură. Indicatorul virează de la verde la portocaliu. Titrarea trebuie să se facă până la obținerea unei culori portocalii fără nuanțe de verde. 4.5. Indicator acid calconcarbonic Se dizolvă 400 mg acid calconcarbonic în 100 ml metanol. Această soluție poate fi păstrată aproximativ patru săptămâni. Se folosesc trei picături
jrc1458as1989 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86599_a_87386]
-
fără nuanțe de verde. 4.5. Indicator acid calconcarbonic Se dizolvă 400 mg acid calconcarbonic în 100 ml metanol. Această soluție poate fi păstrată aproximativ patru săptămâni. Se folosesc trei picături din această soluție. Indicatorul virează de la roșu la albastru. Titrarea trebuie să se facă până la obținerea unei culori albastre fără nuanțe de roșu. 4.6. Indicatorul negru riocrom T Se dizolvă 300 mg negru eriocrom T într-un amestec obținut din 25 ml 1-propanol și 15 ml trietanolamina. Această soluție
jrc1458as1989 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86599_a_87386]
-
negru eriocrom T într-un amestec obținut din 25 ml 1-propanol și 15 ml trietanolamina. Această soluție poate fi păstrată doar aproximativ 4 săptămâni. Se utilizează trei picături din această soluție. Indicatorul virează de la roșu la albastru și trebuie făcută titrarea până la obținerea unui albastru fără nuanțe de roșu. Acest indicator virează numai în prezența magneziului. Dacă este nevoie, se adaugă un mililitru de soluție standard (4.1). Când în soluție există și calciu și magneziu, EDTA complexează întâi calciul și
jrc1458as1989 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86599_a_87386]
-
soluția ce urmează a fi analizată. Pentru aceasta se iau (a) ml din soluția standard (4.3) și (b-a) ml din soluția standard (4.1). (a) și (b) reprezintă numărul de mililitri de soluție EDTA folosiți în cele două titrări realizate pentru soluția analizată. Acest procedeu este corect numai dacă soluțiile de EDTA, de calciu și de magneziu sunt exact echivalente. Dacă această condiție nu este îndeplinită, sunt necesare corecții. 7. PREGĂTIREA SOLUȚIEI CE URMEAZĂ A FI ANALIZATĂ Vezi metodele
jrc1458as1989 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86599_a_87386]
-
CE URMEAZĂ A FI ANALIZATĂ Vezi metodele 8.1 și 8.3. 8. DETERMINARE 8.1. Părți alicote care se prelevează Partea alicotă va conține, pe cât posibil, între 9 și 18 miligrame de magneziu (= 15...30 mg MgO). 8.2. Titrare în prezență de negru eriocrom T Se pipetează o parte alicotă (8.1) din soluția de analizat într-un pahar de 400 ml. Se neutralizează surplusul de acid cu soluție de hidroxid de sodiu 5 m (4.12) folosind pH-metrul
jrc1458as1989 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86599_a_87386]
-
negru eriocrom T (4.6). Se titrează cu soluție EDTA (4.2). Se amestecă ușor cu agitatorul (5.1) (vezi 10.2, 10.3 și 10.4). Fie "b" numărul de mililitri de soluție EDTA 0,05 m. 8.3. Titrarea în prezență de calceină sau acid calconcarbonic Se ia cu pipeta o parte alicotă din soluția de analizat, egală cu cea luată pentru titrarea de mai sus, și se pune într-un pahar de 400 ml. Se neutralizează surplusul de
jrc1458as1989 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86599_a_87386]
-
și 10.4). Fie "b" numărul de mililitri de soluție EDTA 0,05 m. 8.3. Titrarea în prezență de calceină sau acid calconcarbonic Se ia cu pipeta o parte alicotă din soluția de analizat, egală cu cea luată pentru titrarea de mai sus, și se pune într-un pahar de 400 ml. Se neutralizează surplusul de acid cu soluție de hidroxid de sodiu 5 m (4.13), folosind pH-metrul. Se diluează cu apă până la aproximativ 100 ml. Se adaugă 10
jrc1458as1989 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86599_a_87386]
-
pentru care metoda este aplicabilă (5 grame de îngrășământ în 500 mililitri de extract), conținutul în procente din îngrășăminte este: % MgO din îngrășământ = sau % Mg din îngrășământ = unde: a = numărul de mililitri de soluție EDTA 0,05 m folosiți pentru titrare în prezență de calceină sau acid calconcarbonic, b = numărul de mililitri de soluție de EDTA 0,05 m folosiți pentru titrare în prezență de negru eriocrom T, M = masa probei prezentă în partea alicotă luată (în grame), T ' = 0,2016
jrc1458as1989 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86599_a_87386]
-
din îngrășământ = sau % Mg din îngrășământ = unde: a = numărul de mililitri de soluție EDTA 0,05 m folosiți pentru titrare în prezență de calceină sau acid calconcarbonic, b = numărul de mililitri de soluție de EDTA 0,05 m folosiți pentru titrare în prezență de negru eriocrom T, M = masa probei prezentă în partea alicotă luată (în grame), T ' = 0,2016 x molaritatea soluției de EDTA / 0,05 (vezi 4.2), T = 0,1216 x molaritatea soluției de EDTA / 0,05 (vezi
jrc1458as1989 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86599_a_87386]
-
2), T = 0,1216 x molaritatea soluției de EDTA / 0,05 (vezi 4.2). 10. OBSERVAȚII 10.1. În analizele complexonometrice raportul stoechiometric EDTA-metal este întotdeauna 1:1, indiferent de valența metalului, chiar dacă EDTA este tetravalent. Soluția de EDTA de titrare și soluțiile standard vor fi molare și nu normale. 10.2. Indicatorii complexonometrici sunt adesea sensibili la aer. Soluția își poate pierde culoarea în timpul titrării. În acest caz, trebuie să se adauge una sau două picături de indicator. Acest lucru
jrc1458as1989 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86599_a_87386]
-
întotdeauna 1:1, indiferent de valența metalului, chiar dacă EDTA este tetravalent. Soluția de EDTA de titrare și soluțiile standard vor fi molare și nu normale. 10.2. Indicatorii complexonometrici sunt adesea sensibili la aer. Soluția își poate pierde culoarea în timpul titrării. În acest caz, trebuie să se adauge una sau două picături de indicator. Acest lucru este adevărat în special pentru negru eriocrom T și acid calconcarbonic. 10.3. Complecșii indicator-metal sunt relativ stabili și poate trece un timp până la viraj
jrc1458as1989 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86599_a_87386]
-
extrase din proba cu ajutorul unei soluții de acid percloric 0,6. După alcalinizare extractul este supus unei distilări prin antrenare cu vapori, iar constituenții bazici volatili sunt absorbiți într-un receptor acid. Conținutul în azot ușor hidrolizabil este determinat prin titrarea bazei absorbite. 2. Reactivi În cadrul metodei se utilizează reactivi cunoscuți. Se folosește apă distilata sau demineralizata de aceeasi puritate. 2.1. Soluții de acid percloric - 6 g/100 ml 2.2. Soluții de soda caustica - 20 g/100 ml 2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135709_a_137038]
-
2.4, la care s-au adăugat 3-5 picături de soluții indicator conform pct. 2.7. După 10 minute distilarea este terminată. Se ridică tubul și se spală cu apă. Se determina conținutul în baze volatile din soluția distilata prin titrare cu soluție standard de HCl conform pct. 2.3, pH-ul punctului final trebuind să fie de 5,0 (cu eroare de 0,1). 4.3. Titrarea Analizele trebuie efectuate în dublu. Metodă de analiză a fost aplicată corect dacă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135709_a_137038]
-
spală cu apă. Se determina conținutul în baze volatile din soluția distilata prin titrare cu soluție standard de HCl conform pct. 2.3, pH-ul punctului final trebuind să fie de 5,0 (cu eroare de 0,1). 4.3. Titrarea Analizele trebuie efectuate în dublu. Metodă de analiză a fost aplicată corect dacă diferența dintre două rezultate nu depășește 2 mg/100 g. Titrarea se face cu o soluție standard de HCl 0,01 mol/l (0,01 N). 4
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135709_a_137038]
-
-ul punctului final trebuind să fie de 5,0 (cu eroare de 0,1). 4.3. Titrarea Analizele trebuie efectuate în dublu. Metodă de analiză a fost aplicată corect dacă diferența dintre două rezultate nu depășește 2 mg/100 g. Titrarea se face cu o soluție standard de HCl 0,01 mol/l (0,01 N). 4.4. Proba martor Se efectuează o probă martor conform pct. 4.2. În locul extractului se utilizează 50,0 ml soluție de acid percloric conform
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135709_a_137038]
-
Calcularea conținutului în azot ușor hidrolizabil se face aplicând ecuația următoare: Azot ușor hidrolizabil (mg/100 g eșantion) - (V1-V0) x 0,14 x 2 x 100 M, în care: V1 = volumul soluției de HCl 0,01 M (ml) utilizat pentru titrarea probei; V0 = volumul soluției de HCl 0,01 M (ml) utilizat pentru titrarea probei martor; M = masă probei (g). Analizele trebuie efectuate în dublu. Metodă a fost aplicată corect dacă diferența între două analize nu depășește 2 mg/100 g.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135709_a_137038]
-
hidrolizabil (mg/100 g eșantion) - (V1-V0) x 0,14 x 2 x 100 M, în care: V1 = volumul soluției de HCl 0,01 M (ml) utilizat pentru titrarea probei; V0 = volumul soluției de HCl 0,01 M (ml) utilizat pentru titrarea probei martor; M = masă probei (g). Analizele trebuie efectuate în dublu. Metodă a fost aplicată corect dacă diferența între două analize nu depășește 2 mg/100 g. Se verifică echipamentul prin distilarea unor soluții de clorura de amoniu echivalente cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135709_a_137038]
-
anemia (de exemplu, diabet zaharat, afecțiuni acute impunând spitalizarea). Decizia de a folosi doze mai mari decât cele recomandate va lua în considerare raportul beneficiu/risc [Grad B] [2]. 5. În perioada de stabilire a dozei individuale a fiecărui bolnav, titrarea se realizează prin creșterea sau scăderea progresivă a fiecăreia dintre prizele săptămânale cu 25% [Grad B] [3]. V. Titrarea dozei de agenți stimulatori ai eritropoiezei 1. Dacă după inițierea tratamentului cu agenți stimulatori ai eritropoiezei sau după modificarea dozei, creșterea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232714_a_234043]
-
va lua în considerare raportul beneficiu/risc [Grad B] [2]. 5. În perioada de stabilire a dozei individuale a fiecărui bolnav, titrarea se realizează prin creșterea sau scăderea progresivă a fiecăreia dintre prizele săptămânale cu 25% [Grad B] [3]. V. Titrarea dozei de agenți stimulatori ai eritropoiezei 1. Dacă după inițierea tratamentului cu agenți stimulatori ai eritropoiezei sau după modificarea dozei, creșterea Hb este mai mică de 0,7 g/dL pe lună (creșterea Ht mai mică de 2% pe lună
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232714_a_234043]
-
de ditiocarbamat de pirolidină la pH 4-5, folosind un electrod de platină lustruită ca indicator și un electrod de calomel sau argint/clorură de argint ca electrod de referință. Metoda se aplică surfactanților neionici care conțin 6-30 grupe epoxi. Rezultatul titrării se înmulțește cu factorul empiric 54 pentru a exprima rezultatul în raport cu o substanță de referință, nonilfenol condensat cu 10 moli de etilenoxid (NP 10). 3.2. Reactivi și echipament de laborator Reactivii trebuie preparați cu apă deionizată. 3.2.1
jrc744as1982 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85882_a_86669]
-
glacial. După aceea paharul, magnetul și creuzetul se spală foarte bine cu acid acetic glacial, fiind necesari aproximativ 40-50 ml. Nu este necesar ca precipitatul depus pe pereții vasului să fie transferat cantitativ pe filtru, deoarece soluția de precipitat pentru titrare este returnată în paharul de precipitare și precipitatul rămas se dizolvă cu această ocazie. 3.3.3. Solubilizarea precipitatului Se dizolvă precipitatul în creuzetul filtrant adăugând trei porțiuni de câte 10 ml de soluție fierbinte (aproximativ 80oC, 335 K) de
jrc744as1982 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85882_a_86669]
-
ml soluție de tartrat de amoniu, pentru a dizolva și restul precipitatului. Creuzetul, racordul și vasul de filtrare se spală cu atenție cu 150-200 ml apă și apa de clătire se toarnă în paharul folosit pentru precipitare. 3.3.4. Titrarea Se amestecă soluția folosind un agitator magnetic (3.2.16), se adaugă câteva picături de roșu de de bromcrezol (3.2.5) și se adaugă soluția diluată de amoniac (3.2.9), până când culoarea devine violet (soluția este ușor acidă
jrc744as1982 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85882_a_86669]
-
la clătire). Se adaugă apoi 10 ml soluție tampon standard de acetat (3.2.10), se cufundă electrozii în soluție și se titrează potențiometric cu soluția standard de ,,carbat" (3.2.11), capătul biuretei fiind imersat în soluție. Debitul de titrare nu trebuie să depășească 2 ml/min. Punctul de echivalență este dat de intersecția tangentelor la cele două părți ale curbei de potențial. Uneori se observă aplatizarea inflexiunii curbei de potențial; aceasta poate fi eliminată prin curățarea atentă a electrodului
jrc744as1982 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85882_a_86669]
-
sulfat de cupru (3.2.12) cu soluție de carbat, după adăugarea de 100 ml apă și 10 ml soluție tampon standard de acetat (3.2.10). Dacă "a" este cantitatea folosită, în ml, factorul f este: și toate rezultatele titrărilor se înmulțesc cu acest factor. 3.4. Calculul rezultatelor Fiecare surfactant neionic are factorul său, în funcție de compoziție, în special în funcție de lungimea lanțului epoxidic. Concentrația surfactanților neionici se exprimă în raport cu o substanță standard - un nonilfenol cu 10 grupe epoxi (NP 10
jrc744as1982 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85882_a_86669]