674 matches
-
și trecuseră cu zâmbetul pe buze visând la cavaleri și invocând pe muze pentru iubirea ta, Maria turnirurile ieșiseră din vogă și florile de crin au rămas pe scuturi ca urme ale unor vagi săruturi și petele de sânge de pe togă numai florile își cunosc singure tăria mor și renasc în fiecare an nimic nu se naște și moare în van și nici dragostea mea pentru tine, Maria! mai recunoști orașul, teatrul vechi cu turnuri gotice, statui când ni se pare
POATE TOATE ASTEA... de ION UNTARU în ediţia nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373161_a_374490]
-
o are femeia în mână dreaptă, semnifică libertatea. Această torță a fost refăcută în anul 1986 și placată cu aur de 24 de carate, iar tăblița din mâna stângă poartă data ndependenței americane 4 iulie 1776, scrisă cu cifre romane. Toga de pe corp comemorează republica romană, primul ’’ experiment’’ democratic din istorie,iar lanțul rupt de la picioarele sale simbolizează victoria asupra sclaviei. Construită între zidurile fortului Wood care există pe insula Bedloe pentru a proteja portul New York, Statuia Libertății a fost mai
’’ MISS LIBERTY’’ de CARMEN MARIN în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372248_a_373577]
-
în brațe precum un crucifix de flori și păsări nemaivăzute, cu subteranele stele pe umeri, cu sarea iubirii la vedere. Alte dispoziții finale nu am...” Un statut special dobândește piatra ca simbol spiritual: „Piatră a filozofilor, ce trist sunt fără togă, ah, iscoadă!” Elementul fără de care omul nu poate trăi este sarea. Nu întâmplător, Apostolii au fost numiți „sarea pământului”, având în vedere misiunea lor. În Evanghelia Tăcerii sarea dobândește conotații stilistice: „A se uită la mine pieziș, inima sa dorul
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
cât sânt în floarea tinereții și a vârtoșiei, cu atâta sânt mai neîngăduitoare. Când Roma era în culmea puterii ei interne, în vremea Republicei, străinii erau opriți de la comerț, de la orice întrunire, de la orice schimb, erau opriți de-a purta toga, izolați în o parte a orașului, uzurparea de drepturi civile și politice era pedepsită grav, iar principiul era: Adversus hostem aeterna auctoritas esto. Hostis se numea însă orice străin. N-avem nevoie a spune că exemplul e ales după plac
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
bucher, carele n-ajunsese, cu tot autorlîcul lui, să-și știe măcar limba maternă bine. Dar să mai vedem încă probe de cunoștințe. Românii în genere au chiar azi deprinderile străbunilor lor de acum două mii de ani: iubesc arma și toga și țăranii se dedau agriculturei (ca acum două mii de ani). (Cf. Scrisoarea a II-a). E destul nu ca cineva să-și cunoască țara, ci să fi îmbătrînit în ea pentru a ști că poporul nostru a fost până mai
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și memento) pictorului de rasă H.H. Catargi, căruia puteam, aveam acest privilegiu, să-i calc pragul atelierului din Pangrati, în anii șaptezeci: o eboșă de pe Valea Prahovei, în care se vede gheara leului, o fotografie cu mult expresiva lui față (Togo, îi spuneau amicii), pipa, enorma lui pipă, arzînd continuu, în spate "paravanul lui Pallady", relicvă de familie, în față masa cu "materiale", alături, șevaletul ros de ani. Togo! Mă repet perpetuu stenic. I-am bătut odată în ușă. L-am
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
care se vede gheara leului, o fotografie cu mult expresiva lui față (Togo, îi spuneau amicii), pipa, enorma lui pipă, arzînd continuu, în spate "paravanul lui Pallady", relicvă de familie, în față masa cu "materiale", alături, șevaletul ros de ani. Togo! Mă repet perpetuu stenic. I-am bătut odată în ușă. L-am auzit: Gheorrrghiu, nu veni la mine, du-te la Pallady! Cu r-ul graseiat al celui ce trăise mult în Franța. Am făcut stînga-mprejur și m-am îndreptat
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
bătut odată în ușă. L-am auzit: Gheorrrghiu, nu veni la mine, du-te la Pallady! Cu r-ul graseiat al celui ce trăise mult în Franța. Am făcut stînga-mprejur și m-am îndreptat spre marea retrospectivă Pallady, de la Palat. Togo. Pe la mijlocul lui decembrie '89, ambasada română din Paris era sub stare de asediu. Zi și noapte, obloanele (obloanele albe ale Parisului!) erau lăsate. Se-apropia ora deznodămîntului. Dar cine credea în ea? Cum știam că Turnul Eiffel, mîngîios luminiscent, mi-
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
nișă semănînd cu cea, la fel de mică, din mai puțin pretențiosul muzeu din Tours, un Rembrandt modest (totuși, un Rembrandt).Iată spre ce. O singură obsesie, majoră, după ieșirea din clădire, după trecerea zilelor, acută și acum: culoarea lui Velázquez, unică toga bărbatului sfînt a cărui stîngă sprijină toiagul pe umăr: de unde începe vrăjitoria perfectă a faldurilor. O secundă, o secundă doar, mă deranjează mîna (parcă) prea mică, ieșită de sub ultimul fald. (Cîtă impertinență, nu?) Știu prea bine că ocrul tutelar mă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
pentru necesitatea intensificării unei noi ordini economice internaționale și cum să se realizeze această ordine, am susținut obiectivele care să fie realizate în cadrul deceniilor pentru dezvoltare. La seminariile și colocviile organizate de ONUDI de la Viena (1979), Cavtat (Croația 1985), Lomé (Togo 1979) și Cairo (1986), am difuzat texte scrise și am prezentat studii despre noua ordine economică internațională, incluzând și participarea activă a României la edificarea ei, precum și propuneri pentru înfăptuirea unei cooperări economice internaționale pentru a aduce țările mici la
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
C-ai încetat de-a fi al Daciei rege. Te-i mânia, tu vei striga... legatul Doar va zâmbi la toat-a [ta] mânie. [Î]ți va lăsa trei zile, trei întregi și grele, Va apărea nepăsător și rece, Va ține toga învîrtită-n mână Și te-a-ntreba iar: Pace or război? În van îți chinui sufletul din tine, Durerea ta, or bucuria, gloria, Nimic, nimic pe dânșii nu-i atinge. Crezi tu că gloria lor proprie-i atinge?... De e sau
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
cumcă mi-ar plăcea Să nu s-amestece decât acolo Unde se cade. L[ONGIN] Nu e vorba d-asta. Pari a nu mă fi priceput, o rege. (***) E vorba daca vrei pace or război. D[ECEBAL] Mai ține-ți toga, să te-admir. Astfel sînteți cu toți, astfel gândiți Că veți *** [un] rege *... Nice Război sau pace, pace sau război: O cumpănă e suspendată-n aer Și încă nu văd înspre care parte Se pleacă limba ei... dar mi-e
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Se grămădeau n-a ta gândire gravă Cu infinitul tot al vremei lor, Tu, Alexandre! Spuneți voi cu toții... 8 2260 [ÎMPĂRATUL] Titan bătrân ce, îmbrăcat cu popoli, Din când în când îți miști mantaua, Încât la vale curg, c-a togei creți, Popoarele... 9 2260 [ÎMPĂRATUL] O inimă! Fii fier, fii piatră, numai sânge nu. {EminescuOpVIII 67} 10 2260 [ÎMPĂRATUL] Ca o poveste să-mi aud viața, Ca pe un mit eu să mă văd pe mine: A fost odată-n
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
regii pământului înjugați la carul aurit al împăratului. Mari în virtutea lor, mari în păcatele lor!... Căci întocmai ca pe aceștia văd apoi peste talazurile de foc a Romei arzînde, visând în fruntea palatului lui de aur, pe Neron, umbră-n togă de argint, cântând, molatec poet, căderea Troadei! Și-apoi mi-aduc aminte că acești oameni a fost străbunii mei, ai voștri! Strănepoți palizi uitați în Carpații bătrâni, ne-am uitat pe noi înșine. Au venit timpuri când acești strănepoți a
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
actorul trebuie să facă eserciții cu costumul antic, cum face cu vocea sa, căci el nu-l poate mânui cu libertate deplină și cu gust nobil decât când se simte familiarizat c-un asemenea costum. În mantua grecă și în togă, fantazia lui trebuie să-l transporte astfel la Atena și Roma încît el să nu mai simtă pe sine acest înveliș al său ca ceva străin. Măsura și nobleța în mișcare, aruncătura liberă deși totdeuna pitorescă a hainei trebuie să
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
epocelor, cum se prezintă ele în lumea orientală, greco-romană, evul-mediu și timpul modern; trebuie să le fixeze pentru că el aparține determinatelor trăsuri caracteristice ale epocei. E de prea puțină importanță de-a păstra cu esactitate diferința dintre himation grec și toga romană, deși toga diferă de cea dintâi prin o croială semirotundă și prin o mai mare greutate și difuziune (Weitlăufigkeit), tot astfel diferința [dintre] hiton grec și toga romană însemna puțin. Daca nu se schimbă nimica din spiritul operei, micile
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
prezintă ele în lumea orientală, greco-romană, evul-mediu și timpul modern; trebuie să le fixeze pentru că el aparține determinatelor trăsuri caracteristice ale epocei. E de prea puțină importanță de-a păstra cu esactitate diferința dintre himation grec și toga romană, deși toga diferă de cea dintâi prin o croială semirotundă și prin o mai mare greutate și difuziune (Weitlăufigkeit), tot astfel diferința [dintre] hiton grec și toga romană însemna puțin. Daca nu se schimbă nimica din spiritul operei, micile diferințe din costumul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
puțină importanță de-a păstra cu esactitate diferința dintre himation grec și toga romană, deși toga diferă de cea dintâi prin o croială semirotundă și prin o mai mare greutate și difuziune (Weitlăufigkeit), tot astfel diferința [dintre] hiton grec și toga romană însemna puțin. Daca nu se schimbă nimica din spiritul operei, micile diferințe din costumul grec și cel roman nu au a-nsemna mult. Tot asemenea nu poate fi de importanță esactitatea istorică în deosebirea distincțiunei a costumului din evul-mediu. Ș-
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ale fanariotismului ș( ale ianicerismului" (apud. Călinescu, 1966: 17). Este interesantă "teoria circulației" a lui Ion Heliade Rădulescu. "Ca să-și re(mprospăteze avuția latină, rom(nii trebuiau dacă nu să-și reia vechile veșminte, măcar să vorbească iarăși despre tunică ș( togă ..." (Călinescu, 1982: 143). Heliade identificase cu exactitate problemele majore ale societății rom(nești la mijloc de veac XIX, care erau generate (n bună măsură de colaborarea dintre "inamicii din afară", interesați să dreneze (n propriul interes bogățiile rom(nești spre
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Gadara. Când, în secolul al XVIII-lea, s-au efectuat la Resina, orașul reconstruit peste Herculanumul îngropat în cenușă, niște lucrări în vederea săpării unui puț, au fost scoase la suprafață fragmente de cai din bronz, statui ale unor romani purtând togă îprintre care și Augustus), precum și părți ale unui teatru: fusese regăsit orașul antic acoperit de noroaiele vulcanice ale Vezuviului. Pe data de 19 octombrie 1752, niște lucrători descoperă biblioteca lui Philodemos, sub forma a 1 838 de suluri de papirus
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
învățau copiii săi și să obțină eventual pentru aceștia un regim privilegiat, "poetul" omagia liceul în versuri: " Clasica viață romană începu-tu-și-au păi mersul/ Câți poeți după tribune recitat-au aici versul/ Nobili vor fi umblat pe stradă cu mândrie ducând toga/ Poate chiar o-unde astăzi falnic stă liceul LOGA." Exhibarea latinității se explică prin faptul că odraslele autorului aveau probleme la limba latină. "Profesorului de latină - comentează Cornel Ungureanu - i se dă ce i se cuvine. De ziua lui, i
O epopee critică eroi-comică by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17157_a_18482]
-
s-a dovedit ultraintransigent, datorită unor scholii uneori filipice, privitoare la viața socială și la cea privată. Mai cunoscute sunt filipicele sale împotriva teatrului (de fapt, împotriva spectacolului) și Despre pallium (privind vestimentația feminină ori bărbătească, pallium-ul fiind o togă scurtă purtată mai ales de filosofi). ( Desigur că și în limbajul românesc - cel ce a precedat și a rezistat slavizării limbii de cult, dacă... sapi, dai de Tertullian. Puterea elementului latin a făcut să coexiste în vorbirea religioasă paralelisme ca
Pe falezele sihăstriei by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14984_a_16309]
-
intercultural, la care au participat peste 5 000 de copii (aflați la vârsta de 12 ani) din 23 de țări (Africa de Sud, Angola, Argentina, Armenia, Brazilia, Canada, Costa Rica, Croația, Egipt, Fiji, Germania, India, Japonia, Mauritius, Olanda, Peru, Filipine, Quatar, Spania, Tadjikistan, Togo, Trinidad & Tobago și Ucraina). Într-o etapă ulterioară, au fost incluse și Statele Unite, Rusia, Finlanda și Polonia. Chestionarul a fost tradus În diferite limbi: engleză, japoneză, rusă, franceză sau arabă. S-au considerat o serie de variabile: comportamentul copiilor față de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
anumită vârstă doar soldaților și filozofilor le e rușine să-și lase șoricul la vedere. Chicotește de unul singur. Se zborșește pe urmă la frizeri: — Ce-ați rămas aici nemișcați ca două statui? Nefericiții se fac nevăzuți într-o clipită. — Toga sau paliumul, stăpâne? îl întreabă repede Parthenicus. Speră să-i distragă atenția și să-și salveze barbișonul măcar pentru încă o zi. — Toga, mârâie enervat Augustus. Dar, întâi, mai pune-mi vreo două tunici pe mine. Se zgribulește. Mi-e
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
la frizeri: — Ce-ați rămas aici nemișcați ca două statui? Nefericiții se fac nevăzuți într-o clipită. — Toga sau paliumul, stăpâne? îl întreabă repede Parthenicus. Speră să-i distragă atenția și să-și salveze barbișonul măcar pentru încă o zi. — Toga, mârâie enervat Augustus. Dar, întâi, mai pune-mi vreo două tunici pe mine. Se zgribulește. Mi-e frig. Toga, bineînțeles, suspină Livia în sinea ei. Singurul veșmânt demn de stăpânul lumii. Bufantă, elocventă, solemnă. Dar atât de complicată în aranjarea
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]