1,165 matches
-
Matei" 1,1). Evanghelistul rezumă apoi: În "Epistola către romani" se întâlnește pentru prima oară imaginea unui arbore genealogic al Mântuitorului, derivată din profețiile din "Numeri" și din cartea lui Isaia privitoare la tulpina din care va apare Messia: Acest topos este folosit și în "Apocalipsă": Profeția lui Isaia 11,1: va fi des citată în textele patristice. Deja Sf. Iustin o comentează, în secolul al II-lea, făcând în același timp referire la pasajul din "Numeri" 24,17, în care
Ieseu () [Corola-website/Science/306110_a_307439]
-
Uniunea Scriitorilor, relatată de prietenul său, criticul Ion Micu. In această epocă, cînd se aud ca o „nouă temă beethoveniană a destinului bubuituri în ușă ale seouriștilor" veniți să-1 aresteze, rîsul încetează și ironia îngheață. Epooa este definită și prin toposul ședințelor de „demascare", cu consecințe unedri tragice. „Era curios — scrie naratorul —, în acei anr nașterea și moartea erau evenimente cane loveau mai puțin conștiința cuiva decît o mare ședință, spiritul intra mai ușor în criză în astfel de înfruntări decît
Cel mai iubit dintre pământeni (roman) () [Corola-website/Science/325671_a_327000]
-
marine" și „arhaice" relevă gândirea analitică și viziunea cosmogonică a autoarei asupra lumii, ceea ce se reflectă fericit și în demersul său teoretic referitor la studiul picturii naționale". „Eleonora Barbas, depildă, trece din concretul motivului în spațiul unei personale metafizici unde toposul are substanța idealității. Tușa fermă, onctuoasă conferă culorii rolul principal alături de tensiunea implicării emoționale. Aluziile la fervoarea de tip Van Gogh semnifică forța imaginativă și pasiune.” 1. Ciobanu C., Sinteza teoriei și practicii în creația Eleonorei Brigalda, În: La librete
Eleonora Brigalda (Barbas) () [Corola-website/Science/336643_a_337972]
-
părut totul mai altfel decât la alte mănăstiri. (...) Deci, peisajul m-a fascinat mai întâi. Și simțeam că în peisajul ăsta stăpânesc niște forțe. De 25 de ani, însă, am înțeles. Aici, la Văratec, a fost ceea ce au numit un topos sacru, cum zice grecul, loc sfânt."" Biserica "Adormirea Maicii Domnului" a fost zidită între anii 1808-1812, fiind sfințită în anul 1812. A fost pictată în 1841, după care a fost sfințită de mitropolitul Veniamin Costachi și i s-a pictat
Mănăstirea Văratec () [Corola-website/Science/307713_a_309042]
-
portretele figurative într-o campanie menită a crea o imagine a „puterii și munificenței domnești”. Seria de documente elogioase despre Brâncoveanu este impresionantă prin număr, fiind compusă din prefețe de tipărituri și manuscrise, epigrame și encomii (inclusiv în corespondență). Printre toposurile puse în circulație de encomiile lui Sevastos Kymenitul este cel al omului providențial, alesul lui Dumnezeu, care este cuplat cu toposul refuzului alesului de a accepta onoarea. Un alt topos din scrierile lui Sevastos Kymenitul este cel al domnului ca
Constantin Brâncoveanu () [Corola-website/Science/297382_a_298711]
-
este impresionantă prin număr, fiind compusă din prefețe de tipărituri și manuscrise, epigrame și encomii (inclusiv în corespondență). Printre toposurile puse în circulație de encomiile lui Sevastos Kymenitul este cel al omului providențial, alesul lui Dumnezeu, care este cuplat cu toposul refuzului alesului de a accepta onoarea. Un alt topos din scrierile lui Sevastos Kymenitul este cel al domnului ca icoană a lui Dumnezeu, enunțat anterior, în epoca carolingiană, sub forma principiului "rex imago Dei". Altul este "cezaropapismul", domnul Țării Românești
Constantin Brâncoveanu () [Corola-website/Science/297382_a_298711]
-
tipărituri și manuscrise, epigrame și encomii (inclusiv în corespondență). Printre toposurile puse în circulație de encomiile lui Sevastos Kymenitul este cel al omului providențial, alesul lui Dumnezeu, care este cuplat cu toposul refuzului alesului de a accepta onoarea. Un alt topos din scrierile lui Sevastos Kymenitul este cel al domnului ca icoană a lui Dumnezeu, enunțat anterior, în epoca carolingiană, sub forma principiului "rex imago Dei". Altul este "cezaropapismul", domnul Țării Românești fiind încadrat de panegirist în seria de figuri vechi-testamentare
Constantin Brâncoveanu () [Corola-website/Science/297382_a_298711]
-
nu se datorează asemănării de nume sau ambițiilor imperiale ale domului valah, ci sunt de pus pe baza simbolisticii împăratului roman care a fost primul proclamat și preot și contopea deci, în aceeași persoană, puterea spirituală și puterea temporală. Acest topos este ilustrat și într-o scrisoare din 1700 adresată lui Brâncoveanu de către patriarhul ecumenic Calinic al II-lea, care consemna despre domnul român că „cugetă ca un al doilea pariarh” și „îndeplinește și treburile domnilor și pe cele ale patriarhilor
Constantin Brâncoveanu () [Corola-website/Science/297382_a_298711]
-
epoca modernă. Nuvela este formată din dialogul autorului, directorului și actorilor cu publicul din sală, fiind puse în discuție rolul cortinei coborâte, delimitarea timpului și a elementelor de decor. Lumea revelată de actori este considerată a fi "„o suprarealitate, un topos transcendent la ale cărui semnificații ultime au acces doar cei capabili să recunoască și să interpreteze semnalele sacrului”". Decorul format din butoaie și spânzurători semnifică un tip de societate opresivă, în care nu se creează nimic pe plan spiritual, oamenii
Adio!... () [Corola-website/Science/327221_a_328550]
-
de natură ideologică), ceilalți vectori ai puterii, însoțitorii lor (rude, tovarăși mai vechi sau mai noi) și personajul complex al intelectualului, romantic sfâșiat între știință și devotamentul ideologic (desigur, problema se rezolvă printr-un compromis mai degrabă dramaturgic). Șantierul este toposul recurent, alături de rezistență criminală a dușmanilor regimului. <b>Puterea și adevărul</b> tematizează activistul de partid și procesul său de clarificare politic-ideologică, iar cheia înțelegerii <i>perspectivei</i> filmului este dată tot de descifrarea relațiilor sociale. Muncește cineva în lumea
(Povești din) Filmul celor care muncesc () [Corola-website/Science/295669_a_296998]
-
În București, accentul pus pe investiția în teatre de cartier, pe construcția unor centre artistice destinate nevoilor imediate ale celor care nu locuiesc în perimetrul central, e zero. Prin localizarea strict și ferm circumscrisă, prin elogiul constant al centrului ca topos ales, se valorizează, de fapt, accesul restrictiv la cultură, supremația unor „beneficiari stilați și civilizați” în raport cu marea masă ignorată și depreciată. Sigur că a gândi spații care să funcționeze ținând cont de dinamicile cartierelor nu e deloc ușor și presupune
La răscruce de riscuri seismice: teatrele () [Corola-website/Science/296061_a_297390]
-
nou născut”. În rest, el este și rămîne, indiferent la mode și clasificări, un mare poet. Considerat un mioritic de tip cult, poetul Împăca gingășia frusta și oralitatea sibilinica, Încercînd a reconstitui - pe model folcloric - un bocet al vechimilor, asimilînd toposuri arhaice. Dincolo de invenția lexicala, el, pornit În căutarea „mitologiei”, conjuga patetismul impersonal cu senzualismul topit Într-o incantație romantică, urcînd spre suferință hiperbolizata. Această jelanie trubaduresca, intelectualizata, captînd Însă o „sfîșiere ancestrala”, de o cantabilitate „dura” (observa, cîndva, Gh. Grigurcu
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Dinu Rachieru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1552]
-
Moise este de aceea: "Să nu-ți faci chip cioplit, nici vreo înfățișare a lucrurilor cari sînt sus în ceruri, sau jos pe pămînt, sau în apele mai de jos de cît pămîntul" (Exod, 20,4). Apostolul Pavel reia acest topos în Întâia epistolă a lui Pavel către corinteni (10,14), atunci când îi îndeamnă pe credincioși să se ferească de ispită: "De aceea, prea iubiții mei, fugiți de închinarea la idoli". Împărtășirea este singura formă de jertfă posibilă în creștinism, jertfele
Idolatrie () [Corola-website/Science/312293_a_313622]
-
ul este specia de atom cu același număr atomic Z dar cu număr de masa A diferit (adică aceleași proprietăți chimice dar proprietăți fizice diferite). Cuvântul "izotop" provine din grecescul "isos" (egal) și "topos" (loc). Toți izotopii unui element chimic au în învelișul electronic același număr de electroni, iar nucleele lor au același număr de protoni; ceea ce este diferit reprezintă numărul de neutroni. În nomenclatura științifică, izotopii unui element se scriu prin adăugarea unei
Izotop () [Corola-website/Science/297817_a_299146]
-
străbătute de o forță animistă halucinantă- pe măsura unei misiuni profetice radicale și intransigente, care urmărește, pe de-o parte, transmiterea unui mesaj escatologic puternic și urgent și pe de altă parte, constituirea unei noi iconografii religioase și a unui topos al salvării.Magda Cârneci (...)Proiecția mesianică a lucrărilor lui Marian și Victoria Zidaru tinde, în fond, către un proiect de inginerie socială, o „plastică socială” tipică pentru arta timpului nostru, cel puțin de la Joseph Beuys încoace. Faptul că pentru a
Marian Zidaru () [Corola-website/Science/316848_a_318177]
-
de rețea și de vecinătate” . În sens mai larg, topologia descrie relațiile spațiale existente între obiecte folosind seturi de reguli pentru a observa cum entitățile vectoriale (puncte, linii, poligoane) împărtășesc geometria și spațiul. Termenul "topologie" provine din contracția substantivelor grecești "topos" (τóπος) și "logos" (λóγος) care semnifică "loc", respectiv "studiu". Așadar, topologie înseamnă literal "studiul locului". Alte denumiri folosite anterior: "geometria situs", "analysis situs", unde "situs" înseamnă "loc" în latină. Topologia se deosebește de geometria euclidiană prin modul de considerare a
Topologie () [Corola-website/Science/311466_a_312795]
-
După același critic, dincoace de anul 1970, Ioan Alexandru rafinează „geologicul convulsiv“ din creația anterioară, alegoricul, elementarul, parabolicul, „problematica ființei“ etc., punându-le sub pecetea spiritului, Logosului. „Limbul“ noii etape a creației poetice a lui Ioan Alexandru se revelează în toposul "pustiei", al „Pustiei Umblătoare“, nisipos labirint rotativ, „cu dinamica argintului viu“: "Cine are Pustia e mort, / Cine n-o are-i steril...; din acest „limb“, lumea se vede ca «o piramidă vie umblând din loc în loc»; limbul / pustia este vehicul
Ioan Alexandru (scriitor) () [Corola-website/Science/297731_a_299060]
-
și numit profesor particular în familia prințului Aristide Caragea, din satul Grumăzești, aflat în ținutul Neamțului, unde savantul entomolog avea una dintre cele mai complete colecții de fluturi din lume. În literatura sa epistolară evocă cu talent și minuțiozitate acest topos care l-a impresionat încă din momentul descinderii. Epistolele trimise profesorului și junimistului Constantin Meissner (1854- 1942) conțin informații, mărturii și evocări privitoare la familia lui Aristide Caragea, la acest fermecător și binecuvântat loc de meditație, la oamenii din sat
G.T. Kirileanu și cercetarea literară by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3741_a_5066]
-
par a fi și cele trei epistole trimise istoricului Constantin Moisil (1876-1958), specialist în numismatică și arhivistică, pentru care Constantin I. Karadja nutrea sentimente de admirație și prețuire intelectuală. Epistolele sunt trimise din satul Grumăzești, situat din ținutul Neamțului, un topos unic în România dar și în Europa, unde înțeleptul și eruditul cărturar își păstra o bună parte din arhiva și biblioteca sa ce cuprindea incunabule privitoare la Țările Române. * Grumăzești, T[âr]g[u]Neamț 23 iunie 1924 Dragă domnule
Constantin I. Karadja și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3653_a_4978]
-
Topografia (în greacă: "τόπος", topos - loc, "γραφία", grafie - scriere ) este o ramură a geodeziei care se ocupă cu tehnica măsurătorilor unei porțiuni a scoarței Pământului, cu determinarea poziției elementelor scoarței terestre pe suprafețe mici (considerate plane), precum și cu tehnica reprezentării grafice sau numerice a suprafețelor
Topografie () [Corola-website/Science/307884_a_309213]
-
său tratat de optică. Mai târziu, Alhazen călătorește în Spania, unde întreprinde diverse cercetări științifice, cărora le-a dedicat diverse cărți. În lucrarea sa, "Risala fi’l-makan" ("Tratat asupra locului"), Alhazen critică concepția lui Aristotel în problematica spațiului, a locului ("topos"). "Fizica" lui Aristotel considera locul ca fiind o limitare bidimensională a obiectului conținut. Dimpotrivă, Al-Hazen demonstrează că locul ("al-makan") este imaginea tridimensională a spațiului vid dintre suprafețele interioare ale corpului, arătând astfel că "locul" este strâns legat de "spațiu", anticipând
Alhazen () [Corola-website/Science/312260_a_313589]
-
moral și înlăuntrul unei tot mai pronunțate aspirații către sacru. începînd chiar cu ciclul Megalopolis, pictura sa se structurează sever, nucleele compoziționale devin imperative, liniile curbe se îndulcesc sau dispar cu totul în spațiul unei geometrii fără concesii. Topografia devine topos, orașul devine cetate, spațiile mari se preschimbă în incinte, în spații intermediare (arcade, porți, ferestre) sau în spații simbolice și rituale propriu-zise (abside, cărți, veșminte etc.). O componentă hieratică, de extracție oriental-bizantină, se exprimă tot mai vizibil în pictura lui
Marin Gherasim () [Corola-website/Science/316858_a_318187]
-
România literară. Aceste sumare și indulgente observații mi-au fost sugerate de relectura celor două tomuri, indigeste, care nu au contribuit cu nimic la cunoașterea, înțelegerea și situarea operei lui Gib I. Mihăescu, din punct de vedere estetic, într-un topos ce i se cuvine și pe care cei doi cercetători literari încă nu l-au găsit. Și acum misiva, necunoscută, trimisă redactorilor de la revista Flamura (1922-1928), în care se consemnează întâia și ultima colaborare a lui Gib. I. Mihăescu în
O scrisoare necunscută a lui Gib. I Mihăescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/12378_a_13703]
-
Ierusalimului din secolul I AD în care Iisus Hristos a fost răstignit. Cuvântul "" este transcrierea în greacă din Noul Testament din denumirea în limba aramaică, în aramaică cuvântul fiind "Gûlgaltâ"; Biblia spune că este un "loc al oaselor" - Κρανίου Τόπος (Kraniou Topos) în greacă, și "Calvariae Locus" în latină - (după alte surse, "Calvariae Locus" are exact același înțeles ca și grecescul "Kraniou Topos", anume "locul craniilor" ("calva" în latină însemnând "craniu", "țeastă", explicația numelui fiind după Sfântul Ieronim datorată craniilor dezgropate care
Golgota () [Corola-website/Science/325156_a_326485]
-
în limba aramaică, în aramaică cuvântul fiind "Gûlgaltâ"; Biblia spune că este un "loc al oaselor" - Κρανίου Τόπος (Kraniou Topos) în greacă, și "Calvariae Locus" în latină - (după alte surse, "Calvariae Locus" are exact același înțeles ca și grecescul "Kraniou Topos", anume "locul craniilor" ("calva" în latină însemnând "craniu", "țeastă", explicația numelui fiind după Sfântul Ieronim datorată craniilor dezgropate care punctau peisajul; o teorie tardivă (secolul al XIX-lea pune mai degrabă numele pe seama formei dealului pe care se află acest
Golgota () [Corola-website/Science/325156_a_326485]