193 matches
-
și ofta după... Parlament. Distracție mare cu listele pentru Parlament! Din provincie se trimiteau liste și la București se dădeau la gunoi. Ne rățoiam că dacă nu ne respectă ordinea ne... supărăm tare. Răspunsul era invariabil același: n-aveți decît! Tonți sadea, cu priză la șefi, săltau în sus ca și Agamiță Dandanache. Oamenii noștri, notorietăți de necontestat pe plan local, erau împinși spre coada listei. După ce s-au liniștit lucrurile, Bădia a ajuns pe locul șase. Nu era prea mulțumit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
voce incoloră îmi spune să aștept la poartă. Nici bine n-am ieșit pe poartă și vine taxiul. Prompți, dom'le, mă mir bucuros. Fac semn, oprește. Nu, nu-i pentru mine, este pentru altcineva. Încerc să corup șoferul, dar tontul nu vrea. Aștept la rînd ca la toaletă. Mai dau un telefon și mi se spune că vine taxiul cît ai clipi. Clipesc vreo zece minute. Vecinul, un cubanez amabil, pleacă la serviciu și se oferă să mă scoată din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
sub masca civilizației, culturii, progresului și bunăstării a făcut un schimb inechitabil: a luat să stăpânească pământul și le-a dat cuceriților crucea și Biblia. Prea puțin pentru liniștea planetei! 13 ianuarie 2007 Ideologia chirpicului Motto: „Lumea-i plină de tonți și de doctori docenți” (Adrian Păunescu) Iată-ne și la masa bogaților! Am aderat. Uraaa! Însă trebuie să ne și integrăm. Stăm la aceeași masă, dar la un colț, și nu mâncăm decât resturi, că, uite, noi, care avem un
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
capitolul inteligență, sunt, prin Băsescu, mai bine ancorați pe putere. Când s-a pus de noua guvernare, „pohta ce-a pohtit-o” Băsescu, o parte dintre concetățenii noștri care cred că tot ce zboară se mănâncă, a căzut în extazul tontului: „e de firmă”, e guvernare cu etichetă de lux. Vorba asta „de firmă”, tinde să iasă din vocabularul snobilor și să intre în sfera politicului și în gura politicienilor, semn că și ei ar vrea ca guvernarea lor să se
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
de stânga, n-ar lăsa să se întâmple o asemenea insultă la adresa poporului român, ar simți șiroindu-i pe spinare sudoarea milioanelor de țărani, rupți și goi, și ar zice ceva, ar face ceva. Și, totuși, se vor găsi destui tonți, de toate culorile, unii cu masterate și doctorate, care vor zice că și ce dacă se vinde Peleșul, ce câștig avem de pe urma lui, mai mari sunt cheltuielile. Atunci, tonților, hai să vindem Poarta Sărutului, Trei Ierarhi, Cetatea de scaun a
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
zice ceva, ar face ceva. Și, totuși, se vor găsi destui tonți, de toate culorile, unii cu masterate și doctorate, care vor zice că și ce dacă se vinde Peleșul, ce câștig avem de pe urma lui, mai mari sunt cheltuielile. Atunci, tonților, hai să vindem Poarta Sărutului, Trei Ierarhi, Cetatea de scaun a Sucevei, Curtea de Argeș, bisericile monument din Maramureș, vinde-ți, bă, și sufletul, ca să rămâi așa, o zdreanță cu patalama. Cât timp a durat disoluția PSD-ului, s-au întâmplat atât
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
de maturitate „Mic tratat de ieșeală din criză”, o parte dintre privitori, cei dispuși să-i ierte orice (se iartă pe ei și-și găsesc scuze că ni l-au pus pe cap, alegându-l mereu), au căzut în extazul tontului, ca și cum i s-ar fi ieftinit gigacaloria și medicamentele, alții, mai circumspecți, cu creionul în mână, au început să facă „calculele”, să vadă dacă, după ce i se ia 15% din pensie, îi mai ajung banii de la lună la lună, în
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
și culturale a Americii și astfel cererea de participare la luarea deciziilor părea să se concentreze asupra instituțiilor de reglementare economică de genul Organizației Mondiale a Comerțului. America anilor ’90, În timpul regimului Clinton, era percepută ca un dragon mare și tont care, În mod conștient sau nu, intimida Întreaga omenire În materie de economie și de cultură. America era Puff - Dragonul Fermecat, iar omenirea Își dorea să ia parte la deciziile sale. Apoi a venit fatidicul 11 septembrie 2001. Iar America
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
spus în continuare lui James. Nu te-aș fi crezut niciodată capabil de meschinărie sau trădare, niciodată nu m-aș fi gândit că ai să te lași târât în asemenea mocirlă. E o perversă și banală stupiditate omenească, de care tontul de mine și-a închipuit că tu nu poți fi atins. Te-ai purtat ca orice om de rând care nu se poate gândi la consecințe. Și una dintre consecințe este următoarea: nu te cred, nu te pot crede. Între
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
vaca scăpă cu viață.” (I. Creangă, p. 260) • substantive denumind „obiecte” devenite cunoscute prin desfășurarea anterioară a textului: „Măăă... duc în toată lumea! Și de-oi găsi mai proști decât voi, m-oi întoarce acasă; iar de nu, ba... - Încă un tont, zise drumețul în sine, și plecă.” (I. Creangă, I, p. 259) • substantivele determinate de atribute de identificare și de complinire 15: „Pe pieptul moartei luce de pietre scumpe salbă/ Și păru-i de-aur curge din raclă la pământ.” (M.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Confidență Am strîns poantă lîngă poantă, Cu osîrdie constantă Și dorință incitantă - Uneori un pic pedantă - De a scrie-o iritantă Poezie amuzantă, Combătînd tendința toantă - Din, păcate dominantă - De-a seduce vreo bacantă, Cu alură captivantă, Ce te-atrage-ntr-o locantă Evident, exorbitantă. Poanta mea-i chiar amuzantă, Jovială, elegantă, Poate cam extravagantă, Dar nu-i abracadabrantă Nu e nici prea agasantă, Nu se vrea prea importantă
Confiden?? by Constantin IURAȘCU Tataia () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84329_a_85654]
-
o clacă! Nu mai știu cum să aplaude. Nici nu a închis gura bine biata interpretă, mai e o bucățică de orchestră, trec peste ea, nu se mai ține cont de nici o regulă! Unde trebuie să se aplaude, stau ca tonții și nu fac nimic... Erau niște reguli, iar claca de pe vremuri se îngrijea, dacă vrei, de curgerea firească a spectacolului. Sunt foști coriști, foști mu zicieni, loggioniști care cunoșteau operele la perfecție și dădeau tonul aplauzelor! Veneau cu acceptul Direcției
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
făcea plăcere să mintă, își amintește ea astăzi, dar n-avea încotro. "Să ai șaptesprezece ani și să nu fi flirtat niciodată era un lucru nefiresc! Cum aș fi putut să spun adevărul, când bietele fete fără experiență erau numite toante și handicapate!" Nu era decât o soluție pentru a ieși din acest impas: "să profite de prima ocazie ivită pentru a acoperi acest gol, să sărute un băiat cât mai curând, indiferent ce simte pentru el". În timpul vacanței de Paște
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
și aplauze, chiar și de la alte mese, care auziseră versurile. — Dar te-ai îmbătat bine, amice, de-ai lăsat tu câteva versuri să se-audă de la tine, îl bate pe umăr Mihail. — Ei, ei, stai așa... C-oi fi eu tont și fonf și slut și am o mască incoloră... De cimpanzeu sau de mamut, dar voi să știți, femeile m-adoră ! De sunt urât și nătăfleț, de n-am nici mușchi, nici intestine, un singur lucru am măreț, și... — Și
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
N-a fost decât de două ori la Beiuș în târg: o dată la 1848, pe vremea lui Kosuth, ș-odată acum. țucur la zahar: miere albă dumbravnic calapăr nimaș hat harmasar ladă îndărătru galițe bumb turea(t)că boscorodi mogorogi tont aici gădină. pieri (animale) tăt bunavremea groscior omăt. neauă S-a scumpit rachiul, sarea, gazul, tutunul. Țăranii se tânguiesc notarului. Notarul, om serios, le dovedește că rachiul e prăpădenia neamului, rachiul sărăcește și îmbolnăvește. Da, domnule notarău, răspunde unul, așa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
șerpi încordați De gură-ncleștați Așa l-am văzut Și l-am cunoscut Pe Din Constandin Când l-am aruncat La malul surpat. Oh, Dunăre, Dunăre Dunăre, Drum fără pulbere Și fără făgaș, Inima-mi secași, Inima-mi secași! vede tont = vede tot Așa cum spui? D-apoi cur? = D-apoi cum? Chior așa = chiar așa. individul cu jocurile idioate de cuvinte. Haita căreia i-au luat oamenii, din milă, al patrulea cățel, care rămăsese din cinci, înecați în baltă, din pricină că vatra
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cu căruțe pe bulevarde, cu câini flenduroși în ușa hotelului "marcă europeană", cu cerșetori care indienizează strada, cu cetățeni guralivi care se comportă oriunde ca pe toloaca din comună, cu bețivăneală generală, cu milițieni care emană puturoșenie și aroganță de tont cu diplomă și bulan la șold, cu indivizi în mijloacele de transport în comun care reușesc să evite spectaculos săpunul și deodorantul... La așa stradă, la așa societate, cum ai vrea să arate clasa politică? Nu e ea o emanație
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
ed.), Leo S. Olschki, Florența, 1994, pp. 87-107. Conți, Elio, L'imposta diretta a Firenze nel Quattrocento (1427-1494), Romă, Istituto Storico Italiano per îl Medio Evo, 1984. Dați, Goro, Istoria di Firenze dal 1380 al 1405, Luigi Pratesi (ed.), Norcia, Tonți, 1902. Field, Arthur, The Origins of the Platonic Academy of Florence, Princeton University Press, Princeton, 1988, pp. 64-71. Franchetti Pardo, Vittorio; Giovanna Casali, I Medici nel contado fiorentino: ville e possedimenti agricoli tra Quattrocento e Cinquecento, CLUSF, Firenze, 1978. Fubini
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Nuova Italia, Florența, 1980, pp. 101-133, 107-109. ---, "La politica del diritto", în Stato, società e giustizia nella repubblica veneta (secc. XV-XVIII), vol. 2, Gaetano Cozzi (ed.), Jouvence, Romă, 1980-1985, I, pp. 114-121. Dați, Gregorio, Istoria di Firenze, Luigi Pratesi (ed.), Tonți, Norcia, 1902. Dedola, Marco, "Governare sul territorio", în Istituzioni e società în Toscana nell'età modernă, Pubblicazioni degli Archivi di Stato, Romă, 1994, I. Delizie degli erudiți toscani, vol. 24, Ildefonso da Sân Luigi, Cambiagi, Florența, 1770-1789, XI, p. 241
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
9 Antonelli, "La magistratură", pp. 20-21, discuția legii; Zorzi, L'amministrazione, p. 67, oferă datele în pasaje precum 30 decembrie 1452. 10 Martines, Lawyers, p. 221. 11 Goro Dați, Istoria di Firenze dal 1380 al 1405, ed. Luigi Pratesi, Norcia, Tonți, 1902, p. 159 n. 1: "questi sono signori di quelle terre mentre che durano șei meși di tali ufici [...]". 12 Vespasiano da Bisticci, Le vite, Aulo Greco (ed.), Istituto Nazionale di Studi sul Rinascimento, Florența, 1970-1976, ÎI, 230: "più volte
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
această privință, au fost tratați că predecesori ai lor. Pentru istoria palatului: Giovan Battista Uccelli, Îl palazzo del podestà. Illustrazione storica, Tip. delle Murate, Florența, 1865. 89 A se compară cu Gregorio Dați, Istoria di Firenze, Luigi Pratesi (ed.), Norcia, Tonți, 1902, p. 159 note 1. 90 Exemplul este luat din ASPT, Commissario, ser. 3, 22, fasc. 1, fol. 1r. 91 Extensiile sau încheierea mai devreme a mandatelor rectorilor erau realizate cu mare dificultate sub Republică, dar mai deloc. Vezi exemple
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
frenetic) și Înfl)c)rât). Wyndham Lewis a g)sit termenul corect pentru ea: literatur)-ciclon. Numai calamit)țile, r)zboaiele, masacrele, situațiile de criz) ar putea, dup) p)rerea lui Sartre, s) reveleze esențialul, ființa uman) total): l’homme tont entier. Acest homme tout entier trebuie scos din h)tisul filistinismului, unde Îi place s) se ascund). Str)moșii noștri au construit case, au creat cultură noastr), ne-au transmis Înțelepciunea lor, au În)lțat statui Închinate marilor lor personalit
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
întoarcerea o parte dintre acești vîntură-lume s-au stabilit în Canaan. La paragraful 58 spune despre ,,istoricul Dio, cel mai harnic cercetător de antichități(de ce oare nu o fi ,,monitorizat” el antichitatea așa cum fac astăzi fel de fel de tonți proptiți pe banii noștri ca gorniști de fîsă sau de-o bleagă), care a dat operei sale titlul de Getica(și despre geți am dovedit mai înainte că au fost goți) după cum spune Paul Orosius, acest Dio amintește că, după
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
la vila noastră din Hokkaido, mă retrăgeam printre dealuri și a mea era lumea. De la zece metri țintesc cu exactitate un obiect de mărimea unei cărți poștale. Îți place, nu? — Ești grozavă! De unde ți-ai procurat așa ceva? Chiar că ești tont! zise fata resemnată. Tot nu știi că poți procura orice dacă ai bani? Lasă, dacă nu te pricepi, îl țin eu. — Dar ai grijă să nu mă împuști din greșeală pe întuneric. Nu mai am chef și de alte răni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
nr. 35 bl. PB 33 Ap. 13 țel. 156202 15296 TIMAR VIOREL IONEL (n. 1953) Oradea, str. Colinelor nr. 58 țel. 139003 10909 TODEA NICOLAIE (n. 1938) Oradea, Str. G. Magheru Nr. 5 Bl. BM Ap. 59 țel. 139444 16044 TONT VIORICA (n. 1957) Oradea, str. Plevnei, nr. 16 țel. 431259 10910 TRIFA DORIN (n. 1938) Oradea, Str. Transilvaniei, nr. 23, AN51, ap. 20 țel. 158969 7919 TURDEANU MARIA (n. 1945) Oradea, Str. Nufărului Nr. 80 Bl. B 80 Ap. 17
HOTĂRÂRE nr. 46 din 8 martie 2002 privind aprobarea Tabloului cuprinzând membrii activi ai Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, a Listei cuprinzând persoanele fizice şi juridice abilitate să aibă calitatea de tutore de stagiu şi a Listei cuprinzând persoanele care efectuează stagiul în vederea accesului la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]