1,119 matches
-
spre Moscova. După o zi de la trista plecare întru incredibilă absurditate a necunoașterii viitorului, un ofițer austriac a bătut la ușa dormitorului regal și a rostit: „Sire, acum sunteți liber!”. Trenul intrase pe teritoriul Austriei, iar locomotiva avea să îl tracteze spre libertatea și civilizația Europei vestice. Au trecut de atunci 67 de ani, din care 25, împliniți la 18 ianuarie 2015, s-au scurs de când Alteța Sa Regală Principesa Moștenitoare Margareta a României a venit pentru prima oară în România. Era
„REGALITATEA, ASTĂZI”, ILUSTRAŢII ÎN CUVINTE, ALE ASR PRINCIPELUI RADU AL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379708_a_381037]
-
în: Ediția nr. 1992 din 14 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Drumul (partea întâia) Erau vreo zece umbre înghesuite una în alta în troșcoleta aceea, un fel de remorcă acoperită, cu două geamuri mici în spate, unde era și ușa, tractată de un tractor. Mirosea a haine îmbâcsite de umezeală, a rachiu prost și a ceapă. Ploua continuu, cu înverșunare iar picăturile de ploaie se prelingeau pe gemurile remorcii și pentru că ușa nu se închidea etanș, intrau și înăuntru, făcând o
DRUMUL de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381386_a_382715]
-
Steluța Crăciun, publicat în Ediția nr. 1992 din 14 iunie 2016. Drumul (partea întâia) Erau vreo zece umbre înghesuite una în alta în troșcoleta aceea, un fel de remorcă acoperită, cu două geamuri mici în spate, unde era și ușa, tractată de un tractor. Mirosea a haine îmbâcsite de umezeală, a rachiu prost și a ceapă. Ploua continuu, cu înverșunare iar picăturile de ploaie se prelingeau pe gemurile remorcii și pentru că ușa nu se închidea etanș, intrau și înăuntru, făcând o
STELUȚA CRĂCIUN [Corola-blog/BlogPost/381390_a_382719]
-
drumul urca sau cobora. La început ochii nu ... Citește mai mult Drumul(partea întâia)Erau vreo zece umbre înghesuite una în alta în troșcoleta aceea, un fel de remorcă acoperită, cu două geamuri mici în spate, unde era și ușa, tractată de un tractor. Mirosea a haine îmbâcsite de umezeală, a rachiu prost și a ceapă. Ploua continuu, cu înverșunare iar picăturile de ploaie se prelingeau pe gemurile remorcii și pentru că ușa nu se închidea etanș, intrau și înăuntru, făcând o
STELUȚA CRĂCIUN [Corola-blog/BlogPost/381390_a_382719]
-
și proasta calitate a rolurilor în sine, ce să mai spui de interpretare sau altceva, n-ai ce comenta. Arta reprezintă insula aia mică, dar ce are un rol determinant-hotărâtor, din cauză că impune niște valori care imprimă, determină devenind valorile active, tractează societatea după ea. Este vorba despre acea hrană sufletească, ce nu numai că hrănește, dar și educă și face asta chiar pe cei aflați la vârste înaintate, care, probabil, nu mai aveau așa pretenții, sau nu mai credeau că mai
INTERVIU CU ACTORUL RICHARD BOVNOCZKI! (II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 2242 din 19 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371091_a_372420]
-
o șaretă trebuia să ducă un inginer de la Gostat la brigada din Valea Mieilor, care era pe malul Cricovului Sărat la vreo 20 kilometri distanță. În acea dimineață a sosit inginerul și a început înhămarea lui Cezar care trebuia să tracteze șareta. Când au luat harnașamentul calului au văzut că lipsesc hățurile! Grăjdarul șef Simonică a luat alte hățuri și șareta a plecat. În momentul când toți se întrebau unde sunt hățurile cu pricina, apare și ajutorul Palade. A sărit ca
ÎNSCENAREA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 739 din 08 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346303_a_347632]
-
lui nea Găină mai pe nimic. Ia, acolo, ceva pentru băutură, când se ducea la discotecă împreună cu Floricel și Iliuță. Ceva îi rămăsese, totuși, nevândut, spre ciuda lui nea Găină, care-i oferise o sumă frumușică. Era o șufă de tractat din cablu elastic de oțel. Degeaba se rugase nea Găină de el. Vasilică îl refuzase categoric. Zicea că este o piesă strategică. Avea nevoie Iliuță sau nea Găină să tracteze pe cineva sau ceva? Cerea șufa de la Vasilică. Și băiatul
TUNARII-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1414 din 14 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376824_a_378153]
-
care-i oferise o sumă frumușică. Era o șufă de tractat din cablu elastic de oțel. Degeaba se rugase nea Găină de el. Vasilică îl refuzase categoric. Zicea că este o piesă strategică. Avea nevoie Iliuță sau nea Găină să tracteze pe cineva sau ceva? Cerea șufa de la Vasilică. Și băiatul se tocmea: eu ce procent am la afacere? Așa făceau cei trei afacerile. În procente, în funcție de contribuția fiecăruia. Acum când Floricel a pus pe tavă afacerea, au început discuțiile. De
TUNARII-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1414 din 14 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376824_a_378153]
-
era din ce în ce mai greu ca să recunosc locurile unde am copilărit și unde știam fiecare denivelare de teren. Urmele nemiloase ale drujbelor care au lăsat în urmă butucii arborilor semeți care delimitau pădurea și fâneața răvășită de crampoanele șenilelor tractoarelor care au tractat pomii la vale până la drum m-au pus imediat la curent cu evenimentele. Cu inima strânsă am pătruns în locul fostei păduri care acum nu mai era decât un fel de maidan plin cu buturugi și crăci aruncate în toate părțile
CINEGETICA de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376888_a_378217]
-
cu apă potabilă, prilej de oprire pentru mulți călători, de odihnă și chiar vizitare a peșterii. Malul Dunării este populat de numeroși pescari sportivi-amatori, care își etalează cele mai diverse unelte de pescuit, cazându-se temporar în corturi sau rulote tractate de autoturismele proprii. Drumul pe care mergem acum a fost trasat cu peste două mii de ani în urmă. Pe aici au trecut de a lungul secolelor numeroase oștiri știute și neștiute de istorie. Este posibil ca acest drum să fi
DRUM PRIN CLISURA DUNĂRII...AUTOR MIHAI LEONTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372788_a_374117]
-
nu mai grele de 50 kg ce aveau un dispozitiv ce se regla, ca grenada să facă explozie la o anumită adâncime, funcție de presiunea apei asupra ei. Pentru descoperirea minelor avea un sistem de flotori ce lăsau la apă și tractau la o anumită adâncime un aparat care prin ultrasunete depista minele și le făcea să explodeze. Era un fel de traul la pescadoare, care colectează bancurile de pește întâlnite în timpul căutărilor în marș continuu. Nava noastră trebuia să intre în
CELE PATRU INTALNIRI CU MOARTEA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369140_a_370469]
-
fără a sufla praful așezat pe tractatele noastre vechi și de pe cronicele noastre? O ilustrare curioasă a manierei de-a-și atribui un merit care e în mare parte a trecutului e că în același timp în care se-ncheia un tractat de comerț cu Austria, ca manifestare a neatârnării noastre, d. Mitilineu, înalt funcționar al Ministerului de Esterne, publica un volum de tractate de alianță și de comerț încheiate de dinastii române de înaintea epocei fanarioților. Și ce străluciți într-adevăr
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
merit care e în mare parte a trecutului e că în același timp în care se-ncheia un tractat de comerț cu Austria, ca manifestare a neatârnării noastre, d. Mitilineu, înalt funcționar al Ministerului de Esterne, publica un volum de tractate de alianță și de comerț încheiate de dinastii române de înaintea epocei fanarioților. Și ce străluciți într-adevăr, ce neasemănat de mari sânt reprezentanții din trecut ai neatârnării statelor române față cu epoca noastră? Oare Mircea I, în cei 38
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și al artei războinice și al celei diplomatice la români - n-a gândit toată viața lui decât la mănținerea neatîrnărei. La 1394 bate pe Baiazid Ilderim în memorabila luptă de la Rovine, păstrată în memoria întregei Peninsule Balcanice; la 1395 încheie tractat de alianță cu Ungaria; la 1396 ia parte la bătălia de la Nicopole, la 1398 bate el singur pe Baiazid lângă Dunăre; la 1406 își întinde mâna în {EminescuOpXI 19} Programul publicat în n-rul de ieri, asupra căruia vom reveni în
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
fără a sufla praful așezat pe tractatele noastre vechi și de pe cronicele noastre? O ilustrare curioasă a manierei de-a-și atribui un merit care e în mare parte a trecutului e că în același timp în care se-ncheia un tractat de comerț cu Austria, ca manifestare a neatârnării noastre, d. Mitilineu, înalt funcționar al Ministerului de Esterne, publica un volum de tractate de alianță și de comerț încheiate de dinastii române de înaintea epocei fanarioților. Și ce străluciți într-adevăr
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
merit care e în mare parte a trecutului e că în același timp în care se-ncheia un tractat de comerț cu Austria, ca manifestare a neatârnării noastre, d. Mitilineu, înalt funcționar al Ministerului de Esterne, publica un volum de tractate de alianță și de comerț încheiate de dinastii române de înaintea epocei fanarioților. Și ce străluciți într-adevăr, ce neasemănat de mari sânt reprezentanții din trecut ai neatârnării statelor române față cu epoca noastră? Oare Mircea I, în cei 38
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și al artei războinice și al celei diplomatice la români - n-a gândit toată viața lui decât la mănținerea neatîrnărei. La 1394 bate pe Baiazid Ilderim în memorabila luptă de la Rovine, păstrată în memoria întregei Peninsule Balcanice; la 1395 încheie tractat de alianță cu Ungaria; la 1396 ia parte la bătălia de la Nicopole, la 1398 bate el singur pe Baiazid lângă Dunăre; la 1406 își întinde mâna în {EminescuOpXI 20} Asia și scoate pe Musa ca pretendent în contra lui Soliman I
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Ștefan cel Mare. Din atitudinea acestor doi Domni se esplică cum de țările noastre au putut să se închine puterei turcești păstrîndu-și cu toate acestea întreaga lor suveranitate înlăuntru și-n afară, cum s-au putut să se introducă în tractate de supunere proibițiunea pentru moametani de-a se așeza în țară, cum s-au răsfrânt până chiar asupra umbrelor de fanarioți o rază din vechea neatîmare, căci și aceștia îndrăzneau a se numi Domni din mila lui Dumnezeu, deși erau
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
le are, precum o făceau d-nii liberali în timpul fericitului Mazar Pașa. [ 13 martie 1880] ["SCHIMBĂRI MARI... "] Schimbări mari e menit a vedea timpul nostru. Preoțimea catolică, care odinioară avea frânele lumii în mână, a cărei diplomație pornea războaie și încheia tractate de pace, al cărei spirit domina spiritul Europei întregi, e astăzi împinsă la o parte, ba nici măcar dezvoltarea nu se concede, în măsura în care s-ar permite libera propagare a ideilor socialiste de ex. În adevăr în Francia actuală nu credem că
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
se va reduce în ultima linie la mănținerea celor câștigate și nu va mai fi atât de accentuată ca acea a lordului Beaconsfield, care nu mai disimula înclinarea de a se apropia, chiar fără foloase garantate în scris, adecă fără tractat, de alianța austro-germană. Nu zicem asemenea că alianța de doi, sporită prin al treilea, ar fi avut numaidecât un înțeles războinic. Precum la cumpănă două greutăți egale așezate în discuri opuse se neutralizează și rămân în nemișcare, tot astfel atârnă
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
-o înainte de-a le atinge mâna noastră - ea nu se poate înființa și nu s-a văzut încă nicăiri înființîndu-se fără protecție. Protecția iar nu se poate exercita decât de un stat politicește puternic. Când însă ești legat prin tractate de comerț și prin necesitatea de-a trăi de azi pe mâine, de-a lăsa pe lucrătorul tău cu mîinile-n sân, pentru că cel din țara vecină lucrează în condiții mai avantagioase, deci mai ieften decât al tău, atunci nu poate
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
obscură, 3 Quoci callea directă era perdută. Nu e d-a spunne quît era de dură Astă selbă silvestra-aspră și forte 6 Quoci și în cuget reinnoe frica! E atât d-amară quît picu e mai morte, Ci spre a tracta d-el bine que aflaiu acolo 9 Spunne-voiu d-altele que avui-nainte: Cum iți întraiu, nu sciu bine a redicce, Eram plin de somn la puntul aquella 12 Ș-adeverata calle abandonassem. (Infernul, cântul I) Să ne răspunză fiecine, cu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
în dezlegarea acelei cestiuni; și d-lui știe la câte invective, calomnii și pasiuni eram atunci espus. Acest minister a mai făcut o reformă foarte utilă legei penale, legei comunale, celei județene. El a avut însemnatul merit de-a încheia tractate de comerț, ceea ce-i va constitui un adevărat titlu de glorie. Ni se pare că, față cu această apărare călduroasă a gestiunii financiare și politice făcută de prințul Dimitrie Ghica, actual prezident al unui Senat roșu, și de d. Vasile
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
guvernanților ei, deși datoria noastră a tuturora e de-a fi mai cu luare-aminte și mai prevăzători decât oricând, guvernul, prin înclinațiuni accentuate pe cari le manifesta odinioară într-o parte, încît a făcut să se crează în încheiarea unui tractat de alianță formală, astăzi într-altă parte, încît iar se vorbește de-o alianță, {EminescuOpXI 248} pune țara într-o anume tabără. Se zice că d-lui Dim. Brătianu i s-ar fi spus în Paris, dintr-o parte autorizată
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
estremă importanță, țara va mai fi consultată. Precum concesia Stroussberg s-a dat fără consimțământul Parlamentului, iar convenția ruso-romînă s-a încheiat după spatele Corpurilor legiuitoare, a cabinetului întreg, ba chiar a ministrului de esterne, tot astfel bănuim că un tractat de alianță poate fi chiar semnat și ratificat, rămânând numai ca Parlamentul să-l înregistreze la timpul cuviincios. Daca ar mai trebui încă o serie de fapte pentru a demonstra tenziunea latentă între cele două grupuri de puteri citarea ar
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]