167 matches
-
1551, L = 0,194 km (DS 1607 - Toloacă)"; - la poziția nr. 308, coloana 6 va avea următorul cuprins: "3.715,78 lei"; - la poziția nr. 309, coloana 4 va avea următorul cuprins: "DS 1559, L = 0,192 km (DS 1607 - Toloacă)"; - la poziția nr. 309, coloana 6 va avea următorul cuprins: "3.677,47 lei"; - la poziția nr. 310, coloana 4 va avea următorul cuprins: "DS 1570, L = 0,078 km (DS 1607 - PC 1550)"; - la poziția nr. 310, coloana 6
HOTĂRÂRE nr. 377 din 14 aprilie 2010 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 971/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Botoşani, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Botoşani. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/222336_a_223665]
-
km; │ │ │ │ │l = 7 m; h = 0,15 m Refacere suprastructură din balast drum comunal neclasificat DC 42A - zona Strugari │ │ │ │ │Gheorghe L = 0,5 km; l = 6m; h = 0,15 m Refacere suprastructură din balast drum comunal neclasificat DC 42A - zona Toloacă Pițu │ │ │ │ │L = 0,8 km; l = 7 m; h = 0,15 m Refacere suprastructură din balast drum comunal neclasificat DC 42A - zona Grab Ioan │ │ │ │ │L = 0,5 km; l = 6 m; h = 0,15 m Refacere suprastructură din balast Str.
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275047_a_276376]
-
km; │ │ │ │ │l = 7 m; h = 0,15 m Refacere suprastructură din balast drum comunal neclasificat DC 42A - zona Strugari │ │ │ │ │Gheorghe L = 0,5 km; l = 6m; h = 0,15 m Refacere suprastructură din balast drum comunal neclasificat DC 42A - zona Toloacă Pițu │ │ │ │ │L = 0,8 km; l = 7 m; h = 0,15 m Refacere suprastructură din balast drum comunal neclasificat DC 42A - zona Grab Ioan │ │ │ │ │L = 0,5 km; l = 6 m; h = 0,15 m Refacere suprastructură din balast Str.
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274216_a_275545]
-
urmă" Nu am știut să cred că pleci din sat; De ie și de vâlnic, că te lepezi; De mieii cu surtucul inelat; De performanța iezilor cei repezi. Mi-au fost cu neputință să socot Că vei uita vițeii din toloacă Și codrii colindați de Barbă-Cot, Printre ghindari când nimfele se joacă. Și-atâtor dumitrițe, cum să știu Că nu le mângâi specia fragilă, Când brumărel, ca un poet diliu, Se-nvăluie-n manta de xantofilă. Cum să pricep că nu mai vrei
Poezie by Gheorghe Azap () [Corola-website/Imaginative/8091_a_9416]
-
bronzului, epocii fierului și perioadei medievale. Colecția Școlii nr. 1 Corni cuprinde, în cadrul secției de arheologie, următoarele obiecte : resturi de faună fosilă pleistocenă (corn, defensă, omoplat), găsite în aluviunile Siretului; un corn fosilizat de bovid (găsit se pare, în punctul „Toloacă“ din apropierea vetrei satului, cu prilejul săpăturilor de modernizare a șoselei); piese de silex (nuclee, răzuitor, lame, burine, burin-gratoar, vârf retușat, gratoare, găsite în punctele „În Văiugi“, „Lipoveni“ și „Țărnuica“; un vârf de săgeată de silex de formă triunghiular prelungă, cu
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
rîulețului Călmățui, mai la sud de obîrșia acestuia, la 28 km de Hîncești și la 64 km de Chișinău. Moșia satului are hotar cu localitățile Bujor, Lăpușna, Șipoteni, Pașcani, Iurceni, Mirești. Pe aceste locuri, sute de ani în urmă, era toloacă, câmp liber, pe aici umblau turme de animale sălbatice. Posibil că s - au oprit aci, pentru odihnă și pentru înmormântarea ortacilor căzuți în lupte, nomazii războinici, veniți după pradă tocmai de prin stepele asiatice. Documentar, satul Boghiceni apare menționați pentru
Boghiceni, Hîncești () [Corola-website/Science/304348_a_305677]
-
depărtare de 18 km nord-est de Chișinău, 21 km vest de centrul raional, Criuleni și 22 km depărtare de Dubăsari. Satul Zăicana este situat pe regiune de colină în podișul Moldovei Centrale, în valea numită "„Valea Zăicanilor”," între dealurile Odăii, Toloaca , Hrușova și Zăicănii, se învecinează la nord cu moșiile satului Hîrtopul Mare, la est cu satul Izbiște și Cruglic, la sud cu satele Hrușova și Boșcana iar la vest cu moșiile satelor Pașcani, Porumbeni și Făurești. Altitudinea maximă este de
Zăicana, Criuleni () [Corola-website/Science/305158_a_306487]
-
de Interne Consilierul Fon- Bradke; În realitate, pămîntul a fost repartizat peste 6-7 ani de la emiterea Decretului. Țăranii din sat, care aveau familii, le-au fost repartizate așa numitele ,Nadeluri, , care constituiau în jurul la 8 ha. pămînt arabil, seliște și toloaca. Bucuria țăranilor din sat nu le-a fost mare. Ei trebuia să-și lucreze pămîntul propriu ,dar și al boierului de la care l-au primit, ca să-l răscumpere. Iată lista cu numele de familie a țăranilor ale căror suflete aparțineau
Sărata Veche, Fălești () [Corola-website/Science/305171_a_306500]
-
4.579 desetine de pămînt, care mai apoi au fost donate Mănăstirii Vatoped de pe Sfîntul Munte Athos. În 1880 Mănăstirea Vatoped poseda la Climăuți, ținutul Soroca, 1 868 desetine de teren arabil, 669 desetine de pădure și 203 desetine de toloacă. În anul 1889 a fost sfințită biserica cu hramul „Sf. Mare Mucenic Dumitru”. Recensămîntul din 1897 a fixat la Climăuți 868 de locuitori. În 1912 la Climăuți s-au organizat cursuri de altoire a viței de vie pentru agricultorii din
Climăuții de Jos, Șoldănești () [Corola-website/Science/305213_a_306542]
-
Potrivit recensământului din 1817 în sat au fost înregistrați 35 capi de familie în care locuiau 100 bărbați și 85 femei. Proprietarul moșiei satului Lucăceni era domnul Radu Manolache din Iași. El stăpânea aici întinse pământuri arabile și fânețe, însă toloaca era mică; avea iaz, moară și puțină pădure de protecție. Conform datelor "formularelor" pe anii 1812-1813, care se păstrează în Arhiva Consistoriului Eparhiei din Chișinău, la Lucăceni (Iugani) în 1812 a fost menționată o biserică de lemn. Biserica e zidiră
Lucăceni, Fălești () [Corola-website/Science/305230_a_306559]
-
km; │ │ │ │ │l = 7 m; h = 0,15 m Refacere suprastructură din balast drum comunal neclasificat DC 42A - zona Strugari │ │ │ │ │Gheorghe L = 0,5 km; l = 6m; h = 0,15 m Refacere suprastructură din balast drum comunal neclasificat DC 42A - zona Toloacă Pițu │ │ │ │ │L = 0,8 km; l = 7 m; h = 0,15 m Refacere suprastructură din balast drum comunal neclasificat DC 42A - zona Grab Ioan │ │ │ │ │L = 0,5 km; l = 6 m; h = 0,15 m Refacere suprastructură din balast Str.
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]
-
1673, domnitorul Ștefan Petriceicu a zidit în satul Mânăstioara (Siret) o biserică de piatră cu hramul Sf. Onufrie. Această a fost sfințită de către mitropolitul Dosoftei Bărilă al Moldovei. Cu această ocazie, ctitorul a înzestrat biserică cu încă o bucată din toloaca târgului Siret, cu un heleșteu domnesc (Iazul Mânzați), sătul Băncești și un iaz cu pește, sătul Dornești cu robi și iazuri, sătul Tărășeni cu iaz și moară, 3 fălci de vie și a patra parte din satul Drăgușeni (astăzi înglobat
Tărășeni, Adâncata () [Corola-website/Science/316111_a_317440]
-
din județul Suceava din anul 2015, având codul de clasificare . În anul 1865, preotul Iraclie Porumbescu a fost transferat ca paroh în satul Stupca, păstorind acolo până în 1884. Aici a locuit într-o casă parohială așezată la marginea satului, lângă toloacă. Casa parohială era construită din lemn și avea patru încăperi mari, despărțite prin tindă și având în față un cerdac. Pe lângă aceasta, mai exista și o casă mai mică cu două încăperi, într-una din ele fiind bucătăria, iar în
Casa memorială „Ciprian Porumbescu” () [Corola-website/Science/320897_a_322226]
-
județul Suceava din anul 2015, având codul de clasificare și fiind format din 2 obiective: În anul 1560, în timpul domniei lui Alexandru Lăpușneanu (1552-1561 și 1564-1568), preotul Mihul din Siret primește de la pârgarii Șiretului o bucată de teren din pășunea (toloaca) târgului. Preotul sădește aici o grădină cu pomi fructiferi, construind în mijlocul ei o bisericuța din lemn. Înaintea morții sale, el închină această bisericuța Mănăstirii Putna. Această danie a fost întărită prin documente de domnitorul Alexandru Lăpușneanu și apoi reînnoita de către
Biserica Sfântul Onufrie din Mănăstioara-Siret () [Corola-website/Science/317428_a_318757]
-
limba slavona: ""Aceasta biserică a zidit-o Io Ștefan Petriceicu Vodă cu soția sa Maria în anul 7181 (=1673)"". Biserică a fost sfințită de către mitropolitul Dosoftei Bărilă al Moldovei. Cu această ocazie, ctitorul înzestrează biserică cu încă o bucată din toloaca târgului Siret, cu un heleșteu domnesc (Iazul Mânzați), sătul Băncești și un iaz cu pește, sătul Dornești cu robi și iazuri, sătul Tărășeni cu iaz și moară, 3 fălci de vie și a patra parte din satul Drăgușeni (astăzi înglobat
Biserica Sfântul Onufrie din Mănăstioara-Siret () [Corola-website/Science/317428_a_318757]
-
1768, 1783 ne dau denumirile vechi ale acestor țarini, păstrate până astăzi: Coltova, Apust, Cotul Balahurii, Cotul Hlinitei, Dealul Badeuțului, Dealul Morii, Dolinca, Dumbrava, Heleșteie, În Bare, La Măliniș - La Malini, Livezi, Loza, Podul Verde, Poieni, Porcărești, Soliste (Săliște) , Șaga, Toloaca, Vadul Vlădichii, Vadul Andrieș, Vadul Ciocoiului, Vadul Horodnicului, Vadul Rădăuțiului, Făgețel, Fântânele, La Stuh, Znamen, Priloage, Scrunteie (Scruntari). La fel si dealurile (Dealul Burlei, Scorpan), Văile (Carpenis, Piciorul Robanului), pădurile (Carpenis, Calnovat, îngrăditura, În Pietriș) sau râpile (Cărpiniș, În Porcovăț
Volovăț, Suceava () [Corola-website/Science/324936_a_326265]
-
lemn, a satului Buciumeni, făcută de un popă de pe vremuri, încunjurată de copaci, un fel de crâng singuratec, întrucât, din târg până acolo se fac numai ogoare și deacolo în sus iar, - azi locuri de arătură care câteodată când îs toloace pentru stâni, când popușoiști, când pâne albă și ovese. Pe locurile astea, cum v'am mai spus, mi-am perdut cei mai frumoși ani ai copilăriei mele, jucându-mă cu băeți și prietenii mei.”" Autorul relatează o întâmplare auzită pe când
Biserica de lemn din Fălticeni () [Corola-website/Science/323879_a_325208]