191 matches
-
trecuți prin temnițele și lagărele exterminării stau aruncate în gropi comune, fără o cruce la căpătîi, fără o slujbă de pomenire! Doina Jela, în zguduitoarea ei carte, Drumul Damascului, narează un caz rarisim, spovedania unui fost torționar. Franț Țandără, viitorul torționar (părinții fiind despărțiți), a avut o copilărie nefericită, de la 12 ani intră copil de trupă, unde servește pînă la invazia sovietică, apoi intră în mișcarea bolșevicilor, participă la măsluirea alegerilor din '46. Tatăl încearcă să-l recupereze de sub influența comunistă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
fi bine. Este încurajat inclusiv de tovarășul Pavel Ștefan că va fi în scurt timp grațiat, recuperat, redat societății etc., cu o condiție: trebuie să lucrezi foarte bine. Din mărturisirea lui putem conchide: s-a conformat întocmai, a fost un torționar model, de-o incredibilă ferocitate. Introdus în spațiul concentraționar, la Tașaul, Capul Midia, își intră în rolul de politruc, numește brigadieri peste deținuții politici aduși în lagăre pentru exterminare, între care un țigan, Stăngiucel Marin, zis și Hercules, care s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
o aplicăm, atunci ne-o aplică Partidul nouă. Bătaia în Securitate (se aplică) numai cu aprobarea Directorului General, jos nu are nimeni dreptul să bată". Racolarea sculelor prin bătaie părea a fi o manieră curentă de subtilă și adîncă psihologie torționară; "că dacă o să fie nevoie să tragem o bătaie unui sau altuia, individual, asta s-o facem, nu să mergem cu dușmanul așa. Asta facem, dar facem noi. Nici noi nu sîntem buricul pămîntului, dar avem mai mult discernămînt, sîntem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
să fiu printre cei care bat și batjocoresc". Au mulțumit Cerului, ca mulți alții, că nu s-au aflat printre călăi, că au fost victime și nu torționari. Mai putem spera într-un proces al comunismului, atît timp cît crimele torționarilor comuniști asupra deținuților politici sînt tratate prin actuala lege drept crime de drept comun și care sînt prescriptibile! Și au trecut nesfîrșiți ani și vor mai trece nesfîrșiți pînă vor fi chemați în instanță pentru a fi siguri că se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
milițienii responsabili cu interogatoriile s-au refugiat în Israel, a cărui armată n-a uitat, atunci când s-a retras, în 2000, să dinamiteze instalațiile pentru a șterge măcar parțial urmele. Era un fel de Abu Ghraib* local. Închisoarea era clandestină; torționarii erau militari care nu făceau parte din armata regulată, și ei erau riguros încadrați. Totul se petrecea la doi pași de frontieră: metodele CIA. Democrațiile au câteodată astfel de pudori. Degeaba s-au străduit cei responsabili să distrugă toate urmele
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
chiar, în dimensionalitatea mitului pe care îl va reprezenta în istorie. De-acum, totul în roman se reorganizează în registrul polemic (demascator!?) al unei parabole, al unei fabule (și fabulații) în care conflictul se stabilește între mitul Eminescu și regimul torționar comunist care întreprinde toate demersurile pentru a-și aservi puterea spirituală a unei eminențe spirituale (naționale) propriilor manevre dictatoriale. Sanatoriul de la Viena (Oberdöblin) se prezintă ca un spațiu al captivității în care Eminescu ideea de Eminescu este supus unei urmăriri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
au fost supuși. Pătrunși de adevărata credință creștină, acești martiri au ieșit din închisori fără ură și dorință de răzbunare, au ieșit cu iertare și iubire, spunând că numai Dumnezeu este în măsură să judece și să pedepsească faptele sălbaticilor torționari. Sfintele Sărbători ale Crăciunului au fost minunat descrise în poeziile marilor scriitori ai neamului, precum George Coșbuc, Octavian Goga și alții, care au prins în versurile lor, au imortalizat, cea mai autentică imagine a sufletului poporului român, care deopotrivă, în
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
un anume lucru, iar acesta întârzie. „Hai noroc, și când ne-o fi mai rău, ca acum să ne fie!“, zice ridicând paharul sculptorul de dinți și măsele. „Câtă dreptate poți să ai - spune chirurgul ridicând paharul -, hai să trăim!“ Torționarii morți tineri În anii de după război, unii intelectuali și-au oferit necondiționat serviciile rușilor. N-au spus: „O s-o omor și pe mama, dacă mă puneți șef!“, dar era clar c-ar fi făcut-o. Mulți se nasc cu suflet
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
câtorva critici tineri numiți la repezeală directori ai artelor în minister și profesori universitari au și trimis artiști la pușcărie, dar pe cei mai mulți i-au nenorocit blocându-i la achizițiile statului, la comenzi și împiedicându-i să expună. Printre acești torționari oficiali ai culturii, cea mai hotărâtă era o femeie. N-a apucat să instituționalizeze răul decât vreo cinci ani, fiindcă a murit. N-a plâns-o nimeni, nici măcar noii săi stăpâni. Vânzătorul de frate e folosit, nu și respectat. Chiar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
pe ,,știrea” că în România există și un ,,ziar personal”. Desigur că și cu acest prilej am deranjat mulți neisprăviți și lichele de prin zonă. În timpul mandatului lui Emil Constantinescu, țărăniștii au fost manevrați și sabotați la greu de către securimea torționară care avea toate mijloacele la dispoziție să-i spioneze, să le cunoască intențiile și ,,să-i lucreze” pe la spate. Cu toate acestea în acest timp s-au întâmplat și unele lucruri (cum ar fi apropierea de ,,Vest”) care i-au
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
bere), am căzut pe stradă și am fost luat cu ambulanța. În ziua când americanii începeau războiul din Afganistan, eu mă aflam în spital unde am stat 5 zile după care am revenit acasă. Desigur că acest amănunt nu scăpase torționarilor care trebuiau să fie cât mai bine informați cu privire la punctele slabe ale unui ,,obiectiv”. Și probabil era singurul aspect pe care puteau pedala în intențiile lor dușmănoase. În 2005 am început să nu mă simt bine, seara după ce veneam acasă
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
dar că până la urmă o să-mi ,,dea aprobare “ ( ???). Când am mers la secția 2 Poliție, cea de care aparțineam, cei de acolo mi-au spus că nu cunosc nimic legat de chestiunea în cauză; individul fusese trimis din altă parte. Torționarilor nu le convenea noua mea locuință unde posibilitățile lor se restrângeau, și căutau să creeze vrajbă, să merg într-o altă locație acolo unde să mă poată ,,lucra” în voie. Dar în continuare nu eram destul de atent la unele aspecte
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
practic nu făceau nimic util pentru oameni. Din contră, acțiunile lor aveau un profund caracter nociv pentru societate. În restul societății, marea majoritate a oamenilor munceau timp de 8 ore pentru un salariu modest, prestau o activitate folositoare celorlalți. Securistul torționar primea bani fără a face ceva util, primea bani nemunciți fără a face ceva în folosul obștii, adică primea bani jefuiți de la alții. Un ban nemuncit este un ban jefuit ! Trebuie reamintit aici că întregul sistem socialist s-a bazat
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
liniște, pe îndelete. În orașe nu s-a făcut nimic pentru obște, în schimb dealurile adiacente s-au umplut de vilele celor ,,merituoși”. Practic, Iliescu a fost la conducerea țării 15 ani, timp în care fosta nomenclatură și fosta securime torționară (asistată de masa de slugoi-turnători), s-a înfipt bine în structurile de putere ale ,,democrației originale” cu singura dorință de a jefui cât mai mult țara. Regimul Iliescu a dat liber la îmbogățire prin jaf în condiții de ,,democrație originală
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
Cehoslovacia ori procesul lui Laszlo Rajk din Ungaria - o dovedesc. În România, așa cum aminteam, tehnicile sovietice de reeducare prin spătarea creierelor au fost experimentate, mai întâi, în cadrul a ceca ce istoricii au numit fenomenul reeducării de la Pitești: constituirea unui grup torționar, format din deținuți - autointitulat grupul deținuților cu convingeri comuniste (G.D.C.C.) - grup care proceda la spălarea creierelor celor din celule, indicați de conducerea închisorii, prin aplicarea unei întregi game de torturi fizice și psihice, în mod continuu, ziua și noaptea. În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
dă-mi- le, mă-nțelegi, la discreție, să stau eu cu dumnealor în tête-à-tête la secret... Să vezi cum scot biletele. Și zicând aceasta, se uită cruciș, fioros și scrâșnește din dinți.” Gesticulația spune totul, funcțio- narul a devenit un potențial torționar, expresia facială trădează angajamentul în exercitarea oricărei forme de presiune. Turbatul este Lefter Popescu fără nicio îndoială, iar metamorfoza măruntului funcționar spectaculoasă. Derizoria victimă a șefului ascunde în ea inversul neputinței și resemnării, un apetit copios pentru agresivitate. Dispo- zitivul
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
Mocanu) Comportamentului nostru leal i se răspunde cu o ură feroce, capabilă de cele mai mari infamii și nelegiuiri. Acei care practică și azi aceste funeste maniere și manevre fug de adevăr și ascund propriile lor fapte dezolante, asemenea foștilor torționari care ne-au înveșmântat trupurile și inima cu răni adânci și grele torturi, ascunși azi în umbra unei false democrații. Azi oamenii nu mai gândesc cu propriul lor cap, nu mai cercetează, nu mai au personalitate, devenind un „hârb” din
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
solitudinea sfidării, mefiența față de vanitatea vulgară a triumfului (o sumă de neînțelegeri, aceasta, cum nu uitați a ne reaminti mereu). Omul rămâne adevăratul mister al existenței. În om se află, de fapt, și potențialul Dictator, și Îndrăgostitul adolescentin, și Orbul torționar, și enigma amforei pătimașe, și plictisul surdomut al sclaviei gregare. Nu „mitul” pios, nici mitologizarea facilă, În vaste panorame de o stupefiantă seducție puerilă, În descendența prolifică a basmelor și superproducțiilor de grandoare exotică, la care s-au angajat atâtea
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
om de bază al lui Țurcanu schingiuind mulți oameni. Datorită zelului depus a fost eliberat la termen, dar datorită rolului pe care îl jucase în „Reeducare” a fost arestat din nou pentru al doilea proces unde a fost condamnat ca torționar. Alexandru Popa (Țanu) student la Agronomie Iași, a făcut de la începutul „Reeducării” echipă cu Țurcanu, luându-se la întrecere cu acesta în acțiunea de distrugere fizică și morală a deținuților. El era specialistul, care aplica loviturile fulgerătoare la ficat, până ce
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
curajos, puternic spiritual, calități pentru care era admirat de toți camarazii. în închisoarea Pitești atât de groaznic a fost torturat încât și ultima fibră musculară și nervoasă căpătase deformații permanente. Devenise un alt om. Din înger devenise demon; din sfânt torționar. I se crease un nou reflex condiționat, acela de a-l informa pe Țurcanu (Securitatea) de tot ce nu era conform regulamentului de detenție. El era asemeni omului cel mai bun din lume după ce-și pierde mințile. Aristotel Popescu
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
ciomegile, dar declarațiile pe care le luau comitetele de reeducare, dar pedepsele pe care le dădeau și supravegheau aplicarea lor, dar bătăile în grup, dar uciderile de oameni în timpul aplicării „metodelor” de reducare etc. etc. Toate acestea trebuiau puse pe seama torționarilor legionari. în Pitești erau studenți din toate grupările politice, legionarii reprezentau un procent de peste 80%, desigur că printre cei care după cruntele torturi deveniseră torționari, erau și legionari. Trebuia găsită și o justificare: de ce făceau aceste fapte, de ce se supuneau
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
uciderile de oameni în timpul aplicării „metodelor” de reducare etc. etc. Toate acestea trebuiau puse pe seama torționarilor legionari. în Pitești erau studenți din toate grupările politice, legionarii reprezentau un procent de peste 80%, desigur că printre cei care după cruntele torturi deveniseră torționari, erau și legionari. Trebuia găsită și o justificare: de ce făceau aceste fapte, de ce se supuneau singuri la o autoflagelare apocaliptică. Justificarea la îndemnă era în fanatismul legionar, care prin varii mijloace, cu orice sacrificii trebuia să compromită „nevinovatul și corectul
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
simbolizate în registrele culturale ale omenirii. începând cu legendele și miturile antice (Opelt, 2007) și până la scrierile, tablourile, filmele contemporane, violența și suferința impregnează reprezentările culturale. Violența conturează două poziții precise: aceea a sursei de violență, adică a agresorului (călău, torționar, terorist, criminal, autocrat sau tiran, jefuitor, părinte abuziv, profesionist abuziv, natura dezlănțuită etc.) și aceea a victimei, care poate fi ținta violenței sau poate suporta violența chiar dacă nu îi este direct adresată. Victima poate fi oricine: un copil, o femeie
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de a prefera Deșteaptă-te, române! (Dumitru BAZON) / 281 Fiul sosiei lui Carol al II-lea / 281 De la nuntă la pușcărie / 282 Justiția Securității: condamnare, torturare, judecare / 284 Jilava. Cu tineta după aer curat / 288 Penitenciarul Iași. Cu Guzgă, consăteanul torționar / 289 De la "cabinetul stomatologic" Gherla la colonia negrilor de la Salcia / 291 Caralii și bandiți la Grind / 294 Credință, foame, frică și arpacaș / 297 Eliberarea și încercările de racolare / 299 Momente de normalitate / 301 Relația cu partidul. Cu bube în cap
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Leferman, care în anul 1950 era probabil subofițerul care înregistra și prelua efectele arestaților, vorbește domnul Sergiu Movilă, apare și în istorisirea domnului Simionescu, dar în calitate de anchetator, în anul 1952. Sau despre un anume Ghiban, poreclit de către deținuți "Hahău", caraliu torționar în lagărul de la Salcia, mi-au vorbit independent unul de altul și domnul Spiru Țuțu și domnul Dumitru Vacariu. Legat de aceștia din urmă, cred că ar merita amintit, mai ales că nu este consemnat în conținutul interviurilor, faptul că
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]