816 matches
-
școală, atât cât puteam noi, bieți subjugați ai materiilor reci. Și ca să ni se demonstreze că noi nu știam nimic și ei TOTUL, profesorii au bifat pe calendar zilele în care vor avea loc tezele, locația și, desigur, echinocțiul. Toceam, toceam, rupt de lume în chilia mea din strada Cimbrului numărul 2, Cartierul Chercea, încât îi auzeam și pe piloți pe deasupra casei trecând spre război: Vezi, acolo e un băiat care învață degeaba. Atunci putem să prăbușim o bombă! zicea celălalt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
mă pricep deloc la spaniolă, zice, făcîndu-i semn barmanului să-i mai toarne încă de două degete în același pahar. Fără să-și dea seama începu să și-l imagineze mai întîi elev al Școlii Militare în uniformă albastră, diminețile tocindu-și coatele pe băncile școlii, iar după-amiaza ieșind la plimbare de unul singur prin București, cu gîndul acasă la Constanța, la nisipul de pe plaje plin de scoicile în care riscai să te tai în tălpi dacă nu călcai cu atenție
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
se năruie din cauza asta. Își pierduse mințile? înnebunise sau încerca doar să-și rîdă de el? Ce nu-ți convine la cartea asta? îi plăcea să-l necăjească zîmbindu-i pe sub mustață, gîndește te că generația mea a fost obligată să tocească din scoarță în scoarță numai manuale din astea de socialism științific. Consideră-te deci fericit că tu poți s-o faci doar de plăcere. Uite-așa o să ajungi de rîsul lumii, își spunea supărat, acum cînd autoritățile au început să
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
-ți folosească la nimic pe plan profesional, un om deștept urmează o facultate doar pentru cultura sa generală, îi argumentase Bătrînul, abia după aceea se orientează spre ce îi convine. Au trecut vremurile cînd se făcea școală, cînd merita să tocești ca să iei o notă bună, să te zbați pentru o anumită specializare. Acum tot sistemul de învățămînt e întors cu fundul în sus, și toți profesorii sînt niște proști. Se întorsese acasă ca de obicei după ce moțăise la cursuri, se
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
mea că unii au ales varianta cea mai simplă, pe cînd ceilalți au rămas să ducă greul, să se sacrifice și pînă la urmă să nu se aleagă cu nimic, zice Roja. — Și pentru asta ai de gînd să ne toci nervii în fiecare zi de-acum înainte? zice Milițică. Ce te-a împiedicat și pe tine să te lipești la o afacere serioasă sau la un grup politic închegat? — Decît să fiți gelos pe toată lumea ați putea recunoaște că n-
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
lumea cu tine. Ai o șansă. Firul de iarbă încolțește în sânge limpede până va sosi vremea spicului. Culege diminețile din cochiliile melcilor și îți fă colier de lumină în jurul sufletului doar așa întunericul, ca un lup ispășit, își va toci colții de porțile cimitirelor. Ești om credincios, Petre, roagă-te! Dumnezeu și-a abandonat în fotografie intențiile. Iov a pătimit pe marginea iluziei până când i s-a vestejit speranța, tu nu ai ce pierde. Petre, minunile vin când nu te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
așternut scutece în icoană. Eu nu mai sunt de mult urma de cretă impregnată pe frunza castanilor. A viscolit verde, ruginiu, alb și iarăși mult verde peste șotronul desenat în Copou avalanșe de vieți peste o moarte definitivă. S-au tocit pașii până la os în jurul intenției de a fi pom cu suflet de om, se desprind secundele și cad a întomnare din calendare. Nu mă căuta părinte! Astăzi este ultima mea zi din moarte, 18 ani m-a îngăduit Dumnezeu lumii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
vânzătoarele. Tinerele, frumușele și dornice să fie băgate În seamă de un tătic tânăr și dotat cu ce trebuie pentru a face copii” - i-a sugerat gândul de veghe. „Drept-Îi că m-ai ajutat cu asupra de măsură. Eu Îmi tocesc mintea cu treburi serioase și tu...” „Și eu ți-am spus doar ce ai de făcut. Nu trebuie să te dai cu capul de pereți, să inventezi roata. Ai să vezi că fetele o să-ți spună ce culori sunt potrivite
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
un pas înapoi, cedând funcția supremă în partid lui Gheorghe Apostol. Chiar dacă tot el rămânea de facto conducătorul, mișcarea sa politică putea fi înțeleasă drept un semn că vremurile se mai îmblânziseră. Ca și cum tăișul ferocei lupte de clasă se mai tocise întrucâtva și de acum înainte regimul avea să lase țara să mai răsufle, să-și mai vină în fire... Unii reveniseră pe neașteptate de prin pușcării, iar arestările se mai răriseră și ele; în ultima vreme, nimeni nu mai fusese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
trezești tu în colivie pe post de Papagal!.. Sărăcuțul de el cum îndură atâta frig și rabdă de foame, dar nemilosul ista de mut îl obligă să muncească din noapte în noapte la cartoanele acelea ale norocului, încât și-a tocit până și secera clonțului! Se pare că-i total istovit mititelu. Vezi Dinule, să nu te afișezi prea mult printre cei gură-cască, să nu te ia vreunul în vizor, că rămânem tustrei fără niciun sprijin și fără vreo speranță de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
are numai note de cinci. Dar tu că chiulești, ce note ai? — În tot cazul mai mari decât el. —Vezi, Gelule, dacă n-ai absenta și ai învăța, ai fi printre primii din clasă. —Ce-aș câștiga? Să stau să tocesc, să nu mă joc pe calculator, să nu merg la discotecă, să nu ies în oraș, să nvăț, să-nvăț și iar să-nvăț. Nimeni nu zice să stai numai cu nasul în carte, dar nici ca tine să nu
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
câtă vreme slujește interesul celui ce îl află. Însă la vérité, l’âpre vérité1 este cel care știe să taie și să sfâșie cu cruzime, căci așa a fost el, încă de la începuturi, conceput: cu tăișul care nu i se tocește niciodată! Toate aceste motive, adunate cu meșteșug laolaltă și împletite cum nu se putea mai bine în conștiința lui Eugen, îl făceau să-și dea deseori frâu liber gândurilor, care îi curgeau șiroaie prin minte și doar în care se
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
ele cândva, căci erau roase pe la colțuri și uzate întratât, încât parcă îți grăiau singure despre toate generațiile de nebuni, ce își găsiseră, de a lungul vremii, confortul și odihna în ele. Peste tot pe jos, el văzu niște rămășițe tocite dintr-un covor - demodat, desigur - din care creșteau ici și colo pâlcuri de zdrențe, desprinse, probabil, din cusătură, și dedesubtul cărora trona un foarte vechi parchet, ce scârțâia la toți pașii făcuți pe el, din toate îmbinările sale. Din șase
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
atât de multe drumuri dus întors dintr-un colț în celălalt al acelei încăperi, încât, dacă priveai covorul întins pe jos dintrun anumit unghi în bătaia luminii, puteai vedea mai mult decât limpede că deja se formase o dâră foarte tocită pe el! Îl măcina puternic ciuda pe sine însuși că deloc nu vrea să-i înmugurească și lui în minte o soluție inspirată și inteligentă, cu ajutorul căreia toate problemele sale să-și găsească definitiv dezlegarea și s-o poată scoate
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
de frondă, procedeele de producere a textului. Ne vedem constrânși să subliniem chiar de la început: cartea pe care o aveți în față și în privința căreia aveți, desigur, dubiile pe care le adăpostește mintea oricărui lector pățit este, împrumutând o metaforă tocită din Istoria ieroglifică, o struțocămilă. La rigoare, ea nu intră nici în sfera literaturii artistice, nici în cea a literaturii științifice. Pentru a fi cât mai fideli obscurului și întortocheatului modus vivendi japonez, am preferat o scriitură ambiguă și implicată
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
VIGNETA Acum, de curând, a venit Manfred Marklund și mi-a spus: Muntele Ava crește! A fost nevoit să se așeze pe marginea patului meu. Era plin de transpirație și gâfâia. Nu, am spus eu. Munții nu cresc. Dimpotrivă, se tocesc și scad. în fiecare toamnă muntele Ava se sfrijește cu vreo zece centimetri. Dar munții înalți, a spus Manfred, apar și ei în vreun fel. Cândva trebuie să fi crescut ei din pământ. îmbătrânești, am spus eu. Nu mai ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
Marklund, deși probabil că nu era adevărat. Dar i le-am spus așa cum mi le spusese bunicul cu mult timp în urmă. în cele patru sute de milioane de ani care au trecut, am spus eu, ploaia, furtunile și înghețul au tocit munții până la înălțimea lor actuală. Ei scad mereu și devin tot mai mici. La început Ava a fost, probabil, un vârf alpin, da, și semăna cu Mont Blanc sau cu Matterhorn! Ce avem noi acum sunt resturile rămase, un munte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
sau a zecea) o conduce pe "mamaie" (o femeie de la țară, simplu îmbrăcată, cu o broboadă înflorată pe cap). "Să ai grijă de tine, mamaie, și să mănînci, să mănînci, auzi?". "Și tu să ai grijă de tine, copilă hăi, tocește cartea și mai lasă calculatorul". Un episod din (i)realitatea imediată în care se pot desluși multe "ahturi și ofuri" omenești, cum le zicea Creangă, de aici și acum: grija nepoatei pentru hrana bunicii și, implicit, pentru resursele precare, desigur
Raport despre starea cărții by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/7420_a_8745]
-
pentru hrana bunicii și, implicit, pentru resursele precare, desigur, de a o procura ("lasă că mănînc eu, cînd mi-e foame", i-a răspuns), bunul simț al bunicii care îi spune că nepoata petrece prea mult timp în fața calculatorului în loc să tocească o carte: "mamaie" de azi, dintr-un tren spre Moldova, spune altfel, fără mărci literare, exprimînd, însă, același fond, ceea ce spunea "tataie" David Creangă într-un pasaj celebru al Amintirilor din copilărie: "Nu-i rău, măi Ștefane, să știe și
Raport despre starea cărții by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/7420_a_8745]
-
vagi, dar tocmai această deschidere, asociată cu o componentă intens emoțională e specifică termenilor de evaluare negativă, deveniți insulte. În momentul de față, cocalar pare să fie un sinonim mai expresiv și mai injurios pentru un cuvânt care și-a tocit parțial componenta sarcastică - vechiul mitocan. Cei care folosesc azi substantivul cocalar îi particularizează referentul prin descrieri mai mult sau mai puțin convergente, în care apar elemente de tipul: deficit de cultură, lipsă de respect pentru ceilalți, pretenții nejustificate, Kitsch. Evident
Cocalar by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7456_a_8781]
-
se identifică cu obiceiurile și tradițiile sale. Dar ce se întâmplă când unele dintre acestea sunt ignorate sau călcate de tot mai cuprinzătoarea talpă a profitului, strivindu-le spiritul și vânzându-le esența? Străbătând negurile timpului, regăsim pe un soclu tocit de vreme, jocul de oină. Nu, nu e sportul ”rege” al României, nu umple stadioane și nu leagă prietenii la un pumn de semințe și o discuție despre un posibil offside. Oina e sportul național al României. Definiția asta poate
Oina - când praful se așterne pe tradiții. Interviu cu președintele FRO by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/75686_a_77011]
-
pleci urechea la biata mea scrisoare. Ai grijă, însă, că va trebui să dai și tu Bac-ul. Și profesorii ăia din comisie, cu mai puțini bani și fără renume ca tine, dar școliți bine în zeci de ani de tocit cărțile, nu vor avea milă. Pentru ei, limba română are o singură variantă. Pentru ei, limba română nu e "gangsta". Iar pentru tine, Bac-ul ar putea fi un obstacol prea greu de depășit!", a fost o parte din articolul
Nicole Cherry, criticată. Dan Cruceru: Pentru tine, Bac-ul ar putea fi un obstacol prea greu de depășit! by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/71169_a_72494]
-
numai un pas/ în cunoașterea de sine - / o fereastră aflată deasupra/ frunții, unde arunci o/ picătură de sânge pe care/ o vei sparge." Pentru poet moartea a devenit o adevărată obsesie agonistică: Numai moartea o aud/ în spatele meu/ cum își tocește tălpile/ în disperarea/ de a mă ajunge". Asimilând atent lecția lui Ungaretti și a unor minimaliști români, Radu Cange se află în pragul cuceririi marii simplități expresive, a se vedea textele de la paginile 52, 55, 68, 10l. Regretăm sincer că
Înger strâmtorat by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/7127_a_8452]
-
și ea, după ce-și fac norma zilnică de dresat șoareci, îsi pregătesc fotoliile și ceaiul de verbină, se așază și, fără a mai face nimic altceva, se privesc. Nu pasional, ci cu o privire "de înțelegere tacită", o privire "tocită de repetare și salvată de maliție". Este un joc de doi în care nimeni din afară nu va putea pătrunde. Curioșii invadează casa, încep să organizeze acolo ziua cerșetoriei naționale sau congresul cuielor, le dau amenzi, le deschid procese. Cei
O carte nedreptățită by Astrid CAMBOSE () [Corola-journal/Journalistic/7227_a_8552]
-
cu șampanie și caviar și care să nu se uite chiorîș la tacîmurile de pește. Fănică îl plătea bine, dar nu destul pentru gusturile lui rafinate pe transatlantic, la clasa I, și lustruite în Orient Express. Nu înțelegea cum Fănică tocea de ani de zile două costume de haine - nici alea de soi - și se îmbrăca zile la rînd cu aceeași pereche de pantaloni pînă le făcea burlane la genunchi. Îl convinsese să-și cumpere niște pantofi de comandă, dar nu
Pariu pe moarte by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7257_a_8582]