503 matches
-
Marinei, într-o încercare de a menține deplasamentul noilor nave sub 25.000 tone, a permis ca proiectele să prevadă o protecție balistică subacvatică limitată. Rezultatul a fost că vasele din clasa "Alaska", când au fost construite, erau vulnerabile la torpile și proiectile care cădeau în imediata apropiere a navei. Proiectul final a fost reprezentat de o navă din clasa "Baltimore" la scală mărită, înzestrată cu motoare similare clasei de portavioane "Essex". Aceste nave combinau un armament principal constând în 9
Clasa Alaska () [Corola-website/Science/332630_a_333959]
-
Blindajul lor ducea lipsa sistemelor de protecție subacvatică, aflate pe cuirasate și chiar pe navele principale intermediare, ca cele franceze din clasa "Dunkerque" și cele germane din clasa "Scharnhorst". Acest fapt lăsa navele din clasa "Alaska" practic fără apărare împotriva torpilelor, și de asemena împotriva proiectilelor care cădeau în apropierea navei iar apoi își continuau traiectoria pe sub apă, lovind coca navei. În timp ce navele din clasa "Alaska" aveau un blindaj lateral mai gros decât celelalte crucișătoare contemporane ale SUA , blindajul lor oferea
Clasa Alaska () [Corola-website/Science/332630_a_333959]
-
Tamisei, data de luptă în maxim patru ore, dar care în realitate nu erau disponibile. De asemenea, forța ar mai fi trebuit completată cu trei distrugătoare din clasa Hunt, numai că vasele repartizate nu erau dotate cu tuburi lansatoare de torpile. Din acest motiv, ele nu erau o amenințare reală pentru vasele germane puternic blindate. Capacitatea de luptă a vedetelor torpiloare din flotilele din Dover și Ramsgate, care erau plasate sub comanda lui Ramsay, era egalată de flotila germană de E-boat
Operațiunea Cerberus () [Corola-website/Science/335573_a_336902]
-
dar înaintarea lor le-a fost blocată de 12 vedete rapide (Schnellboot, S-boot), care navigau pe două linii. Vedeta torpiloare conducătoare a atacului britanic a fost oprită din înaintare de o pană de motor, dar echipajul a reușit să lanseze torpila de la o distanță de 3,7 km de țintă, după care s-a reîntors la bază. Restul torpiloarelor nu a reușit să se apropie suficient de mult de convoi și și-au lansat torpilele printre spațiile libere lăsate de vedetele
Operațiunea Cerberus () [Corola-website/Science/335573_a_336902]
-
dar echipajul a reușit să lanseze torpila de la o distanță de 3,7 km de țintă, după care s-a reîntors la bază. Restul torpiloarelor nu a reușit să se apropie suficient de mult de convoi și și-au lansat torpilele printre spațiile libere lăsate de vedetele rapide germane. Britanicii au raportat o lovitură în plin asupra vasului "Prinz Eugen", dar până la urmă s-a dovedit că atacul a fost un eșec. Două vedete rapide au ajuns la timp pentru asigurarea
Operațiunea Cerberus () [Corola-website/Science/335573_a_336902]
-
să le permită să intervină rapid, marinarii participau la exerciții de tragere la promontoriul Orford Ness din Marea Nordului. Distrugătoarele au pornit în grabă să intercepteze flota germană, dar ajuns prea târziu și au reușit să lanseze doar o salvă de torpile, care nu și-au atins țintele. Tirurile de artilerie de pe "Gneisenau" și "Prinz Eugen" au avariat grav distrugătorul HMS Worcester, au ucis 26 de marinari și au rănit 45 alții. Salvele de pe "Gneisenau" au distrus partea dreaptă a punții și
Operațiunea Cerberus () [Corola-website/Science/335573_a_336902]
-
s-au dovedit la fel de dezastruoase din punct de vedere a pierderilor, dar pe de altă parte au reușit, forțând portavioanele japoneze să-și țină punțile goale pentru operațiunile de apărare contra avioanelor americane atacatoare, neputând să pregătească un contraatac cu torpile împotriva portavioanelor americane. Multe din avioanele de vânătoare Zero japoneze și-au terminat combustibilul și muniția, doborînd ultimii atacatori americani deasupra lui "Hiryū", cănd bombardierele în picaj de Enterprise și Yorktown au atacat, provocând incendii enorme la bordul celor trei
USS Hornet (CV-8) () [Corola-website/Science/331708_a_333037]
-
apropia de Horneț, avionul în mod deliberat s-a prăbușit pe portavion, omorând șapte persoane și incendiind puntea cu combustibilul aprins. Între timp o formație de avioane torpiloare Nakajima B5N „Kate" au atacat Horneț și l-au lovit cu două torpile, care au deteriorat grav sistemele electrice și motoarele. Portavionul oprindu-se, un alt „Val" lovit s-a prăbușit în mod deliberat pe babordul lui Horneț, lângă prora. Cu motoarele scoase din funcțiune, Horneț a fost în imposibilitatea de a lansa
USS Hornet (CV-8) () [Corola-website/Science/331708_a_333037]
-
Căpitanul Charles P. Mason a fost ultimul om de la bord, care a părăsit navă, iar supraviețuitorii au fost repede culeși de distrugătoare din escorta. Navele de război americane au încercat să sabordeze portavionul lovit, care a fost lovit cu noua torpile, multe dintre care nu au explodat, și peste 400 de lovituri de la tunurile de 5 țoli de pe distrugătoarele Mustin și Anderson. Distrugătoarele au plecat atunci când o formație de nave japoneze a intrat în zonă. După ce japonezii au găsit portavionul care
USS Hornet (CV-8) () [Corola-website/Science/331708_a_333037]
-
Doolittle, japonezii au considerat Horneț că trofeu de război încercând să-l tracteze, dar au decis repede, că este prea deteriorat pentru a putea fi tractat. Distrugătoarele japoneze Makigumo și Akigumo în cele din urmă au scufundat Horneț cu patru torpile de 24 de țoli. La ora 01:35, 27 octombrie 1942, Horneț a fost în cele din urmă scufundat cu pierderea a 140 de marinari. Horneț a fost șters din Registrul Naval la 13 ianuarie 1943. Cu toate acestea, numele
USS Hornet (CV-8) () [Corola-website/Science/331708_a_333037]
-
din zi încercând și într-un final cucerind WN-73, care apăra trecătoarea D-1 la Vierville. La 07:50, C-116 au condus atacul la Dog White, între punctele WN-68 și WN-70, forțând trecerea prin gardul de sârmă cu o torpilă Bagalore și tăietori de sârmă. 20 de minute mai târyiu, a cincea companie de Pușcași marini s-au alăturat atacului, și a deschis mai multe treceri. Echipa de comandă s-au stability pe culmea dealurilor, și părți din G/116
Plaja Omaha () [Corola-website/Science/313753_a_315082]
-
nava , elicopter care a atacat imediat submarinul cu grenade antisubmarin de adâncime. Un elicopter Westland Wasp HAS.Mk.1 a decolat de pe puntea și un altul, Westland Lynx HAS Mk 2, a decolat de pe puntea . Elicopterul Lynx a lansat o torpilă, ambele elicoptere mitraliind în același timp submarinul. Primul elicopter Wasp, împreună cu alte două decolate de pe puntea , au lansat rachete anti-navă AS-12, lovindu-l în plin. Submarinul a fost atât de avariat, încât a fost imposibil să se mai scufunde, fiind
Războiul Malvinelor () [Corola-website/Science/324544_a_325873]
-
cât timpul de latență este mai mare, cu atât toleranța la oxigen este mai bună. Dacă timpul de latență este mai mic decât valoarea limită admisă în cadrul testului de toleranță la oxigen, scafandrul prezintă o inaptitudine pentru scufundare. Torpilă Rebikoff (Torpilă cinematografică) - Vehicul subacvatic în formă de torpilă compus dintr-o cameră cinematografică subacvatică, sursă de iluminat și propulsie. Torță submarină - Accesoriu al echipamentului de scufundare de forma unui baston scurt ce are la un capăt o substanță puternic inflamabilă ce
Listă de termeni utilizați în scufundare () [Corola-website/Science/313566_a_314895]
-
cu atât toleranța la oxigen este mai bună. Dacă timpul de latență este mai mic decât valoarea limită admisă în cadrul testului de toleranță la oxigen, scafandrul prezintă o inaptitudine pentru scufundare. Torpilă Rebikoff (Torpilă cinematografică) - Vehicul subacvatic în formă de torpilă compus dintr-o cameră cinematografică subacvatică, sursă de iluminat și propulsie. Torță submarină - Accesoriu al echipamentului de scufundare de forma unui baston scurt ce are la un capăt o substanță puternic inflamabilă ce poate arde sub apă. Torța submarină este
Listă de termeni utilizați în scufundare () [Corola-website/Science/313566_a_314895]
-
la Fiume, pe atunci bază navală italiană, azi Rijeka în Croația. Marina militară Română mai avea înainte de al Doilea Război Mondial alte două submarine: "Rechinul" și "Marsuinul". Erau motonave submarine clasice pentru epocă, dotate la prova cu tuburi lansatoare de torpile și de un tăietor de plase sau lanțuri, de șnorkel pentru motoarele diesel „Krupp” ("Delfinul"), respectiv „MAN” ("Rechinul" și "Marsuinul"), de electromotoare pe baterii pentru cursele în imersiune, de un periscop și de artilerie de suprafață pe punte, în fața chioșcului
NMS Delfinul () [Corola-website/Science/313535_a_314864]
-
al României în Italia, Dimitrie I. Ghica. Însă submarinul nu era gata să fie predat. În urma unor litigii între Statul român și șantierul Quarnaro din Italia, submarinul a fost în fine predat la 9 mai 1936. După ce și-a luat torpilele de la Neapole, submarinul a ajuns la Constanța în 27 iunie și a fost încadrat în Divizia de Mare cu ocazia Zilei Marinei, în 15 august. Deoarece de la punerea pe cală trecuse aproape un deceniu, submarinul era oarecum depășit moral, astfel
NMS Delfinul () [Corola-website/Science/313535_a_314864]
-
elicei, treabă pe care un alt scafandru de la bord nu a putut să o facă). În același an, a fost transferat la bordul navei Victor Hugo, iar în 1908 ajunge în Japonia. În timpul primului război mondial, Le Prieur inventează o torpilă aer-aer (racheta Le Prieur), pentru distrugerea baloanelor de observație și a dirijabilelor, folosită la bătălia de la Verdun în 1916. Demisionează din grad în 1922 și dedică mare parte din timpul său conceperii unui aparat respirator subacvatic autonom care să permită
Yves Le Prieur () [Corola-website/Science/319889_a_321218]
-
la șantierele navale „Thames Iron Works & Shipbuilding Co.” din Londra, în perioada 1907-1908. Nava avea un deplasament de 51 tone, fiind înzestrată cu un tun de 47 mm Skoda, o mitralieră Maxim de 6,5 mm și două lansatoare de torpile. La declararea mobilizării din 1916, vedeta torpiloare Maior Nicolae Grigore Ioan era comandată de căpitanul "Constantin Dumitrescu". În perioada participării României la Primul Război Mondial, nava a participat la operațiuniel Flotilei de Dunăre executând misiuni de sprijin a forțelor pe timpul
Maior Nicolae Grigore Ioan (vedetă torpiloare) () [Corola-website/Science/337385_a_338714]
-
Franceză să fie interesată de submarinul lui, în 1800, însă fără succes. ele au fost încercate în Războiul Civil American (1861-1865), iar Marina S.U.A. a folosit primul submarin practic, construit de inventatorul irlandez John P. Holland (1840-1914). Submarinele armate cu torpile au scufundat nave în ambele războaie mondiale. Acestea erau dotate cu motoare electrice pentru deplasarea sub apă, însă se mișcau mai rapid la suprafață, folosind motoare diesel pentru reîncărcarea bateriilor motoarelor electrice. S.U.A. a lansat primul submarin nuclear în 1955
Submarin () [Corola-website/Science/306025_a_307354]
-
deasupra căruia se află chioșcul ce adăpostește periscoapele, antenele, schnorkelul (un dispozitiv-tub prin care se alimentează cu aer motoarele Diesel), și etanș. Pupa și prora (primul și ultimul compartiment), de cele mai dese ori, au amplasate tuburi de lansare a torpilelor și minelor. Orice submarin are un dublu deplasament, de suprafață și de imersiune, acesta din urmă fiind egal cu cel de suprafață plus greutatea apei care umple tancurile de balast. Unele submarine în afara armelor principale ca torpile, mine și rachete
Submarin () [Corola-website/Science/306025_a_307354]
-
de lansare a torpilelor și minelor. Orice submarin are un dublu deplasament, de suprafață și de imersiune, acesta din urmă fiind egal cu cel de suprafață plus greutatea apei care umple tancurile de balast. Unele submarine în afara armelor principale ca torpile, mine și rachete sunt dotate cu mitraliere, piese ușoare de artilerie sau chiar cu un mic hidroavion. La suprafață submarinele clasice navigă cu motoarele Diesel, iar în imersiune cu motoare electrice alimentate de la acumulatori. Încărcarea acumulatorilor se face de la generatoare
Submarin () [Corola-website/Science/306025_a_307354]
-
atmosferei interioare, de propulsie, de guvernare, de balast, de asietă, de compensare a variațiilor de flotabilitate, aparatură de comunicații și de navigație, dispozitive de salvare etc. De asemenea sunt dotate cu instalații de luptă cum ar fi dispozitive de lansat torpile, mine sau rachete, magazii de muniții etc. Submarinele clasice Diesel-electrice prezintă avantajul că sunt mai mici și mai puțin costisitoare, iar deplasarea lor foarte silențioasă face greu de depistat de detectorii sonori ai unui submarin inamic, altă navă sau de
Submarin () [Corola-website/Science/306025_a_307354]
-
despre Caelestius, care atunci se afla în Roma, Papa i-a însărcinat pe africani fie să își revizuiască vechea sentință, fie să îi dovedească erezia în prezența sa în decursul a două luni. Porunca papală a lovit Africa ca o torpilă. În mare grabă, a fost convocat un sinod la Cartagina, în noiembrie 417, care i-a scris și Papei Zosim, rugându-l imediat să nu abroge sentința pe care predecesorul lui, Inocențiu I, a pronunțat-o împotriva lui Pelagius și
Papa Zosim () [Corola-website/Science/305400_a_306729]
-
de armura Whotan, cu grosimea de 45mm. Testele făcute în Japonia după război au arătat că sistemul anti-torpilă al lui Bismarck era capabil să absoarbă energia unor explozii de până la 900 kg TNT, în condițiile în care cele mai puternice torpile folosite în război nu aveau încărcături mai mari de 500 kg. Artileria navei era compusă din 3 categorii de tunuri: Atât în teste cât și în condiții reale de luptă, aceste tunuri s-au dovedit a fi deosebit de eficiente. 2
Bismarck (navă de război) () [Corola-website/Science/313706_a_315035]
-
de acțiune a lui "Victorious", Bismarck a intrat în raza de acțiune a portavionului "Ark Royal", care a lansat 2 valuri a câte 15 avioane lans-torpila. Trecând prin barajul antiaerian destul de ineficient, avioanele britanice au reușit încă 2 lovituri cu torpile: 1 în centrul navei, care a cauzat foarte puține avarii, si o a doua fatală, în zona pupă, blocând ambele cârme ale navei. Încercările de deblocare a cârmelor au dat greș, iar viteza navei a scăzut simțitor, la 12-15 noduri
Bismarck (navă de război) () [Corola-website/Science/313706_a_315035]