1,162 matches
-
Ana-Stanca Tabarasi Peisajele sălbatice, neatinse de mâna omului, și-au dobândit cu adevărat valoarea simbolică în romantism: cele două tipuri dominante fiind natura montană ("creierii munților") și parcul baroc căzut în paragină. Mai ales acest din urmă topos a făcut obiectul unei controverse dezvoltate, cu noi și noi aspecte, din cea de-a doua parte a secolului al XVIII-lea și până spre sfârșitul secolului al XIX-lea, culminând în romantismul german (nelăsând neatinsă, cum voi încerca să
Revolta împotriva grădinii ordonate by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/16419_a_17744]
-
înnobilarea mlădițelor) se adaugă "artei grădinăritului sufletului" - îndepărtarea vegetației ce tinde să sufoce, eliberarea plantei în creștere. Cât despre iubire, ea e adesea asociată plantatului (precum în Gefunden) - cu interpretare mai ales în cheie psihanalitică. Un punct culminant în dezvoltarea toposului grădinii rămâne opera lui Joseph von Eichendorff. Aproape nu există text care să nu cuprindă și o descriere a victoriei naturii /credința în libertatea eului autentic/ asupra operei uniformizante a omului. în schimb, grădina franțuzească apare ca mărginire a libertății
Revolta împotriva grădinii ordonate by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/16419_a_17744]
-
merișorii de la Versailles ("viața limbei seamănă cu viața plantelor"- Maiorescu 1996, p.77), ci și în ceea ce privea tot restul științelor și artelor. Criticul literar considerat adesea, în mod reducționist, cel mai clasicizant personaj al vremii sale, utilizează astfel un topos romantic în chiar miezul unuia din principalele sale manifeste. Motivul va reveni, de altfel, și mai târziu, în 1885, sub o formă oarecum înrudită, în Comediile d-lui Caragiale: "Căci literatura adevărată, cu feluritele ei produceri, se poate asemăna unei
Revolta împotriva grădinii ordonate by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/16419_a_17744]
-
el într-o călătorie pe Marea Baltică pentru marea întîlnire a vieții sale. O întîlnire simbolică, pentru că ea se va consuma între un personaj în viață și o fantomă istorică. O întîlnire care se consumă între individ și un spațiu devenit topos simbolic grație prezenței lui Diderot, cu secole în urmă. În acest voiaj inițiatic, englezul e însoțit de alți fani, membri ai unui așa-numit "Proiect Diderot", cu care, evident, conversează. Numai că spre deosebire de spiritualul, electrizantul Diderot (și ca filozof, dar
Semnul unei disperări by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16476_a_17801]
-
plan contemporan, acțiunea e plasată la începutul anilor '90, într-o Rusie guvernată de Boris Elțîn. Ca și Bradbury însuși, romancierul său e fascinat de Diderot, de Iluminism, de un secol al ideilor, al conversațiilor strălucitoare - toate reunite simbolic în toposul Ermitajului. O întrebare elementară pe care și-au pus-o criticii și de care vor fi sîcîiți și cititorii fără pretenții, este următoarea: de ce preferă Bradbury să scrie un roman despre Diderot, cînd e limpede că interesul său ar fi
Semnul unei disperări by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16476_a_17801]
-
fie și numai sub forma reducerii sau anihilării autonomiei personale. Un studiu asupra evoluției mentalității în totalitarism poate urmări chiar această infantilizare progresivă în diferite domenii ale socialului. Ideologia și propaganda comunistă în proiectul lor de alternare a lumilor refac toposul socializării primare la nivel discursiv. Lumea promisă este una a fericirii, egalității și ocrotirii, a relațiilor sociale armonioase, bazate pe încredere totală și dragoste reciprocă. Partidul este reprezentat ca o mare familie, avînd o grijă părintească pentru fiecare membru în
Despre condiția literaturii în socialismul real by Dan Lungu () [Corola-journal/Journalistic/16533_a_17858]
-
părut cele mai importante. Textul tipărit operează conform unei logici lineare, controlate de imperativele sintaxei limbilor naturale: citind, parcurgem un traseu mental de la o configurație simbolică la alta, și pentru aceasta avem nevoie de atenție și concentrare. Tiparul este un topos al privatului și intimității, căci lectura unei cărți ne face să ne retragem în noi înșine, chiar dacă ulterior vom împărtăși cu alții acea experiență. Convingerea lui Birkert este că abia odată cu apariția tiparului individul își cîștigă intimitatea, dreptul la o
Spre mileniul electronic by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16545_a_17870]
-
cei din jurul ei. Maryna nu există decît alături de cei care o cunosc și o iubesc, sau dimpotrivă detestă. Înainte de a fi un subiect cunoscător și apt de trăiri și aspirații personale, ea este obiectul dorinței și gîndirii celorlalți. America, ca topos al depărtării și înstrăinării, nu numai că nu o ajută să fugă din ea însăși, dar chiar o obligă să se descopere și să se accepte așa cum e. Romanul e valoros mai ales prin reflecțiile la care te îndeamnă: despre
O Europă interioară by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16563_a_17888]
-
nici o îndoială, una dintre cele mai impresionante sinteze din pictura noastră de astăzi. Nivelul următor, cel de-al patrulea, este unul sincretic și, într-o oarecare măsură, neconvențional.Cele cîteva mici instalații răspîndite prin galerie încearcă să fixeze, într-un topos spațio-simbolic, însuși elementul în jurul căruia s-a construit întreaga expoziție: Fînul. Scos din realitatea sa peisagistică și din funcția sa strict furajeră, el este un fel de substanță vitală pentru un ritm existențial nesfîrșit, un flux energetic și moral în funcție de
Gheorghe Ilea (un portret) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11889_a_13214]
-
eterna tinerețe. Este o lume - sau, mai bine-zis, un infinit de lumi - care răstoarnă lumea și o reașează în alt fel încît, pornind de acolo, am fi putut reîncepe. Iar lumile ce infinit sînt răsturnate sînt de multe feluri. Altfel, toposul ar fi murit demult. Au înțeles-o, foarte bine, realizatorii filmului Shakespeare in love, pe care l-a văzut întreaga lume și s-a oglindit, multiplu, în el. Este un film în care înțelegem homosexualitatea, ca potențial, de vreme ce actorii trăiesc
Geamănul din oglinzi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/16041_a_17366]
-
îi permit să ia decizii importante. Este cel care decide soarta Cetății în măsura în care misiunea sa este aceea de medic, arhitect, economist, politician, tehnocrat industrial, sau jurist. El sau ea reprezintă făptuitorii societății moderne: decid legi, construiesc spații urbane (prin definiție toposul intelectualității), decid chiar viața și moartea omului obișnuit. Observați că deși nimeni nu i-ar contesta unui medic sau unui arhitect calitatea de intelectual, tradiția europeană nu pe ei îI identifică drept intelectuali, ci mai curînd pe scriitori, muzicieni, artiști
Noua intelectualitate by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16057_a_17382]
-
conceptul de "margine" poate fi aplicat cu ușurință literaturii române de la origini pînă în prezent. Criticul pare să nu realizeze scara la care lucrează. Un bun exemplu ar fi interpretarea Gemenilor lui Cărtărescu. După cunoscutul obicei, Mircea Cărtărescu alege un topos cultural, cel al gemenilor în acest caz, cu toată încărcătura simbolică pe care acesta o presupune, și prelucrează, modifică, disecă imaginea arhetipală profitînd tocmai de tensiunea locului comun smuls din tradiția literară. Adrian Oțoiu este hipnotizat tocmai de acest punct
Manual de postmodernism clasic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16080_a_17405]
-
gemenilor în acest caz, cu toată încărcătura simbolică pe care acesta o presupune, și prelucrează, modifică, disecă imaginea arhetipală profitînd tocmai de tensiunea locului comun smuls din tradiția literară. Adrian Oțoiu este hipnotizat tocmai de acest punct de plecare, de toposul în sine. Or, nu materia primă interesează, ci diferența, ca să vorbim derridean. Nu meditezi asupra condiției lui Robinson Crusoe cînd vrei să comentezi Vineri sau limburile Pacificului. Nu cred că decodarea simbolică are vreun efect în cazul prozelor lui Cărtărescu
Manual de postmodernism clasic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16080_a_17405]
-
unei cărți/reviste în format de microfișă nu-l constituie dorința depăstrare cu orice preț a conținutului respectiv. Sîntem o societate obsedată de memorie, lumea occidentală larg definită, iar memoria înseamnă pentru noi, de la Platon încoace, scrisul. Biblioteca reprezintă un topos retoric al cunoașterii, un spațiu simbolic definitoriu pentru mentalitatea omului modern (iarăși, termenul "modern" larg definit, ca respirație temporală). Arhiva, dosarul, colecția sînt repere ale universului în care trăim, indiferent în ce paradigmă de gîndire ne-am situa, Max Weber
Distrugerea bibliotecilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16088_a_17413]
-
îndepărtează și de consemnarea tribulațiilor propriului eu, dar și de conceptul unei proze deschise plenar și exclusiv spre referențialitate. Agnus Dei reprezintă finalizarea celui mai ambițios ciclu epic al literaturii române contemporane, un proiect epic în care istoria e, deopotrivă, topos și element structurant, iar Scribul e figură actanțială privilegiată, liant problematizant al derulării narațiunii și expresie cvasimitică a unei proiecții utopice în care sunt consemnate crizele, convulsiile și aventurile destinului uman și ale semanticii sale himerice. Desenând o istorie halucinantă
Despre eroi și himere by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/2708_a_4033]
-
epigonele“ pietre (semi)prețioase (agatul, opalul, ametistul, malahitul și jadul), florile (azaleea, „orbita sexului“, agava, crinul, tuberozele), lexicul, fermecător în arhaicitatea sa, al unei limbi bogate, ca de pagină cronicărească (vergin, manuscript, cetește, subt, văzum, tîngă, strein), locuri, figuri si topos-uri mitice (Galileea, Valea Iosafat, Bethleem, Yerihon, Salomeea, „regina harpă vidră dansatoare“, gnomii Nordului, „nuntașul incaș”, „decima wallhală“, Kali, „grotă senzuală”, zeița „neagră“ din mitologia vedică), realul, în ironic citat („Yahoo. «Veniți privighetoarea cîntă/ și liliacul e-nflorit». Poetul/ în
Urmuz din Galaad by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/2743_a_4068]
-
de portocală însiropate./ zăceam lîngă mașina de scris și visam...” (p. 42) Cărtărescu învățase de la Dimov ce efect pot avea enumerările culinare, îi preluase inventarul de minerale, „utiliza” mijlocul de locomoție predilect al poeziei dimoviene - tramvaiul, făcuse o pasiune pentru toposul bucureștean și pentru universul banal, al lucrurilor mărunte din gospodărie. Dimov crease un teritoriu liric atât de subjugant din lucruri atât de comune, ale tuturor, încât, iată, vârful de lance al generației următoare de poeți fusese complet absorbit de el
Posteritatea lui Leonid Dimov by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/2603_a_3928]
-
doar câteva texte fiind publicate la sfârșitul anilor ’90, în periodice. Pe firul rememorării și cu evident apetit confesiv, autorul recreează, prin notații savuroase și observații atente, deseori subiective și pline de umor, atmosfera unei vremi când cafeneaua e un topos esențial pe harta bucureșteană. Imperial, Strobel, terasa Otetelișanu, Kübler, Capșa, Corso sunt doar câteva dintre numele acestor spații care-i găzduiesc pe scriitori și se află, în diferite momente, într-o competiție acerbă. Scriitorii au preferințele lor atât în ce privește localul
O microistorie a cafenelelor literare by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/2630_a_3955]
-
și o investigare a reliefului interior al personajelor. Pentru Dinu Pădureanu, răpirea procurorului general Nicolae Alexandru Margine devine o formă de revoltă împotriva unui sistem carceral, o modalitate de revanșă simbolică, dar și un mijloc de rezistență etică. De altfel, toposul rezistenței, recurent în roman, are multiple forme și moduri de realizare. Astfel, unele replici sunt cât se poate de revelatoare pentru capacitatea de ripostă, de rezistență a personajului principal: „numai cei care luptă trăiesc”; „liniștea nu e pentru aceste vremuri
Trecutul ca poveste by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/2752_a_4077]
-
din care rezultă conștientizarea mărețului scop al existenței omenești care este mântuirea. Volumul „Pe Rio Costa-Balade erotice”, cu versuri originale construite cu o sensibilitate profundă și o înțelegere a păcatului neîntânită în poezia noastră contemporană, este o evocare lirică a toposului natal, a realităților și atmosferei cotidiene a anilor 1950. Sunt versuri care fac parte din „literatura de sertar” încare sub aparența erotismului, descriu realitățile crude ale satului românesc, din acea perioadă din localitatea Vinerea și din împrejurimi. Felicitări Domnului Profesor
STRUCTURA VARIATĂ, NATURA EXPRESIVĂ ŞI VALOAREA ARTISTICĂ A PAMFLETULUI. DE DORIN N. URITESCU [Corola-blog/BlogPost/94269_a_95561]
-
al Țăranului Român atrage deopotrivă interesul autohtonului și străinului prin monumentalitate, prestanță și eleganță. Muzeul își revendică, încă din frontispiciu, profilul etnografic, specificul național și scopul discursului muzeal prin semantica nominală: țăran, țară, țarină - ethos/etnos; român - raportarea la un topos strict delimitat, dar și o ordine valorică reprezentativă și o amprentă identitară. În acest sens, relevantă este mărturisirea lui Horia Bernea, artizanul muzeului revitalizat după 1990: „Am pus în centrul muzeului nostru „icoana” țăranului și în titlul său cuvântul țăran
Muzeul Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti – un discurs modern despre actualitatea tradiţiei [Corola-blog/BlogPost/93699_a_94991]
-
bursă academică germană D.A.A.D. La Lausanne este creatorul Studioului de Muzică Electronică al Conservatorului. Relația cu științele exacte, cu matematica, nu a afectat nivelul poetic al comunicării sale muzicale și nici paleta cromatică a spectrului sonor al muzicii sale. Topos, un triptic pentru flaut, pian, percuție și alamuri este ultima sa creație terminată în urmă cu câteva luni. I se adaugă ciclul cvartetelor de coarde, Simfonia Brevis, Dialog, lucrări de ultimă perioadă de creație. Cercetarea în domeniul muzicii l-a
Compozitorul Lucian Metianu in dialog cu Dumitru Avachian by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8218_a_9543]
-
libertate. A fost onorat cu distincții ale breslei muzicienilor, cu distincții ale statului român cu prilejul ultimei ediții a Festivalului Internațional "George Enescu". Dumitru Avakian: - Aș propune să începem discuția noastră comentând această ultimă lucrare scrisă în aceste ultime luni. Topos este un triptic pentru flaut, pian, percuție și formație de alamuri. L-ai dedicat minunatului Trio "Contraste" din Timișoara. Este muzica unei sensibilități poetice de autentic nivel intelectual. Este o muzică care nu se așează istoric. Dar sensibilitatea noastră are
Compozitorul Lucian Metianu in dialog cu Dumitru Avachian by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8218_a_9543]
-
nu găsești două creații identice! Sunt principii pe care le-am aplicat în muzică. Observând natura. Unicitatea este nonrepetitivă și transformațională. Gândesc o muzică "minimalistă" în sensul maximei economii. Nonrepetitivă și transformațională. D. A.: - O demonstrezi prin muzica ta. Inclusiv în Topos. Cele trei momente ale lucrării reprezintă un proces evolutiv. Dar procesul creativ-evolutiv a existat în muzică și înainte. La Beethoven. Aspectul evoluției, transformarea elementelor reprezintă esența demersului creator beethovenian. L. M.: - Sunt un fervent admirator al muzicii lui Beethoven. Ca
Compozitorul Lucian Metianu in dialog cu Dumitru Avachian by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8218_a_9543]
-
la poeții mai sus menționați țara era o entitate precisă, cu limite geografice și cu un dosar al prezenței în istorie, la autorul sibian ea își pierde particularitățile, se estompează pînă la abstractizare. Nu pare o țară anume, ci un topos romantic, disponibil. Ioan Radu Văcărescu visează o patrie "întunecată" cu măsură, care să-i adăpostească dialogul cu sine însuși, secreția izolării într-un decor de o stridență obosită, de un maleficiu dezabuzat: "noapte tandră de novembre / noapte bolnavă cu vînt
Patria în variante by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8235_a_9560]