429 matches
-
Șerban, a fost tras pe roată la 8 septembrie 1657), a fost însurat cu fiica paharnicului Dragomir din Deleni, care i-a făcut mai mulți copii. Alt Hrizea, un grec - Karydi din Popești, ajuns vistiernic mare și mare vornic (închis, torturat, jefuit și ucis din ordinul lui Șerban Cantacuzino în 1680) intrase în marea familie a Bălenilor - era ginerele marelui ban Gheorghe Băleanu. Drăghici Greceanu, mare sluger, a fost ginerele marelui vornic Vintilă Corbeanu și a avut mai mulți copii... Și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
au zăcut multă vreme pe fundul mării. Din inițiativa Patriarhiei Ecumenice, se pare, cadavrele au fost pescuite și „duse pe ascuns, la Halki, una din frumoasele insule Prinkips, peste drum de Anatolia, în marea de Marmara. Acolo își găsiră acele torturate trupuri veșnica odihnă, în vechea mănăstire bizantină zidită de împăratul Ion Paleologul în veacul al 15-lea și reparată de celebrul mare dragoman Panaistachi Nicosios, într-al 17-lea veac”. După cumplitul măcel, „ginerii lui [ai lui Constantin Brâncoveanu] și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ori acte comise. Tortura afectează nu numai victima ca persoană, ci întreaga comunitate de indivizi, creând prin această practică o „cultură a fricii” în scopul intimidării și terorizării. Această atmosferă de reprimare dezvoltă o stare de tensiune psihosocială. Familiile persoanelor torturate sunt și ele, la rândul lor, culpabilizate, agresate, hărțuite și umilite, marginalizate social. Persoanele care prezintă risc crescut pentru reprimarea prin tortură sunt următoarele: opozanții politici, activiștii pentru drepturile omului, liderii sindicali, de partid și ai studenților, minoritățile etnice, refugiații
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
racolat de Securitate, prin generalul Emi Macri, direct implicat în represiunea din Valea Jiului. Organul de represiune nu l-a lichidat pe liderul minerilor, ci s-a gândit să facă din el un aliat. Dobre nu a fost reeducat și nici torturat, ci a acceptat el însuși, deși fusese impecabil ca lider al greviștilor, să se înroleze de partea autorităților, trădând cauza protestatarilor. Cu siguranță că Securitatea l-a amenințat pe Dobre cu suprimarea familiei, iar liderul minerilor a cedat în fața acestui
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
într-o zi, să-i sucesc gâtul” sau „Pe monștrii ăștia, i-aș împușca pe toți, fără să clipesc, să simtă chinul și durerea” (Oprea și Olaru, 2002, pp. 73, 83). Tortura psihică Anchetatorii mizau pe faptul că țipetele celor torturați îi intimidau pe arestații din același lot. Timorarea victimelor era realizată prin supunerea lor la un tir sonor de gemete și plânsete. Această tortură psihică a avut, într-adevăr, efect. S-a apelat și la secvențe absurde: de pildă, unui
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
1993) evocă represiunea bestială la care au fost supuși de aparatul represiv comunist „haiducii” moderni ai Muscelului, oameni care s-au opus instaurării comunismului în România, și, deopotrivă, aceia care i-au sprijinit, ca vajnica țărancă din Nucșoara, care, deși torturată, nu dorește să ajungă ea însăși călău, nici să se răzbune („Să-i chinuie Dumnezeu, nu să-i chinui io”), ci să facă în așa fel încât să se „limpezească lumea”. Descendentă a unei familii de aromâni, N. îi evocă
NICOLAU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288438_a_289767]
-
dintâi mirat de rigorile impuse de creatorul său. Dar ar fi de-a dreptul dezamăgit să constate că inamicii săi sunt de o sărăcie psihologică descumpănitoare, așa cum îi prezintă tabelul ideal al Notelor chandleriene: „Asasinul nu poate fi o victimă torturată a împrejurărilor și, totodată, un asasin nemilos”. E suficient să parcurgi oricare dintre romanele lui Chandler - de pildă, The Big Sleep și The Little Sister - pentru a-l contrazice pe autor: și Carmen Sternwood, și Orfamay Quest sunt și victime
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
direcții pe care o resimțea profund străină: Sunteți suficient de amabilă să nu mă acuzați de antisemitism. Vă sunt recunoscător, deoarece mă obosește înfiorător de mult întreaga poveste. Și, în același timp, îmi pare teribil de rău de acele minți torturate care nu se pot desprinde de subiect, care-și fac griji și se amărăsc din pricina lui. Cineva scria de curând în SRL șSaturday Review of Literatureț că lucrul pe care-l cer evreii nu este dreptul lor de a avea
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
Siguranței 1, astfel că ele au fost realizate în cadrul penitenciarului de către echipe de anchetatori formate din localnici și angajați ai Securității din județele în care activaseră grupurile cercetate. Anchetarea în cadrul închisorii avea și avantaje pentru Securitate, țipetele și vaietele celor torturați intimidându-i pe cei mai ușor de impresionat. Închisoarea era organizată și condusă de cadre rămase din regimul anterior: directorul era un om cumsecade, absolvent de drept, iar gardienii erau cei vechi, abia la sfârșitul anului 1949 fiind înlocuiți cu
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Majoritatea celor care loveau (trecuți și ei prin torturi) încercau, pe cât era posibil, să facă mai mult zgomot decât daune ori să atenueze loviturile, însă toate acestea pe ascuns, fiindcă, dacă erau observați, erau trecuți și ei în rândurile celor torturați. Șocul produs de violența ieșită din comun, dar și de conștiința faptului că foști prieteni și colegi îi atacau din senin și aparent fără motiv, ducea la prăbușirea sufletească instantanee a celor mai multe victime. Năuciți de schimbarea bruscă a condițiilor și
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
erau astfel obligați să mintă și să inventeze acuze la adresa familiei și modelelor, iar în timp s-a ajuns la grozăvii greu de închipuit, de tipul orgiilor sexuale cu animale ori descrieri amănunțite de înșelăciuni și blasfemii. Unul dintre cei torturați astfel (ajuns mai târziu agresor și executat în urma mascaradei din procesul Țurcanu - Cornel Popovici) a exclamat derutat în cameră: Cum adică, părinții mei mi-au vrut răul? Profesorii pentru care am rămas cu un cult până aici ne vor fi
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
ianuarie 1950 a avut loc ultima intervenție directă a administrației - spune același Pătrășcanu în anchetă -, după care au încercat să stea în umbră, lăsând prim-planul lui Țurcanu. În primele săptămâni ale lui ianuarie 1950, lotul timișorenilor și al celorlalți torturați au dat declarații scrise în fața lui Marina, supravegheați de Țurcanu. Cei care mai ascundeau lucruri au fost bătuți în continuare, indiferent din ce tabără făceau parte. Astfel, în jurul lui 5 ianuarie 1950, Țurcanu l-a avertizat pe Pătrășcanu că declarația
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
au făcut parte din echipe de agresori. Rolurile lui Cristian Paul Șerbănescu ori Constantin P. Ionescu au fost mai degrabă organizatorice la Gherla, în timp ce Pafnutie Pătrășcanu, Octavian Voinea, Dan Dumitrescu, Cornel Pop ori Constantin Juberian au fost printre cei mai torturați. Câteva exemple: Voinea activase într-un grup de rezistență armată, fiind, în același timp, fiu de legionar. Tatăl lui Octavian Zbranca era și el un cunoscut legionar cu legături în străinătate. Juberian, Sobolevschi și Țurcanu erau înscriși și în Partidul
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
la 8 ani de detenție, a făcut parte din primul mare lot torturat în camera 4-spital, începând cu 31 decembrie 1949, fiind cel care l-a înfruntat pe Țurcanu, deranjat de aroganța acestuia 1. Angelescu a fost dintre cei mai torturați deținuți din acest lot și, cu toate că a fost bătut în mai multe rânduri de Țurcanu, Popa și ceilalți dintre agresori, dar și de către gardieni, a continuat să îi înfrunte verbal. A fost transferat la Gherla, probabil, cu lotul din iunie
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
întâmplătoare, ci pentru a elimina martorii. Scopul mutării sale în camera 16 era acela de a-i trage de limbă pe cei de aici. Pe la sfârșitul lui iulie 1950, a fost dus la camera 3-subsol, unde a fost în continuare torturat, dar și obligat să-i lovească pe alții. Se pare că torturile au început abia în decembrie 1950, până atunci „comitetul” camerei (printre alții: Eugen Măgirescu, Constantin Păvăloaie și Petru Cojocaru) încercând să obțină informații de la victime. Neculai Popa, care
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
sa că Drohobeczky ar fi făcut parte din organizația „Leitz”2. În fapt, este vorba despre o organizație anticomunistă a etnicilor maghiari din Cluj-Napoca, înființată de Leiz György, care era omul Securității 3. Drohobeckzy a fost unul dintre cei mai torturați deținuți din Gherla (el a scăpat de Pitești, întrucât nu era student), iar Mihai Livinschi descrie unele dintre schingiuirile la care a fost supus de către Murărescu: îl lega cu mâinile la spate, îi punea ochelari confecționați din cârpă, îi astupa
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
l-a văzut ținut zile și nopți de-a rândul în picioare. I s-au dat să bea două gamele a câte trei litri de apă, după care i s-a interzis să urineze. A fost unul dintre cei mai torturați deținuți și a fost plimbat prin mai multe camere ca să se compromită și să slăbească rezistența altora, întrucât se știa că activase în spionaj 1. Până la eliberare a mai trecut prin închisorile de la Gherla și Aiud2, fiind implicat în cel
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
victime directe ale acțiunii din Pitești. Născut la 31 mai 1927, era student la Politehnică și la Facultatea de Drept din Iași, fiind arestat pe 25 septembrie 1949. A primit o condamnare de 7 ani de privare de libertate 1. Torturat în camera 4-spital, schingiuirile din seara lui 26 februarie 1950 i-au fost fatale: Țurcanu a asmuțit „comitetul” de agresori contra lui, nemulțumit de răspunsurile lui Niță legate de un incident în care era implicat un soldat sovietic: aplicându-i
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
acolo unde vor merge, și să se folosească din plin de victimele sistemului. Scopul răspândirii, spunea Țurcanu, ar fi intensificarea acțiunii, îndeosebi asupra tinerilor. Cornel Pop a fost implicat și el în procesul deținuților, chiar dacă fusese unul dintre cei mai torturați studenți. A fost condamnat la moarte și executat în decembrie 1954. Alexandru Popa („Țanu”)3tc "Alexandru Popa („Țanu”)3" Născut la 13 noiembrie 1924 în comuna Prașila, județul Soroca (în Republica Moldova de astăzi), era student la Facultatea de Agronomie din
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
cu o pătură și l-a obligat pe părintele K. să facă împărtășania cu „trupul și sângele lui Hristos”, în timp ce agresorii îi strigau în batjocură: „«Ia-o, părinte, pe glasul al patrulea sau al cincilea.» Eu cântam popește, iar ceilalți torturați constituiau corul - corul blasfemiei - pe patru voci”. După slujba de sfințire a murdăriei din hârdău, i s-a dat o lingură cu care trebuia să servească pe toată lumea zicând: „Se împărtășește robul lui Dumnezeu cu trupul și sângele lui Hristos
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
de sinucidere au fost destul de numeroase, chiar în condițiile de strictă supraveghere din închisori, fiind cunoscute exemplele a cel puțin 20 de deținuți care au eșuat în încercările lor. Nu ne putem aventura să avansăm o cifră a tuturor celor torturați ori rămași cu sechele fizice semnificative, însă, cu siguranță, au fost mai mult de o mie de persoane. Pe de altă parte, credem că simpla înșiruire a cifrelor riscă să transforme suferința victimelor în statistică, astfel încât, deși e necesară, nu
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
pentru o lume nouă, ediție îngrijită la Mănăstirea Diaconești, cuvânt înainte de preotul Gheorghe Calciu-Dumitreasa, Editura Christiana, București, 2006. Ierunca, Virgil, Fenomenul Pitești, prefață de François Furet, ediția a III-a, Editura Humanitas, București, 2007. Ionițoiu, Cicerone, Victimele terorii comuniste. Arestați, torturați, întemnițați, uciși. Dicționar A-B, lucrare revizuită de prof. univ. Florin Ștefănescu, Editura Mașina de Scris, București, 2000. Ionițoiu, Cicerone, Victimele terorii comuniste. Arestați, torturați, întemnițați, uciși. Dicționar C, lucrare revizuită de dr. Mihaela Andreiovici și prof. univ. Florin Ștefănescu
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Furet, ediția a III-a, Editura Humanitas, București, 2007. Ionițoiu, Cicerone, Victimele terorii comuniste. Arestați, torturați, întemnițați, uciși. Dicționar A-B, lucrare revizuită de prof. univ. Florin Ștefănescu, Editura Mașina de Scris, București, 2000. Ionițoiu, Cicerone, Victimele terorii comuniste. Arestați, torturați, întemnițați, uciși. Dicționar C, lucrare revizuită de dr. Mihaela Andreiovici și prof. univ. Florin Ștefănescu, Editura Mașina de Scris, București, 2002. Ionițoiu, Cicerone, Victimele terorii comuniste. Arestați, torturați, întemnițați, uciși. Dicționar D-E, lucrare revizuită de dr. Mihaela Andreiovici, Editura
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Editura Mașina de Scris, București, 2000. Ionițoiu, Cicerone, Victimele terorii comuniste. Arestați, torturați, întemnițați, uciși. Dicționar C, lucrare revizuită de dr. Mihaela Andreiovici și prof. univ. Florin Ștefănescu, Editura Mașina de Scris, București, 2002. Ionițoiu, Cicerone, Victimele terorii comuniste. Arestați, torturați, întemnițați, uciși. Dicționar D-E, lucrare revizuită de dr. Mihaela Andreiovici, Editura Mașina de Scris, București, 2002. Ionițoiu, Cicerone, Victimele terorii comuniste. Arestați, torturați, întemnițați, uciși. Dicționar F-G, lucrare revizuită de dr. Mihaela Andreiovici, Editura Mașina de Scris, București, 2002
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
prof. univ. Florin Ștefănescu, Editura Mașina de Scris, București, 2002. Ionițoiu, Cicerone, Victimele terorii comuniste. Arestați, torturați, întemnițați, uciși. Dicționar D-E, lucrare revizuită de dr. Mihaela Andreiovici, Editura Mașina de Scris, București, 2002. Ionițoiu, Cicerone, Victimele terorii comuniste. Arestați, torturați, întemnițați, uciși. Dicționar F-G, lucrare revizuită de dr. Mihaela Andreiovici, Editura Mașina de Scris, București, 2002. Ionițoiu, Cicerone, Victimele terorii comuniste. Arestați, torturați, întemnițați, uciși. Dicționar H-L, lucrare revizuită de dr. Mihaela Andreiovici, Editura Mașina de Scris, București, 2003
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]