220 matches
-
dureri abdominale prin fenomene de compresiune; - echografia este În general suficientă pentru stabilirea diagnosticului Ț imagine rotundă sau ovalară, izoechogenă, cu contur net fără perete decelabil (fig.V.1); Figura V.1-Echografie hepatică relevând prezența unei leziuni chistice simpleexamenul computer tomografic stabilește rapoartele exacte ale chistului cu structurile hepatice (fig.V.2); - diagnosticul diferențial trebuie făcut În principal cu chisturile parazitare (mai ale cu cel hidatică, chistadenoamele și metastazele tumorilor neuroendocrine; Tratament - observație pentru chisturile asimptomatice; - aspirația simplă și injectarea de
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
Colangiografia poate stabili cu precizie etiologia biliară - Angiografia- rar utilizată, În caz de incertitudine diagnostică; - Aspirația cu ac fin- permite prelevare de probe pentru colorații Gram și culturi DIAGNOSTIC DIFERENȚIAL 1. chist hidatic infectat - istoricul bolii, caracteristicele echografice și computer tomografice, imunelectroforeza; 2. abces amoebian - apare la vârste mai tinere, mai frecvent la bărbați, mai frecvent solitar, apare după călătorii În zone endemice, se asociază rar cu diabetul zaharat, hemoculturile sunt negative, serologia amoebiana pozitivă. COMPLICAȚII: 1. pulmonare și pleurale 2
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
pentru aerobi G+ și anaerobi -i.v. pentru 2 săptămâni, apoi pe cale orală pentru mai multe săptămâni (până la dispariția cavității). 2. Drenaj percutan: - toate abcesele mai mari de 1,5 cm necesită aspirație - este realizat sub ghidaj echografic sau computer tomografic cavitatea este irigată cu soluție salină ± antibiotice - durata drenajului este variabilă: 5→40 zile - ținere sub observație prin echografie computer tomografie sau sinograme;un procent destul de mare (10-30%) nu se vor vindeca (drenaj incomplet sau recurențăĂContraindicații: - abcese multiple; - patologia biliară
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
CONSERVATOR Pacientul cu traumatism abdominal la care explorările paraclinice pun În evidență doar o leziune hepatică și care se menține stabil hemodinamic este considerat astăzi ca fiind candidat pentru tratament conservator. La baza acestui tratament trebuie să stea examinarea computer tomografică care să stabilească inițial diagnosticul pozitiv, magnitudinea traumatismului, mărimea hemoperitoneului și care este capabilă să excludă alte leziuni intraperitoneale, În special ale organelor cavitare. Criteriile general acceptate sunt: 1. stabilitate hemodinamică 2. definirea prin computer tomografie a leziunii hepatice; 3
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
și care este capabilă să excludă alte leziuni intraperitoneale, În special ale organelor cavitare. Criteriile general acceptate sunt: 1. stabilitate hemodinamică 2. definirea prin computer tomografie a leziunii hepatice; 3. absența semnelor de iritație peritoneală; 4. absența la examenul computer tomografic a leziunilor gastro-enterice sau retroperitoneale care să indice o intervenție chirurgicală de urgență; 5. un număr limitat de unități de sânge transfuzat pe perioada observației. 6. leziunile hepatice severe (gradele IV și V pe scala Asociației Americane pentru Chirurgia Traumatismeloră
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
sunt reprezentate de: - ligaturi arteriale intempestive În timpul actului operator;suturi parenchimatoase În masă, grosiere ce strâng și ischemiază zone Întinse; - după Întreruperea fluxului venos suprahepatic prin ligaturi de vene hepatice majore. Identificarea zonei de necroză este facilă prin examenul computer tomografic. Febra, leucocitoza, durerile abdominale, continuarea sau reapariția unei hemoragii și biliragii ridică suspiciunea de necroză hepatică. Riscul complicațiilor septice impun intervenția chirurgicală ce va consta În excizia zonei necrozate și plombare cu mare epiploon. 7. Sindromul de compartiment abdominal Cauzele
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
afecțiuni care trebuie luate În considerare sunt peritonitele de alte cauze, dilatatția acută gastrică, sarcina tubară ruptă, anevrismul disecant de aortă, infarctul miocardic sau pneumotoraxul. În majoritatea cazurilor diferența este posibilă pe baza tabloului clinic, examenelor de laborator, examenului computer tomografic. Punctul critic este că bolile cu care se confundă cel mai des pancreatita acută sunt adesea letale dacă nu sunt tratate chirurgical. De aceea laparotomia diagnostică este indicată dacă ele nu pot fi excluse pe baza datelor clinice. TRATAMENT MEDICAL
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
săptămâni. - mortalitatea este de 50-80% În absența tratamentului și 1040% la cei cu necrozectomie. - diagnosticul de pancreatită necrozantă este suspectată pe: - criterii clinice-cei tratați chirurgical au trei sau mai multe criterii Ranson, cu o medie de 4,5. - criterii computer tomografice - cu substanță de contrast efectuată precoce evidențiază prezența zonelor cu lipsa vascularizării și reflectă prezența grăsimii necrozate peripancreatice sau a parenchimului hepatic necrozat - aspiratul percutanat din aceste zone detectează prezența colonizării bacteriene. - se face distincția Între cazurile de pancreatită necrozată
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
perete epitelial. - necesită cel puțin 4 săptămâni de la debutul pancreatitei acute. - poate fi localizat Țintraparenchimatos sau adiacent țesutului pancreatic (mai frecventă. - persistă atât timp cât există comunicare cu ductul pancreatic. - durerea reprezintă principalul simptom - diagnosticul este stabilit prin examen echografic sau computer tomografic (fig.III.6) - colangiopancreatografia endoscopică retrogradă poate stabili comunicarea pseudochistului cu sistemul ductal - chisturile mici (mai mici de 6 cm) se pot rezolva spontanpseudochisturile pot persista sau se pot complica o creștere de volum cu fenomene de compresiune și dureri
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
criteriile de nerezecabilitate includ extensia tumorală locală (retropancreatic, În hilul hepatic), invazia organelor vecine (duoden, stomac), metastaze la distanță, implicarea vaselor mezenzerice superioare sau portale, ascita. Rezonanța magnetică nucleară furnizează aceleași informații ca și computer tomografia, dar pentru că examenul computer tomografic este mai ieftin, mai ușor de efectuat și mai ușor de interpretat, este folosit pe scară mai largă. Tomografia prin emisie de pozitroni (PET scană poate diagnostica tumori pancreatice mici, care scapă examenului computer tomografic sau rezonanței magnetice nucleare, dar
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
tomografia, dar pentru că examenul computer tomografic este mai ieftin, mai ușor de efectuat și mai ușor de interpretat, este folosit pe scară mai largă. Tomografia prin emisie de pozitroni (PET scană poate diagnostica tumori pancreatice mici, care scapă examenului computer tomografic sau rezonanței magnetice nucleare, dar sensibilitatea și specificitatea acestei examinări rămâne de evaluat. Colangiopancreatografia endoscopică retrogradă poate fi utilă pentru evaluarea celor cu icter obstructiv fără masă tumorală detectabilă la examenul computer tomografic sau prin rezonanță magnetică nucleară. - poate să
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
tumori pancreatice mici, care scapă examenului computer tomografic sau rezonanței magnetice nucleare, dar sensibilitatea și specificitatea acestei examinări rămâne de evaluat. Colangiopancreatografia endoscopică retrogradă poate fi utilă pentru evaluarea celor cu icter obstructiv fără masă tumorală detectabilă la examenul computer tomografic sau prin rezonanță magnetică nucleară. - poate să identifice calculi sau cauze nonmaligne de icter obstructiv, poate stabili localizarea obstrucției canalului coledoc, poate identifica leziunile ampulare și periampulare. - dacă la ERCP se descoperă suprapunerea stenozei canalului coledoc și a canalului pancreatic
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
colangiopancreatografiei endoscopice retrograde dar cu o sensibilitate mai mare. Biopsia este necesară pentru a confirma prezența și tipul de cancer, Înaintea chimioradioterapiei tumorilor pancreatice nerezecabile sau tratamentului neoadjuvant al tumorilor rezecabile. - biopsia poate fi percutanată, efectuată atât sub ghidaj computer tomografic sau ecografic, sau biopsia transduodenală, realizată prin ghidaj ecografic endoscopic. - efectuarea biopsiei pe cale transduodenală elimină riscul diseminării tumorale, dar chiar și prin această metodă, o biopsie pozitivă confirmă decizia de rezecție, iar o biopsie negativă este neconcludentă. - dacă nu se
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
aortei. - cei cu cancer pancreatic nerezecabil pot fi tratați cu succes cu analgezice narcotice,dacă durerea se intensifică, rezultate similare cu cele obținute prin splanhnicectomia chimică intraoperatorie pot fi obținute pe cale percutanată prin blocaj al plexului celiac pe cale ghidată computer tomografică sau endoscopic ecografică. - splanchnicectomia toracoscopică poate constitui o altă soluție paleativă de tratament a durerii Chimioradioterapia Chimioterapia este un tratament strict paliativ cu efecte minime asupra supraviețuirii. Radioterapia singură oferă rezultate foarte slabe.Radioterapia adjuvantă intraoperatorie nu este utilă. Cele
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
pancreasului Clinica - sunt de obicei asimptomatice - nu determină simptomatologie specifică - când apar simptomele, acestea sunt legate de compresiunea sau de obstrucția unui organ adiacent. - frecvent se prezintă cu durere abdominală, masă tumorală sau icter și sunt diagnosticate prin examen computer tomografic - descoperite incidental În majoritatea cazurilor CHISTADENOAMELE SEROSE Sunt adenoame microchistice, bine circumscrise constând În multipli chiști mici cu dimensiuni diferite de la microscopice la 2 cm. Pe secțiune, au aspectul unui burete. Sunt delimitate de un epiteliu neted cu citoplasmă bogată
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
pancreasului și sunt asimptomatice, Însă atunci când au localizare cefalică, chiar și chistadenoamele seroase benigne pot deveni simptomatice dacă ele cresc În volum și comprimă structurile adiacente. Natura multichistică a leziunii este de frecvent, dar nu Întotdeauna evidentă la examenul computer tomografic, care mai poate arăta unele microcalcificări (fig.V.1) Tratamentul implică observația cunoscând raritatea complicațiilor sau excizia atunci când diagnosticul este incert, apar complicații sau devin simptomatice. CHISTADENOMUL MUCINOS Acest tip de tumori reprezintă 20-40% din tumorile chistice. Există două tipuri
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
pancreatic. Chisturile sunt delimitate de un epiteliu columnar producător de mucină, și uneori de un epiteliu papilar. Chistadenoamele mucinoase pot fi uniloculare, sunt mai frecvent multiloculare. Chisturile au dimensiuni cuprinse Între 2-20 cm diametru și conțin mucus. La examenul computer tomografic apar ca leziuni chistice septate (fig.V.2). Epiteliul care căptușește aceste chistadenoame mucinoase are potențial de malignizare. De aceea rezecția acestora este indicată. Supraviețuirea prelungită se poate anticipa la > 50% din acești pacienți dacă aceste tumori sunt rezecate Înainte de
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
acestea, au fost discutate și la diagnosticul diferențial al durerii. G. DURERI ÎN CADRUL UNOR SUFERINȚE GINECOLOGICE: - Tumori renale benigne (angiom, angiolipom) - Tumori renale maligne (carcinom cu celule clare, sarcom, etc) Succesiunea hematurie cu cheaguri ¤ colică, aspectul echografic, urografic și computer tomografic stabilesc diagnosticul. - Tumori de uroteliu superior (calice, bazinet, ureter - În marea majoritate a cazurilor carcinoame tranziționale) se Însoțesc de hematurie macroscopică care, are caracterele hematuriei "neoplazice": capricioasă, spontană, rebelă la tratament. - Tumorile vezicale, mai ales cele infiltrative, pot prezenta pe lângă
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
telefon de la spital. A mers la chimioterapie din decembrie până în martie, pe 26, cinci perfuzii și o ședință de radioterapie. Au urmat până la sfârșitul lunii august tot felul de analize și investigații. În zece luni, mama a făcut patru computere tomografice, opt radiografii, o scintigrafie, un RMN, patru ședințe de radioterapie, cinci perfuzii de chimioterapie, nouă zile tratament pe bază de curent (a fost tratată și de hernie de disc) și alte multe analize pe lângă acestea. Foarte multe, prea multe. Pe
Iubiţi bolnavii de cancer by Timeea Florina, Timeea Irina Gabriela () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1254_a_2203]
-
și stabilirea configurației biologice actuale a pacientului este necesară o explorare complementară țintită reprezentată de: explorări biologice sanguine uzuale (s-au efectuat în servicul de urgență în urmă cu 24 ore); radiografia în incidență „sinusuri anterioare ale feței”; examenul computer tomografic (pentru segmentul cefalic) Explorarea imagistică menționată este necesară pentru a se preciza direcția și rapoartele liniilor de fractură și mai ales pentru aflarea gradului de dislocare a fragmentelor osoase. În cele din urmă, datele din anamneză, examenul obiectiv și explorările
CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
a leziunii cu examen histopatologic; ¾ explorări biologice sanguine (TS, TC, HLG, IP, APTT, INR, grup sanguin și Rh, glicemie, RA și ionogramă, PT, uree și creatinină serică, TGP, TGO, GGT); ¾ radioscopie toracică; ¾ examen cardiologic și efectuarea electrocardiogramei; ¾ ortopantomografie; ¾ examen computer tomografic pentru segmentele cap-gât. Datele din anamneză, examenul obiectiv local și explorările complementare (exceptând CT, care este în curs de efectuare) permit CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR 110 stabilirea unui diagnostic pozitiv de: „Carcinom scuamocelular marginea
CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
intraoral) permit conturarea unui diagnostic de probabilitate de: „Tumoră benignă de glandă parotidă dreaptă”. Pentru precizarea diagnosticului și stabilirea configurației biologice actuale a pacientului este necesară o explorare complementară țintită reprezentată de: ¾ ecografie (ultrasonografie) parotidiană; ¾ sialografie parotidiană dreaptă; ¾ examen computer tomografic pentru segmentele cap-gât; CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR 117 ¾ scintigrafie parotidiană; ¾ explorări biologice sanguine uzuale (TS, TC, HLG, glicemie, uree și creatinină serică, RA și ionogramă, TGP, TGO); ¾ radioscopie torace; ¾ examen cardiologic și electrocardiogramă. Dintre
CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
stereotactică, cu modularea intensității (IMRT) sau cel puțin conformațională tridimensională (3DCRT), care permit administrarea unei doze optime în volumul tumoral și reducerea dozei de iradiere la nivelul structurilor învecinate. Planul de tratament respectă mai multe etape. ACHIZIȚIA DE IMAGINI Secțiuni tomografice contigue de 5 mm la nivelul abdomenului superior permit conturajul cu precizie al tumorii primare sau al patului tumoral, al adenopatiilor și a organelor de risc pe fiecare secțiune în parte. În cazul iradierii postoperatorii, fuziunea de imagini cu CT
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Sorin Păun () [Corola-publishinghouse/Science/92180_a_92675]
-
5 mm este necesară ajustarea ei prin compresie abdominală sau sincronizarea respirației cu iradierea (iradierea doar într-o anumită fază a respirației, de exemplu în inspir blocat sau, din contră, în expir maxim, corespunzător testelor de simulare) și verificare imagistică tomografică iterativă a poziționării corecte, uneori înainte de fiecare fracțiune de iradiere (prin computertomograful atașat mașinii de iradiere). Organele la risc sunt: ficatul, duodenul, rinichii și măduva spinării. DOZĂ, FRACȚIONARE, ETALARE În cazurile operate radical, cu rezecție R0, se recomandă doza totală
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Sorin Păun () [Corola-publishinghouse/Science/92180_a_92675]
-
3,4]. Rezecția chirurgicală reprezintă modalitatea de tratament curative, iar investigațiile imagistice preoperatorii sunt esențiale pentru a stabili extensia locală a tumorii și diseminarea tumorală, inclusiv invazia parenchimului hepatic, invazia ductelor biliare și a structurilor vasculare. Comparativ cu examinarea computer tomografică (CT) cu contrast, imagistica prin rezonanță magnetică (RM) abdominală cu substanță de contrast este metoda de diagnostic ideală pentru diferențierea leziunilor benigne și maligne ale colecistului, pentru diagnosticul litiazei colecistice, pentru detecția precoce a modificărilor parietale și stadializarea adecvată a
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez, Pompilia Radu () [Corola-publishinghouse/Science/92175_a_92670]