166 matches
-
care le-a prevăzut cu sfori, încât puteau fi luate pe umeri, la spate, precum rucsacurile. Apoi a luat o crăticioară drept unitate de măsură și a pus în fiecare desagă aceeași cantitate de boabe. A legat cu sfoară gurile trăistuțelor și ne-a ajutat fiecăruia să ni le fixăm pe spate. Gata. Puteam pleca. Îmbrăcați cu ce-am avut și noi mai grosuț, cu mănuși, înarmați cu niște bețe constituite în redutabile arme defensive, am purces la drum, nu înainte de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
Nu mai coborâse nimeni. Trenul prinsese viteză și era acum departe. Stătea singur-singurel, descumpănit și descurajat în fața clădirii cu un etaj, care-l privea rece, distant și disprețuitor de la înălțimea acoperișului de țiglă strălucind sub soarele dimineții de vară. Cu trăistuța în mână, în care mai avea un rest de apă clocită și leșinată, tata stătea încurcat și nemișcat, neștiind încotro s-o apuce, așișderea unui elev aflat în fața unei năucitoare probleme de matematică. Deodată Haltei i s-a făcut milă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
avea nevoie de ajutor în gospodărie. În speranța că va găsi curând o căsuță și pentru ai săi, tata i-a scris mamei să-și ia copiii și să-l urmeze în satul Gelu. Mama ne-a făcut câte o trăistuță în care ne-a pus câte o felie de mămăligă și o sticlă cu apă. Înghesuială inimaginabilă. O călătorie îngrozitoare cu același tren al foametei care-l adusese și pe tata în Banat. Nu exista niciun pic de respect, de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
matură, de vârstă greu de identificat, cu obraji rumeni, gătită cu ie, catrință, bundiță mărginită cu blană de jder, cu opinci măiestrit lucrate în picioare și cu o broboadă bogată, viu colorată pe cap. De umărul drept îi atârna o trăistuță artistic țesută, pe care o purta mândră, ca pe cea mai scumpă geantă. Mamă și fiu se plimbau degajați discutând cu glas domol aspecte familiale ale lor și ale rudelor trăitoare în localitatea de baștină din Țara de Sus. Mândră
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
de copiii lor? Gândurile acestea îl bântuiau pe Costache în timp ce căruța ajunse la Hârsoveni, adică străbătuseră mai mult de jumătate de cale. Opri caii, se dădu jos din căruță, îi desprinse din orcicuri și le puse după cap câte o trăistuță cu tain. Controlează roțile căruței, hamurile cailor și schimbă câteva vorbe cu Mihăiță. în timp ce caii își ronțăiau ovăzul, Costache privește bătrânul plop ale cărui ramuri se leagănă în vântul primăvăratic de parcă l-ar fi căinat pe drumețul ce se odihnea
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
cotlon care servea de atelier și adăpostea în special râșnița, la care țăranii pregătesc urluială din grăunțe de porumb, pentru hrana animalelor. Urluiala râșnită peste zi era pusă într-un sac, alături de râșniță și când îl ridică să pună în trăistuțele cailor tainul, căzură câteva scândurele șlefuite și modelate. Le luă în mâini și le privi cu curiozitate, cercând să ghicească cam ce ar fi. De îndată se gândi la Gheorghiță de care știa cât de interesat era, ba chiar pasionat
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
la locul unde le găsise, în așa fel încât să nu se vadă că a umblat cineva. Continuă să se pregătească pentru o nouă chirie, verificând starea căruței, a hamurilor și, lăsându-și caii să-și termine de ronțăit din trăistuțe, intră în casă, aruncă o privire spre copiii ce-și continuau somnul dulce de dimineață, schimbă în șoaptă câteva cuvinte cu Maria care terminase de pus merindea pentru drum în trăistuță apoi, pe tăcute, își luară rămas bun, fără a
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
lăsându-și caii să-și termine de ronțăit din trăistuțe, intră în casă, aruncă o privire spre copiii ce-și continuau somnul dulce de dimineață, schimbă în șoaptă câteva cuvinte cu Maria care terminase de pus merindea pentru drum în trăistuță apoi, pe tăcute, își luară rămas bun, fără a divulga nimic de descoperirea de lângă sacul cu urluială. După ce a încărcat marfa pentru chirie și a parcurs în trap ușor câțiva kilometri, își aminti de lemnișoarele lui Gheorghiță și-și spuse
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
bine și cine știe cine l-ar fi găsit. Noi l-am găsit și l-am adus acasă, cu toate că mama și tata sunt supărați pe el, știi matale de ce; − Lasă aste, Dumitre, ați văzut ce avea la el? − știu că avea o trăistuță pe mâna dreaptă și de acolo au căzut niște linguri și furculițe. M-am uitat la ele, pe coadă aveau literele M și J, cred că erau de la Jac Marcopol. Atâta știu, bădie Gheorghe, trebuie să plec că mă așteaptă
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
numai bine în găurica rotundă de pe bancă, unde punem călimările. Ce mi-am zis eu, cutiuța asta ar fi numai bună să pun în ea cerneală făcută din boz; nici gând să cred că-i ceva periculos, am puso în trăistuță și după ce am mâncat m-am dus la Dumitru ca să-l întreb cum aș putea să fac călimară din cutiuța aceea de tablă. Era de față și Lențâca care s-a minunat de ce am eu de gând. Dumitru a luat
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
din lotu’ ăla... Eram vreo 80 de inși... După ce s-a făcut percheziție, eu am rămas ultimu’, că ne striga În ordine alfabetică. Io cu V..., Veleanu, am fost ultimu’ la percheziție... Aveam o sarsana, că așa Îi zâcea... o trăistuță făcută dintr-o față de pernă, unde Îmi țineam ce lucruri ma’ aveam acolo... (râde - n.n.) Și cân’ ne-a dus pe Reduit, acolo au apărut doi sergenți-majori, băieți tineri, așa cum sunteți dumneavoastră: „Bă, ia vino-ncoa!”. Io cu traista aia
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
sunt lipsite de trăire. La fel și costumele populare în marea lor diversitate, sunt scoase de prin lăzile de zestre și expuse pe simeze într-un mod extrem de atrăgător. Nu lipsesc accesoriile specifice care sunt opincile din piele de porc, trăistuțele din macat, țesut în casă și cu care mergeau femeile la târg sau, vara, cu mâncare la câmp. Tot la accesorii țesute cu motive geometrice, forale sau antropomorfe, sunt și brâiele la costumele femeiești sau bărbătești, lucrate deosebit și așezate
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
la costumele femeiești sau bărbătești, lucrate deosebit și așezate în exoziție de-a lungul costumelor ori legate pe costum. Colțul alb, broboada țesută cu mărgele colorate pe margine, casincele, barizurile, broboadele, în general, sunt expuse alături sau ieșind elegant din trăistuțe. Costumele sunt expuse într-o alt ă ordine în fiecare an, în funcție de câte reușesc să adun ca număr. Costumele de mire și de mireasă, de fetițe și de băieți sau de mo șnegi și babe sunt așezate pe familie; mamă
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
în casă. Se pun la icoana, pentru a păzi casă de cumpene. După post și rugăciune, de Paste, borșenii merg cu pasca la sfințit, iar de dimineață până la prânz copiii până la 12 ani umblă în tez, primind ouă roșii în trăistuța. Dacă se întâmplă să se strecoare copii mai mari, li se oferă că pedeapsa, pentru a râde de ei, pranicul și cociorva. În 23 aprilie, de Sfanțul Gheorghe, borșenii sărbătoresc Ziua Orașului cu slujba bisericească, urmată de cântec și dans
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
popular al zonei. PORTUL FEMEIESC tradițional cuprinde: opincile, colțunii (ciorapii) din lână, prigitoare (catrința), frânghia de încins, cămașă cu "pui" și altița, bondița din piele de oaie cu "prim" (bordura) de miel, tulpanul (baticul) înflorat, sumanul scurt, negru din lână, trăistuța, cojocul din piele de oaie cu "prim" negru din piele de miel. PORTUL BĂRBĂTESC este alcătuit din: opinci, ițari (pantaloni) albi din pînză, cioareci (pantaloni albi din lână), cămașă albă cu "pui" (flori) albi sau negri cu "ciupag" (guler) înflorat
Comuna Straja, Suceava () [Corola-website/Science/302000_a_303329]
-
sa, cu cuvintele: “ Când oi zice avrămeasa, duceți la copii acasă!” Când, într’o fugă de potera, haiducii scăpa într’o cânepă calcand-o și distrugand-o, Stânga ține să-i lase cultivatorului o straița cu bani, drept despăgubire: O trăistuța c’alegea, Cu cutitili sapă, Traista în pământ bagă, Baierile-afar’lasă. Aceasta, pentru că: Lui halal să-i fie blaga! Când oi zice bob de orz, S’o mănânce sănătos. Sublimul gest de a cumpăra țăranului sărac boi și vaci, au
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]