825 matches
-
ALT FEL DE IUBIRE, POATE MAI PURĂ!? Autor: Valerian Mihoc Publicat în: Ediția nr. 1235 din 19 mai 2014 Toate Articolele Autorului Motto: Nu se mai sătura de mângâieri, de mâinile mele ce-l desfătau și nu mai contenea cu torsul, iar când apare vreo pauză (că-i totuși obositor să tot mângâi într-una când alte gânduri te cuprind), Ori, atunci de nu-mi mai vede vreo mână, se rotește în jurul meu s-o caute. Văzând apoi vreuna prin buzunare
UN ALT FEL DE IUBIRE, POATE MAI PURĂ!? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349856_a_351185]
-
pregătit. Undițe, momeli, umbrelă contra soarelui, gustări pentru micul dejun, grătarul pentru prânz și mai ales ceva rece, pentru a contrabalansa temperatura externă față de cea internă. Moskvici-ul s-a așternut la drum, cu multă bucurie, în răcoarea dimineții. Se auzea torsul motorului, iar din radio se transmitea o muzică languroasă, de dragoste. Aveam o mașină cu patru faruri și radiocasetofon luat de ocazie, dar bine întreținută. Drumul nu a fost lung. Doar opt kilometri ne despărțeau de locul unor noi aventuri
VALEA MARE – VALEA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1758 din 24 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344410_a_345739]
-
care țes la război, în case se mai păstrează laturile, ștergarele, icoanele, iar costumul popular se mai îmbracă la nunți, la biserică de Rusalii. Cu ocazia festivalul în încinta casei a fost organizată o șezătoare în care au împletit meșteșugul torsului și al țesutului cu pregătirea de produse culinare tradiționale și cu mici scenete pline de umor. După cum ne spune doamna Dorina Farcaș, directoarea Căminului Cultural Ibănești, șezătoarea era unul din principalele moduri de întâlnire a locuitorului satului, un adevărat spectacol
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
fetele pe scaun sau pe canapea, pat, unde apucau. Începeau lucrul. Ca pe vremea lui Nică a lui Ștefan a Petrei lucrau și femeile și bărbații. Unii depănau sculurile pe vârtelniță, alții făceau țevi pentru război, alții sculptau furci de tors, fetele și nevestele țeseau. Unele torceau, altele coseau, altele scărmănau lână, altele spărgeau nuca. Se organizau momente umoristice, în drum spre locul unde se ținea șezătoarea la oamenii care știau de glumă, intrau în grajd mutau vaca de la iesle, luau
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
perini, lipidee (cearșafuri), pe pereți sunt laturi țesute în război, blide cu ștergare, la geamuri draperii țesute în război, două lejine (leagăne) pentru copii dintre care unul e legat de grindă, parsechi (dulap) cu blide, războiul de țesut, furcă de tors cu fus, canapeu (ladă cu spătar, în care se ținea zestrea fetelor și pe care se putea sta). În camera dinapoi sau tindă (bucătărie) se află fiteu (sobă), o măsuță cu ulcioarele de lut cu lapte prins, blide cu ștergare
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
pahare, lădiță pentru linguri, furculițe din lemn. În această cameră iarna se și dormea pentru a se încălzi cât mai puține camere. În camera din mijloc se intră direct de afară. Are lut pe jos, aici se țin obiectele de tors și de țesut: războiul, urzarul, rășchitorul, sucala, furca, fusul, roți de tors, vârtelnița, pieptar pentru câlți, sucala, unelte de muncă la câmp și de uz casnic: seceră, coșuri, presa pentru stors struguri, mierța pentru măsuratul porumbului, cât și obiecte de
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
și dormea pentru a se încălzi cât mai puține camere. În camera din mijloc se intră direct de afară. Are lut pe jos, aici se țin obiectele de tors și de țesut: războiul, urzarul, rășchitorul, sucala, furca, fusul, roți de tors, vârtelnița, pieptar pentru câlți, sucala, unelte de muncă la câmp și de uz casnic: seceră, coșuri, presa pentru stors struguri, mierța pentru măsuratul porumbului, cât și obiecte de îmbrăcăminte: coloape (pălării) din paie. Ca și în casele specifice celorlalte localități
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
ce-a rămas am umplut cotiga să-ți aduc și ție trăgând-o pe cărare. Nu te-am găsit acasă și m-am întors, am pus razele de lună la locul lor, însă o bătrână le-a făcut fuior de tors iar din mămăligă și azi mănâncă un cocor. Al.Florin Țene Referință Bibliografică: Marea cu sarea / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 271, Anul I, 28 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Al Florin Țene : Toate
MAREA CU SAREA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348226_a_349555]
-
un fenomen viu, el reînvie cuvântul vechi, lustruit, dîndu-i-se valori noi (vezi crivat), comparația și metafora capătă la el accente dintre cele mai îndrăznețe. Aurul și argintul, aceste metale rare, prezente în poezia eminesciană, sunt substitute ale „cuvântului miere.”: Când torsul s-aude l-al vrăjilor caier Argint e pe ape și aur în aer” Argintul și aurul ca magie erotică și verbală aparțin iluziei de tip romantic. Mai târziu, când va aluneca spre Infern, epitetele se îmblânzesc, sintaxa se limpezește
EMINESCU ŞI LIMBA ROMÂNĂ LITERARĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1101 din 05 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347507_a_348836]
-
și schimb de partenere. Albert și-a închipuit mai întâi femeile trecând dintr-o cabină într-alta. A gândit că nu se cuvine ca ele să fie expuse astfel. S-a văzut apoi pe sine, despuiat cu prosopul înfășurat împrejurul torsului, schimbând cabina, petrecându-se cu inițiatorul acțiunii aflat în aceeași postură. A fost îndeajuns pentru a renunța dintr-un început. Ranchiuna față de cel vizat a lăsat loc interesului pentru sex. Apoi i s-a aprins dorința, născându-se contradicția dintre
XX. ECOU RĂTĂCIT (IȚE PESTRIȚE ȘI UN FIR ROȘU) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2133 din 02 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365365_a_366694]
-
sale, reușind să creeze o varietate de modele și de nuanțe aflate pe grade diferite de stilizare. Prelucrarea lemnului este prezentă de la butoaiele de Cosești Argeș, făcute din lemn de dud, stejar, prun, salcâm, la ghivece de flori, obiecte de tors și de cult religios, mori de vânt, faruri. Uneori cultivarea florilor este îmbinată cu măiestria meșteșugurilor. Astfel ne rețin atenția minighivecele de flori ale tinerilor Stama Mădălina și Antonescu Eugen, tăiate în lemn sub formă de uluce, pătrate sau cercuri
SIMFONIA LALELELOR, PITEŞTI, JUD. ARGEŞ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365491_a_366820]
-
de la Cercul de olărit Coșești au adus cu ei roata olarului, reușind să modeleze lutul sub privirile vizitatorilor, pe taraba Școlii Populare de Artă de la Nucșoara pot fi admirate sculpturi în lemn și pirogravură reprezentând lalele, linguri, furculițe, furcă de tors și personaje religioase: Maica Domnului și Iisus Hristos. Elevi de la Grupul Școlar Forestier Rucăr încearcă să își vândă cusăturile pe etamină: trăistuțe, semne de carte, lalele, cât și Tricolorul și șervete țesute în război. Fluierașii, membri ai Secției de Artă
SIMFONIA LALELELOR, PITEŞTI, JUD. ARGEŞ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365491_a_366820]
-
atacate de gerul cumplit. Un vânt păcătos ne-a întețit suferința. Acum e bine. Curând vom ajunge acasă. Bucureștiul este aproape. Mașina noastră pornește. Prinde viteză și din nou imaginile par să alerge în sensul invers al deplasării noastre. Un tors odihnitor al motorului se îngână cu versurile poetului nostru, care s-a împărțit între Ploieștiul lui drag și inimile cititorilor săi: ,,Doar bocitoarele mai plâng Pe-un mal de iederă surpat Și-n îngerii care-au plecat Azvârl cu florile
POETUL ION VANGHELE, ÎN ZBORUL INFINIT de MANUELA CERASELA JERLĂIANU în ediţia nr. 2250 din 27 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364767_a_366096]
-
Acasa > Poezie > Delectare > ,,I,, DIN IUBESC Autor: Marioara Nedea Publicat în: Ediția nr. 2051 din 12 august 2016 Toate Articolele Autorului Silabele mi se intersectează pe torsul de greier inert. Și sar peste noaptea ce trează, Îmi face cu ochiul, discret. Nu-mi aparține lascivul tău urlet de lup singuratec și pesimist. Dar vreau un bemol dintr-un scâncet să scot și un gând optimist. Spre tine
,,I,, DIN IUBESC de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366252_a_367581]
-
două săptămâni comandantul unității a aflat că el execută obiecte de artă din lemn și a fost chemat și trimis acasă pentru a aduce lucrările pe care le are. A adus o masă cu un basorelief compoziție, o furcă de tors, o tavă de cafea ornată cu diverse motive populare. După ce le-a văzut, comandantul a apreciat talentul lui și i-a spus că îngerul său păzitor și-a făcut datoria. I s-a făcut un mic atelier în care să
TÂRGUL ICONARILOR ŞI MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366167_a_367496]
-
dulap, care scămoșa fuiorul. Am văzut mai târziu așa ceva când am fost la un circ ambulant, dar dulapul era mai mare și mai lung și se așeza un fachir cu spatele pe cuiele ascuțite. Femeile spuneau că dărăcesc fuiorul. Urma torsul și țesutul la război iarna, când nu aveau prea multe activități prin curte. Din pânza din cânepă realizată, mama sau bunica coseau saci, iar din pânza din in făceau ștergare sau material pentru cămăși obișnuite sau de noapte. Pe cele
CALATORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1090 din 25 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351840_a_353169]
-
dulap, care scămoșa fuiorul. Am văzut mai târziu așa ceva când am fost la un circ ambulant, dar dulapul era mai mare și mai lung și se așeza un fachir cu spatele pe cuiele ascuțite. Femeile spuneau că dărăcesc fuiorul. Urma torsul și țesutul la război iarna, când nu aveau prea multe activități prin curte. Din pânza din cânepă realizată, mama sau bunica coseau saci, iar din pânza din in făceau ștergare sau material pentru cămăși obișnuite sau de noapte. Pe cele
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1247 din 31 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350607_a_351936]
-
mă gândesc bine eu mereu am trudit de parcă aș fi fost vinovat de ceva, și aș fi vrut prin munca mea să mă eliberez de această vină. (ia o piatră și o mângâie. Se așează pe un scăunel în fața unui tors. Afară, ca și cum ar veni zorile, se aude cântecul unei privighetori) CONSTANTIN BRÂNCUȘI : Să pun asta în piatră. (după câteva lovituri de daltă se oprește) Am atâtea de spus că nu pot să mă apuc de nimic. Mulți vor zice că
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
roată, cele utilizate la servitul mâncării sau la depozitarea ei. Nu lipsesc vasele pictate sau cele de inspirație străină ori de import. S-au descoperit și calapoade din lut, de forma literei „T”, folosite la modelarea vaselor, fusaiole întrebuințate la torsul lânii, precum și „jetoane” confecționate din pereții vaselor, utilizate probabil pentru diferite jocuri, specifice mediului militar, de cazarmă. Obiectele din fier descoperite sunt de natură civilă și militară. Ele sunt numeroase și variate: unelte de făurărie (ciocane, clești, dălți), tâmplărie (topoare
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
un proces de prelucrare specific. Vorbind despre prelucrarea lânii, se urma un îndelung proces pornind de la spălarea în apele Dunării, scărmănatul manual, sau care aveau o cantitate mai mare o duceau la darac, care era numai la Pojejena sau Sichevița. Torsul lânii însă era manual și dădea mult de lucru în mod special fetelor tinere. Când firul obținut din lână era gata, materialul se preda țesătoarelor, care țeseau pături și postavurile pentru îmbrăcăminte. Firul de lână era folosit și pentru tricotarea
ALTE CATEGORII DE MESERIAŞI DIN CORONINI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 667 din 28 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346549_a_347878]
-
ce? Că eu...” L-am acoperit cu o pătură pufoasă, cu fluturi galbeni. Am pus lampa de veghe... Sforăitul lui e un confort pentru somnul meu. Mama mea sforăia așa ușor...sunt 26 de ani de când n-am mai auzit „torsul” ăsta. Mi-e dor de mama...tare dor! La 1 martie se împlinește și un an de când a plecat și tatăl meu. S-or fi găsit? S-or mai fi plăcut și acum? Ea...51 de ani. El...aproape 80
POVESTE DE IARNĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346651_a_347980]
-
DE NOROC Autor: Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 799 din 09 martie 2013 Toate Articolele Autorului cântec de noroc Printr-un zâmbet ce-a trecut nevăzut și neștiut stă al inimii ghioc zbucium cu luciri de foc. Și în torsul lui curat de iubire adăpat, cerul i-a urzit destin de frumos și de preaplin. Prinde-n geana ochilor doar surâsul plopilor și fii cerul fără nori pe unde-mi plutesc cocori. Și cu tine să m-aduni în rotire
CÂNTEC DE NOROC de LEONID IACOB în ediţia nr. 799 din 09 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345616_a_346945]
-
de către Direcția învățământului profesional din ministerul de resort - sub tutela căreia a fost un an, apoi trecând la Direcția învățământului primar di același minister. Mai primește dotații și din partea Ministerului Agriculturii, Direcția textile, constând din război de țesut, roată de tors, pieptenei, o meliță, fuioare de cânepă și câlți. Unitatea nou înființată nu avea din partea primăriei locale nici un fel de subvenție. Dar dispunea în schimb de un teren agricol de 5ooo m pătrați, ca anexă trebuincioasă cantinei. Bugetul era dat de
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XIV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356414_a_357743]
-
cea mai bună calitate, vor fi șpreiați și parfumați și duși la frizer odată pe lună, fiindcă echipele de operatori ai televiziunilor se vor întrece în a-i filma la noile locuițe „câinești” , că-mi vine să mă las de tors... și să vă spun verde în față câteva vorbe. - Oameni buni și cu minte la cap, cum credeți că se vor simți dulăii „priviți cum ne îmbrățișem” înghesuiți în cuști, fără să dea o raită în jurul casei, să latre când
DIN PRIETENIE, PISICA PROPUNE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 544 din 27 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355096_a_356425]
-
de Iarnă, au fost înființate din inițiativa fostului primar Gheorghe Tomoiagă, în anul 2007. Pe măsură ce înaintăm în sălile Muzeului avem impresia că ne afundăm într-o arhivă pe care ale cărei file sunt scrise ocupațiile de bază ale localității: țesutul, torsul, fierăritul, butinăritul, plutăritul, încondeiatul ouălor sau sunt imprimate chipuri de oameni care au marcat istoria acestei așezări. O sală găzduiește o expoziție de ouă încondeiate, cu vânzare, din toată Bucovina, o alta, ouă premiate la Festivalul Național al Ouălor Încondeiate
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]