1,605 matches
-
CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Orizont > Document > ROMA, LATIUM - DOUA ETIMOLOGII. Autor: Ion Cârstoiu Publicat în: Ediția nr. 1397 din 28 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Proveniența toponimului Roma nu este pe deplin elucidată. Iată ce scrie Ch. Ionescu, MEO, 247: „În ceea ce privește originea și semnificația toponimului Roma, lucrurile sunt foarte complicate, discuțiile sunt vechi și continuă și astăzi, iar ipotezele numeroase. Se conturează două direcții: prima consideră numele
ROMA, LATIUM – DOUA ETIMOLOGII. de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347060_a_348389]
-
Orizont > Document > ROMA, LATIUM - DOUA ETIMOLOGII. Autor: Ion Cârstoiu Publicat în: Ediția nr. 1397 din 28 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Proveniența toponimului Roma nu este pe deplin elucidată. Iată ce scrie Ch. Ionescu, MEO, 247: „În ceea ce privește originea și semnificația toponimului Roma, lucrurile sunt foarte complicate, discuțiile sunt vechi și continuă și astăzi, iar ipotezele numeroase. Se conturează două direcții: prima consideră numele de origine italică (deci indo-europeană), a doua de origine etruscă. Din prima grupă se remarcă încercările de a
ROMA, LATIUM – DOUA ETIMOLOGII. de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347060_a_348389]
-
Dar toate aceste legături trebuie să fie atât de vechi încât ele ating problema limbii nostratice, care stă la baza limbilor europene, semitice, uralo-altaice, dravidiene, etc. cercetată, printre alții de N.V. Illici Svityč (URSS) și B. Čop (Iugoslavia). Pentru explicația toponimului Roma este suficient să comparăm cu termenii semitici semnalați. În favoarea acestei tâlcuiri vine și etimologia numelui regiunii Latium. Acesta a fost considerat ca derivând dintr-un *stlă-t-iom din baza stela (cf. latus „lat“ și latus „parte“ și deci ar putea
ROMA, LATIUM – DOUA ETIMOLOGII. de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347060_a_348389]
-
putea însemna „regiune netedă“ în opoziție cu muntoasa Sabină) (Tagliavini, op. cit., p. 66). Dar, adaugă Tagliavini, numele nu este probabil indo-european dat fiind că și în etruscă rădăcina lat este foarte răspândită. Noi comparăm denumirea Latium cu egeo-cretanul lat „mlaștină“, toponim al cărui radical este răspândit în tot bazinul septentrional al Mediteranei (Faure, Viața...., citată, p. 145). Că este șes nu e îndoială, dar probabil că acum aproape 3000 de ani trebuie să fi fost o luncă inundabilă, deci mlăștinoasă, iar
ROMA, LATIUM – DOUA ETIMOLOGII. de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347060_a_348389]
-
în care slujește părintele, Dragoș-Vodă, descălecătorul, ar fi ucis bourul, cu ajutor și sacrificiu din partea Moldei, tovarășa lui de vânătoare din lumea patrupedelor. În pădurea care desparte cele două sate, oamenii locului, cei ai trecutului, au consacrat fapta legendară prin intermediul toponimului "Dealul Căpățânii". În locul acesta, unde oamenii cei de demult, după ce s-au ospătat vânătorește la praznicul voievodal, au îngropat capul nefolositor al fiarei, părintele a înjghebat un ambient romantic pentru răgazul cel necesar trupului și minții, cu o masă și
VACA BOURULUI (SAU) ÎN TIMP CE UNII IGNORĂ LEGENDELE, ALŢII DAU ÎN MINTEA COPIILOR CA SĂ LE MENŢINĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 492 din 06 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357898_a_359227]
-
bourului, chiar pe locul în care parintele deșira acum ghemul epic. Gândise că era cazul ca puiul de român aflat sub oblăduirea sa educativă să înceapă a-și cunoaște străbunii. Suspectându-și tatăl, cu privire la veridicitatea mobilului care a dat naștere toponimului amintit, fiul îi cere acestuia, insistent și cu gesturi patetice, imperative, să dezgroape capul bourului, ca să aibă dovada că atunci, demult, s-a întâmplat întocmai. Desigur, părintele Romică știa că trebuie să fii foarte precaut în privința felului în care trăiește
VACA BOURULUI (SAU) ÎN TIMP CE UNII IGNORĂ LEGENDELE, ALŢII DAU ÎN MINTEA COPIILOR CA SĂ LE MENŢINĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 492 din 06 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357898_a_359227]
-
toți elevii și profesorii pasionați de istorie și geografie din școlile din zonă, harta a fost scanata și încărcată pe site la o rezoluție foarte bună, si poate fi descărcată pe ordinatoarele personale fiind posibilă descifrarea, analiza și interpretarea tuturor toponimele din zona noastră. Succes!
Satul Bălăbăneşti şi vecinii apropiaţi, date geografice şi economice de la 1898-1902 () [Corola-blog/BlogPost/339963_a_341292]
-
Zimbru, la sud de cursul Suhurluiului Sec. La 1891, satul Zimbru sau Schitul Zimbru, făcea parte din comuna Bursucani, avea 20 de case, locuitorii fiind foști clăcași 1. Satul Zimbru s-a format, probabil, după ctitorirea Schitului Zimbru, când existau toponimele Dealul și Valea Zimbrului, explicate de tradiția locală prin vânarea unui zimbru 2. Schitul Zimbru a fost ridicat la marginea satului Bursucani, în anul 1793, de către doi călugări, ieromonahii Ioasaf și Aloman, veniți de la Mănăstirea Râșca, județul Suceava, cu sprijinul
Cronica cercetărilor arheologice din România – Raport Schitul Zimbru, Bursucani-Bălăbăneşti () [Corola-blog/BlogPost/340019_a_341348]
-
chiar preistoria din mentalul colectiv și a rezuma trecutul doar la câteva sute de ani, înscrise accidental pe un document. Am apărat trecutul, explicând că Radu Negru este păstrat prin denumiri de cartiere (de exemplu în Brăila), cât și ca toponime (Negru Vodă, Neagra, Negrești), când se manifestă drept origine a neamului din pământul negru al țării (concept întâlnit și la egipteni, dar și în Biblie, unde „Adam” vine de la „adamah”, care înseamnă „pământ roșu”). Da, a fost un moment în
CUM ARATA VIITORUL NEAMULUI ROMANESC? DE VORBA CU POETA SI ESEISTA CAMELIA TRIPON de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 127 din 07 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344261_a_345590]
-
CRUCII întru Dumnezeu și Națiune ??? Să aruncăm apoi și o privire asupra legăturii sale înflăcărate, intrinsece, adânc responsabile, profund naționaliste, a relației dintre Națiune (comunitatea prezentă) și Stat, aprofundând rolul etnicului, al cetățeanului, al pseudo patriotului, al Neamului, sensul unor toponime, pravile, drepturi vechi, străvechi, legi ale pământului, nescrise, ci moștenite din străbuni, etc. Destinul poetului, filosofului, profetului Mihail Eminescu poartă pecetea Duhului Sfânt, astfel că aura înțelepciunii Geniului rămâne pururi prezentă și evidentă oricărei epoci istorice: „ ... Adeseori am enunțat în
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (V) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/342755_a_344084]
-
munte, veți găsi un lac al cărui fund n-a fost atins de nimeni și care poartă numele de Tarnița. Leonid IACOB Comănești, 5 august 2014 N.B. Această povestire este o creație personală. A fost scrisă folosindu-mă doar de toponimul geografic "Tarnița" existent în zonă. În rest, totul este rodul imaginației mele. Am făcut această precizare pentru voi, cititorii mei. Referință Bibliografică: Povestea Tarniței / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1313, Anul IV, 05 august 2014. Drepturi de
POVESTEA TARNIŢEI de LEONID IACOB în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/343247_a_344576]
-
în fața năvălirilor mongolo-tătaro-otomane), desigur, „mereu-ciuntitul-stat“ de la împărțirile administrativ-teritoriale ale Imperiului Țarist/Sovietic, îndeosebi, cele dintre 1917, de sub dictatorii Stalin, Hrușciov ș. a., și până în 1991, cu „statut“ de „Republică Socialistă Sovietică Moldovenească“: (1) Republica Moldova, (2) Ukraina-de-Sud-Prut-Dunăreano-Pontic-Nistreano-Nipruiană și (3) Ukraina Nord-Vestico-Bucovineano-Maramureșeană. În legătură cu toponimul Basarabia ca „provincie“ (sau „țară de râuri/munți“) a Daciei, a Pelasgimii>Valahimii Nord-Pontic-Dunărene, mai trebuie precizat în ciuda „djuvarienilor mancurți“ („aberant-cumanizatori“) și a pseudoistoricilor „semănători de confuzii“ (din solda imperiilor evmezice/contemporane): (1) desemnând deșertul/„arabia“ neamului pelasgo-> valaho-thrac al
BASARABIA – DOCUMENTE ISTORICE, LITERARE, POESEURI... de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343460_a_344789]
-
de enciclopedistul prinț/domnitor Dimitrie Cantemir, pentru Descriptio Moldaviae..., (infra, harta. I); când se „retrage în mare măsură“ deșertul de la Dunărea de Jos, de prin dreptul Bechetului/Dăbulenilor, către nord-est, persistând și astăzi în Dacia Nord-Pontică de pe Nistrul/Niprul Inferior, toponimul Bessarabia > Basarabia, firește, își „restrânge aria semantică“ și, ca provincie a Valahimii, a desemnat/desemnează marea parte din „Moldova Inferior“/„Moldova/Țara de Jos“; (2) până în 6 ianuarie 1857, după cum se vede foarte bine din „harta sfârtecării statului medieval-valah al
BASARABIA – DOCUMENTE ISTORICE, LITERARE, POESEURI... de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343460_a_344789]
-
lui Ștefan cel Mare/Dimitrie Cantemir) de către Imperiul Otoman/Turcia și Imperiul Țarist/Rusia“, hartă prin care era stabilită frontiera bessarabiană/basarabeană (harta II, infra), de la gura Nistrului, „direct“ la cetatea-oraș-valah Bolgrad și de-aici către Prutul de Mijloc/Superior, toponimul Bessarabia > Basarabia își extinsese sfera asupra Moldovei dintre Nistru, Marea Neagră, Prut (până către izvoarele acestuia); (3) în Imperiul Țarist/Rus, devenit, din 1917, Imperiul Sovietic/URSS., partea Daciei cu Valahimea dintre Nistru, Marea Neagră, Prut și, la nord, izvoarele celor două
BASARABIA – DOCUMENTE ISTORICE, LITERARE, POESEURI... de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343460_a_344789]
-
privind istoria României, vol. III, 1791 - 1812, București, 1986, p. 361 sq.), articole care atrag atenția asupra limitelor geografice ale străvechii provincii, ale „țării de râuri/munți“, din Pelasgo- > Valaho-Dacia Nord-Dunăreano-Pontică, Bassarabia (pe hărțile străvechi, cum s-a mai spus, toponimul este caligrafiat „mai înrădăcinat în semnificat“, Bessarabia, adică „deșertul“/„arabia“ neamului bessi-lor - trib pelasgo- > valaho-dac, „spaima hunilor“, îndeosebi, ce a „ținut sub control“ migrațiile de la Dunărea de Jos, nume la care face trimitere și onomasticul valah-contemporan, Băsescu; în antichitate, zona
BASARABIA – DOCUMENTE ISTORICE, LITERARE, POESEURI... de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343460_a_344789]
-
niciun fel de fortificații și întărituri, ele să fie lăsate deșarte, dar să se îngăduie raialelor celor două părți să meargă acolo pentru a tăia lemne sau pentru pescuit.» (ibid.; în text, supra, trebuie urgent corectat: în loc de Țara Românească, Valahia, toponim turcizat în Eflak, spre a nu se mai da prilej de „semănături de confuzii“ între România, statul modern de azi și antic-evmezic-burgheza provincie, sau „țară de râuri/munți“, Țara Românescă, în sinonimie cu Muntenia, confuzii cultivate/întreținute de istorici falși
BASARABIA – DOCUMENTE ISTORICE, LITERARE, POESEURI... de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343460_a_344789]
-
București (S[e]R[e]L[eul] d-lui dr. Geo Stroe). (18 mărțișor, 2014, la Piramida Extraplată de Tibissiara > Timișoara) * Mihai Prepeliță, Basarabia - 200, București, Printech (colecția: Românii uitați în Imperiul Răului ; ISBN 978-606-521-824-6), 2012 (pagini A-5: 290). ** Toponimul pelasgo- > valaho-dac, Bahrinești/Băgrinești < pelasgo-dac. bagrina/paegrina „salcâm-auriu/de Dacia“ (Laburnum anagyroides), cuvântul/numele de plantă e atestat documentar din orizontul anului 50 d. H. + suf. top. -estes > -ești, desemnând „localitatea/satul celor din băgrini/salcâmi-aurii“ (cf. Ion Pachia Tatomirescu
BASARABIA – DOCUMENTE ISTORICE, LITERARE, POESEURI... de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343460_a_344789]
-
murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Capul de urs reprezintă valorile cinegetice, iar câmpul verde pădurile comunei, mize ale dezvoltării agroturistice. Florile de sare - plante ocrotite național și internațional - reprezintă flora locală și fac trimitere la toponimul Sărățeni, unde, din antichitate, s-a exploatat și vămuit sarea. Câmpul crenelat de argint reprezintă castrul roman de la Sărățeni și valorile patrimoniale arhitectonice ale comunei. Lada de zestre simbolizează meșteșugul tradițional al prelucrării și ornării lemnului, ce conferă peisaj
HOTĂRÂRE nr. 502 din 22 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298517]
-
în vârful scutului se află o creangă de pin cu două conuri, de argint. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Cele cinci flori de tutun „Crăiasa nopții“ fac aluzie la toponimul localității și reprezintă culturile de tutun tradiționale. Cocoșii, simbolul vigilenței, sunt reprezentativi pentru economia zonei bazată pe creșterea și procesarea păsărilor din gospodăriile și fermele locale. Creanga de pin reprezintă plantațiile arboricole ale comunei, atracții turistice și cinegetice, zona „la
HOTĂRÂRE nr. 947 din 5 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275697]
-
județelor noastre. Jos cu pălăria pentru străduință! Și - cine știe? - poate că multe dintre acele afirmații/presupuneri chiar au temei științific. Ce m-a frapat pe mine ca om al locului a fost explicația dată Maramureșului: Cică ar fi un toponim compus din „mara” și Mureș, cuvântul de origine traco-dacică „mara” însemnând stâncă. După cum se va vedea în continuare, nu numai că-i o explicație nesatisfăcătoare (îndată voi argumenta), dar chiar de-a binelea jignitoare pentru suculența fanteziei noastre toponimice, care
TOPNIME MAI MULT SAU MAI PUŢIN DERUTANTE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379016_a_380345]
-
când avea la îndemână acele concepte care exprimau îndeletnicirile sale multimilenare, cu ajutorul cărora localitatea putându-se numi Târgul Oilor sau Târgul Oierilor, de pildă?! Dar, îndeosebi în ultimul timp și în lumina noilor descoperiri arheologice, tot mai mulți cercetători leagă toponimul Sighet de cuvântul traco-getic „zeget” cu înțelesul de cetate. Două argumente în acest sens: 1) Sarmisegetusa este rezultatul contopirii a doi termeni traco-getici: Sarmis și Zegetusa, adică Cetatea lui Sarmis, acest Sarmis fiind unul din predecesorii lui Burebista (secolul al
TOPNIME MAI MULT SAU MAI PUŢIN DERUTANTE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379016_a_380345]
-
al lui Iisus Hristos, Ocrotitorul României. După ridicarea la ceruri a Mântuitorului lui i-a revenit misiunea de face cunoscut Cuvântul Evangheliei în mai multe părți ale lumii, printre care și Scythia Minor (Dobrogea) unde a ajuns în secolul I. Toponime, creații folclorice și lăcașuri de cult, precum Mânăstirea „Peștera Sfântul Apostol Andrei” și Mânăstirea Dervent amintesc de trecerea lui pe aici. Duminică, 30 aprilie 2017, am plecat cu un grup de ploieșteni într-un pelerinaj la ... Citește mai mult SFÂNTUL
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381033_a_382362]
-
al lui Iisus Hristos, Ocrotitorul României. După ridicarea la ceruri a Mântuitorului lui i-a revenit misiunea de face cunoscut Cuvântul Evangheliei în mai multe părți ale lumii, printre care și Scythia Minor (Dobrogea) unde a ajuns în secolul I. Toponime, creații folclorice și lăcașuri de cult, precum Mânăstirea „Peștera Sfântul Apostol Andrei” și Mânăstirea Dervent amintesc de trecerea lui pe aici.Duminică, 30 aprilie 2017, am plecat cu un grup de ploieșteni într-un pelerinaj la ... VII. CASA MEMORIALĂ „VASILE
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381033_a_382362]
-
tot sub ocrotirea aceluiași Sfânt-Înaintemergător. Drăgaica mai este numele unui dans vechi popular, de-o vârstă cu dacii, dar și denumirea unei plante erbacee, de cca. 1m. înălțime, cu flori mici, aurii și o mireasmă îmbătătoare de zână. Omonime și toponime descendente din traco-dacul Dragobete: Drag-voievod maramureșan, din sec. XIV. Dragalina, Ion (1860-1916), născut în Caransebeș, general de armată și erou-martir al primului război mondial. Dragfi-familie nobilă transilvană descentă din voievodul Dragoș. Dragomir-Pârcălabul cetății Dâmbovița în sec. XIV. A purtat o
MITOLOGIA DACULUI DRAGOBETE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380964_a_382293]
-
fără a se insista prea mult pe coordonata istorică, doar atât cât să se creeze atmosfera potrivită epocii, pe fundalul căreia se proiectează viața personală și social-obștească a dascălului Ion Găvănescu și a numeroasei sale familii. Satul oltenesc, Măru Roș, toponim real sau imaginar, este surprins în toată dimensiunea sa istorică, economică și socială. Structura socială ( țărani, negustori, intelectuali ) este ilustrată cu cel puțin un reprezentant tipic pentru fiecare categorie, intelectualitatea (învățătorul și preotul) bucurându-se de o atenție sporită. Obiceiurile
NOTE DE LECTURĂ LA ROMANUL „COPIL NEDORIT” DE ION ŞI NELLY GOCIU de DOMNIŢA NEAGA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374574_a_375903]