216 matches
-
SDS-PAGE, electroforeză bidimensională și analiza secvențierii la capătul N-terminal. 515 Takenaka T., Takeaka Y., Royal Jelly from Apis cerana japonica and Apis mellifera, Biosci Biotech Biochem, 60, 518-520, 1996. 516 Stoker A., Schramel P., Kettrup A., Bengsch E., 2005, Trace and mineral elements in royal jelly and homeostatic effects, Journal of Trace Elements in Medicine and Biology, 19, 183-189, 2005. 517 Kamakura, M., Suenobu, N., Fukushima, M. 57 kDa protein in royal jelly enhances proliferation of primary cultured rat hepatocytes
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
T., Takeaka Y., Royal Jelly from Apis cerana japonica and Apis mellifera, Biosci Biotech Biochem, 60, 518-520, 1996. 516 Stoker A., Schramel P., Kettrup A., Bengsch E., 2005, Trace and mineral elements in royal jelly and homeostatic effects, Journal of Trace Elements in Medicine and Biology, 19, 183-189, 2005. 517 Kamakura, M., Suenobu, N., Fukushima, M. 57 kDa protein in royal jelly enhances proliferation of primary cultured rat hepatocytes and increases albumin production in the absence of serum. Biochem. Biophys. Res
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
1, 222-226. 57. Šimúth J., Some properties of the main protein of honeybee (Apis mellifera) royal jelly, Apidologie, 32, 69 80, 2001. MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE Andrițoiu Călin Vasile 195 58. Stoker A., Schramel P., Kettrup A., Bengsch E., 2005, Trace and mineral elements in royal jelly and homeostatic effects, Journal of Trace Elements in Medicine and Biology, 19, 183-189, 2005. 59. Svoboda I, Mahova M, Bacilek I, Determinarea cantității și calității lăptișorului de matcă în miere, în Harnaj V (editor
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
honeybee (Apis mellifera) royal jelly, Apidologie, 32, 69 80, 2001. MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE Andrițoiu Călin Vasile 195 58. Stoker A., Schramel P., Kettrup A., Bengsch E., 2005, Trace and mineral elements in royal jelly and homeostatic effects, Journal of Trace Elements in Medicine and Biology, 19, 183-189, 2005. 59. Svoboda I, Mahova M, Bacilek I, Determinarea cantității și calității lăptișorului de matcă în miere, în Harnaj V (editor), în Produsele stupului, hrană, sănătate, frumusețe, Editura Apimondia, 1989, 4849. 60. Takenaka
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
de desen 2D. Pe parcursul evoluției, au început să apară primele elemente 3D: - entitățile puteau fi create/mutate la o anumită elevație, rămânând paralele cu planul XY; - a devenit posibilă atașarea unei grosimithickness - în directia z; - au apărut entități cu lățime: Trace, înlocuită curând de polilinie - Pline; acestea aveau încă o dimensiune în planul în care erau desenate, suportând thickness și elevație. Wireframe. Prima versiune de AutoCAD care a conținut elemente de 3D a fost Release 10 (și care a fost și
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Antonela Burciu () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92825]
-
mais ils manquent de puissance créatrice. Ils n'ont aucune force de volonté; ils ne savent pas que parler, parler... Comme les paysans, ils n'aiment rien ni personne. Leurs sentiments sont purement imaginaires. Leurs pensées passent sans laisser de trace, comme des mots vides. ...ils boivent jusqu'à la fièvre blanche, jusqu'au delirium tremens. (Ossendowsky) piastru turc = curuș După pravila lui Vasile Lupu, 12 aspri valorau 2 potronici iar doi potronici = 1 florin de argint. zlot tătărăsc vechiu veac
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și adaptarea reciprocă a limbilor lor, care aveau multiple elemente comune. Colaborarea latinilor cu tracii în activitățile sociale și în familie a dus la acomodarea reciprocă a limbilor astfel că în generațiile următoare nu mai vorbeau unii latina și alții traca. Ele au început să vorbească o limbă nouă sub toate aspectele: fonetic, derivativ, morfologic, sintactic. În această limbă ambele limbi de bază s-au contopit încetându-și existența, astfel că româna nu mai are în ea nimic pur latin și
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
comune ale limbilor romanice. În mod similar, despre existența în trecut a limbii tracilor mărturisesc cele patru cincimi de elemente nelatine ale limbii române - aparent slave, albaneze, maghiare, turcice. Toate aceste serii de aparențe converg, împreună cu aparențele latine, la baza traco latină din jumătatea de est a Europei. Limba română este un fenomen istoric născut și evoluat pe acest vast spațiu în întrepătrundere cu alte fenomene născute și evoluate pe aceeași bază. Însă istoria fenomenelor etnolingvistice din estul Europei a fost
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
în spațiul lingvistic romanic și indoeuropean, în spațiul preindoeuropean euro-afro-asiatic. În consecință, limba română este instrumentul verbal de exprimare a spiritului românesc. Emanații ale acestui spirit, cuvintele românești nu pot fi analizate etimologic ca piese izolate împrumutate din latină, din tracă sau din alte limbi precum slava, albaneza, maghiara, turcica etc. Raportarea lor la aceste limbi se face nu pentru a indica sursa împrumutului, ci pentru a contura specificul limbii române în contextul general de evoluție a limbajului uman și de
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
bază, constituită pe parcursul a cinci secole cu implicare diferențiată, inegală, a componentelor, au crescut toate fenomenele etnolingvistice din sud-estul, centrul și estul Europei. Este vorba de romanitatea orientală, de etnia albaneză, de lumea slavă și de fenomenul etnolingvistic maghiar. Baza traco latină a romanității orientale explică ceea ce au comun prin sorginte, și nu prin influența reciprocă, limbile română, albaneză, slavă și maghiară. De aici decurge principiul etimologic conform căruia orice cuvânt vechi din fiecare dintre aceste limbi trebuie raportat la baza
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
latină a romanității orientale explică ceea ce au comun prin sorginte, și nu prin influența reciprocă, limbile română, albaneză, slavă și maghiară. De aici decurge principiul etimologic conform căruia orice cuvânt vechi din fiecare dintre aceste limbi trebuie raportat la baza traco latină, chiar dacă aparența lui formală este, în română de exemplu, latină, albaneză, slavă sau maghiară. În al doilea rând, cele două componente inițiale ale bazei traco-latine, adică traca și latina, deși sunt diferențiate ca sistem, au în comun fondul lingvistic
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
orice cuvânt vechi din fiecare dintre aceste limbi trebuie raportat la baza traco latină, chiar dacă aparența lui formală este, în română de exemplu, latină, albaneză, slavă sau maghiară. În al doilea rând, cele două componente inițiale ale bazei traco-latine, adică traca și latina, deși sunt diferențiate ca sistem, au în comun fondul lingvistic preindoeuropean euro-afro-asiatic. În consecință, baza traco latină însumează, dincolo de ceea ce a adus în ea indoeuropenizarea, multiple elemente de convergență cu nivelul aglutinant de la baza tuturor limbilor indoeuropene, nivel
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
este, în română de exemplu, latină, albaneză, slavă sau maghiară. În al doilea rând, cele două componente inițiale ale bazei traco-latine, adică traca și latina, deși sunt diferențiate ca sistem, au în comun fondul lingvistic preindoeuropean euro-afro-asiatic. În consecință, baza traco latină însumează, dincolo de ceea ce a adus în ea indoeuropenizarea, multiple elemente de convergență cu nivelul aglutinant de la baza tuturor limbilor indoeuropene, nivel pe care îl continuă în manieră proprie limbile cu structură preindoeuropeană, cum sunt basca, limbile ugro finice, mongolo-turco-tătare
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
o creație românească influențată de lat. vinea „plantație viticolă; coardă și butuc de vie”. Auă „strugure” este cuvânt românesc pentru a cărui istorie se consideră suficientă raportarea la lat. uva. Având însă în vedere faptul că atât latina cât și traca au venit în contact ca limbi vii și au dat naștere unei limbi vii care este româna, apare necesitatea de a lărgi sfera analizei. Mai întâi este de remarcat sfera semantică largă a lat. uva: „fructul viței de vie, strugure
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
alcătuită din: berbec, caș, cheag, staul, turmă, unt, zer, păcurar, păstor, capră, mânză. Hasdeu mai analizează etimologic cuvintele dulău, mosoc; țurcă, iele, a ademeni. Asupra cuvintelor din cele două serii se pot face următoarele observații, dacă le analizăm prin baza traco latină: Cioban este prezentat ca dacic (ulterior va fi perceput ca turcic) pentru motivul că el există în albaneză (çoban) și pentru că aceste limbi se raportează la „marea gintă tracică” originară din Asia Mică unde perșii îl aveau pe șuban
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
a băga de seamă”, a rom. ochi (lat. oculus), sl. okolo „aproape, prin preajmă” etc. A se vedea a băga, bădie. Stână este o creație românească cu suf. -n, rădăcina staavând o largă întrebuințare atât în latină cât și în tracă. Cf. a sta, stare, stat, stană, stog, stâlp, stejar, steag etc. Pentru a ajunge la această concluzie este necesar să se recunoască limbii române constituirea pe fond tracic în urma cuceririlor romane și continuitatea europeană și euro-afro-asiatică a materialului lingvistic. Urdă
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
motivul că albaneza are pe mës, mëzi, fără să fie tulburată de nepotrivirea fonetică a formelor română și albaneză, respingând totodată pe zer din lat. serum. Pentru ambele cazuri trebuie invocat statutul de creație aparte a limbii române în care traca și latina și-au pierdut identitatea. Mânz este cuvânt românesc chiar dacă albaneza are pe mëz, iar pentru explicarea acestor forme apelăm la lat. mando < manus do „a învăța, a instrui”, adică „a mânui”. Albaneza are pe mësoj „a învăța, a
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
prinde, a sfâșia”. Pentru partea a doua a cuvântului slava are pe lupitĭ “a jupui”, pe râvatĭ “a sfâșia”, româna pe a jupi, a jupui, a rupe. Corespondentul german pentru dulău este Hetzhund de la hetzen “a goni, a hăitui” (în tracă: do) și Hund “câine”, ceea ce ne face să credem că și ogar poate avea rădăcina lovși suf. -ar, adică “copoi, câine de vânătoare”. Traistă este cuvânt tracic după Hasdeu, care inventează pentru această limbă staristra “pungă pentru caș”. Cuvântul nu
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
limbii române sunt o categorie fictivă datorată viziunii tradiționale în care ea este percepută ca o continuitate a latinei. Consecința fatală a fost anularea constituirii ei ca limbă vie în procesul simbiozei traco-latine, proces în care atât latina cât și traca au dispărut ca limbi aparte. Pe ruinele lor a apărut o limbă cu totul nouă, astfel încât a spune că latina a împrumutat cuvinte de la autohtoni ca să se constituie ca română este totuna cu a spune că traca a împrumutat cuvinte
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
latina cât și traca au dispărut ca limbi aparte. Pe ruinele lor a apărut o limbă cu totul nouă, astfel încât a spune că latina a împrumutat cuvinte de la autohtoni ca să se constituie ca română este totuna cu a spune că traca a împrumutat cuvinte de la latini în același scop. Înțelegerea deplină și corectă a realității este posibilă doar dacă se ține seama de faptul că limba română s-a constituit în spațiul lingvistic aglutinant est european în corelație și întrepătrundere cu
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
indiferent când au început și când s-au terminat, nu pot fi discutate la capitolul contactelor culturale, drept care despre aceste neamuri se va vorbi separat: tot ce a urmat după constituirea limbii române din latina preluată de baza psihofizică germano-greco tracă, preluare confundată cu un fenomen cultural, se raportează la fatalitatea vicisitudinilor istorice ale neamului românesc. Imaginea pe care Philippide a creat-o despre latină > română în volumul întâi este anulată de el în volumul al doilea unde afirmă că prezența
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
aglutinantă a autohtonilor și limba flexionară a latinilor. Ambele limbi erau constituite pe continuitatea globală, mai mult sau mai puțin evidentă, sau chiar mascată, a materialului lingvistic, numai că în latină acest material era gramaticalizat și structurat paradigmatic, pe când în tracă elementele care alcătuiau cuvântul și exprimau raporturile păstrau o dependență mai mare de sistemul lexical al limbii. Romanizarea spațiului est european nu a fost uniformă și nici nu a evoluat uniform în direcția constituirii romanității orientale. Urmele limbii valahe, adică
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
trace „moștenite la noi și împrumutate de la traci de strămoșii iliri ai albanezilor, sau cuvinte de origine iliră intrate în limba traco-geto-dacilor și moștenite de la ei la români”. Această grupă de cuvinte decurge din impresia că limba iliră și limba traco geto-dacilor, deosebite una de alta, se aflau în vecinătate și astfel au făcut împrumuturi reciproce pe care latina lear fi preluat și supus legilor fonetice specifice evoluției sale, rezultând în română forme precum ceafă, grumaz, buză, mugur, zară, mazăre, sâmbure
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
independentă. Demascarea neogramaticii ca epocă perimată a gândirii istorice este înso ită de recunoa terea constituirii și evoluției limbii române ca limbă vie cu identitate proprie sub toate aspectele (fonetic, gramatical și lexical), limbă în care atât latina cât și traca și-au pierdut identitatea. Strădania științei tradiționale de a prezenta limba română ca pe o continuitate a latinei afectate în evul mediu de năvala populațiilor barbare se cere a fi înlocuită cu evoluția romanității orientale în interferență cu celelalte fenomene
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
limbile atestate în scris. Latina a existat pentru că în ea s-a scris o întreagă literatură, a continuat să fie folosită ca limbă de cultură și de cult, și mai ales pentru că ea își continuă existența în limbile romanice, dar traca unde i? Mărturiile istorice și arheologice despre ea dovedesc cel mult faptul că ea a fost și nu mai este. În această situație rămâne loc doar pentru explicațiile privind dispariția limbii autohtonilor: „În fața valului din ce în ce mai mare al populației romane, unele
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]