189 matches
-
Mircea, Războinici invizibili. Protest și literatură în opera Monicăi Lovinescu și a lui Virgil Ierunca, Editura Universității Petru Maior, 2010. Florescu, Nicolae, Întoarcerea proscrișilor: reevaluări critice ale literaturii exilului, Editura "Jurnalul Literar", București, 1998. Jeanrenaud, Magda, Universaliile traducerii. Studii de traductologie, Editura Polirom, Iași, 2006. Jela, Doina, Această dragoste care ne leagă: reconstituirea unui asasinat, Editura Humanitas, București, 1998. Liiceanu, Gabriel, Declarație de iubire, Editura Humanitas, București, 2008. Manolescu, Florin, Enciclopedia exilului literar românesc: 1945-1989, Editura Compania, București, 2003.. Manolescu, Nicolae
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
399 Monica Lovinescu, Jurnal: 1994-1995, ed. cit., p. 30. 400 Idem, La apa Vavilonului, ed. cit., pp. 104-105. 401 www.avantscene-luxembourg.blogspot.com. 402 Monica Lovinescu, La apa Vavilonului, ed. cit., pp. 395-396. 403 Magda Jeanrenaud, Universaliile traducerii. Studii de traductologie, Editura Polirom, Iași, 2006, p. 116. 404 Ileana Corbea, Nicolae Florescu, op. cit., p. 93. 405 Ibidem, p. 92. 406 Marin Preda, Viața ca o pradă, Editura Cartex Serv, Oradea, 2003, p. 256. 407 Monica Lovinescu, La apa Vavilonului, ed. cit
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Philippide"", XI-XII (1944-1945) Ivănescu, G., Storia delle parlate popolari e storia delle lingue letterarie, în "Philologica", II (1972), p. 5-26 Jakobson, Roman, Lingvistică și poetică, în volumul Probleme de stilistică, București, 1964, p. 83-125 Jeanrenaud, Magda, Universaliile traducerii. Studii de traductologie, Polirom, Iași, 2006 Jespersen, Otto, Nature, évolution et origines du langage, Payot, Paris, 1976 Jespersen, Otto, La Philosophie de la grammaire, Les Editions de Minuit, Paris, 1971 Joja, Ath., Funcția logico-epistemologică a limbajului, în Ath. Joja, Studii de logică, III, București
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
69. 324 George Steiner, op. cit., p. 304. 325 Paul Ricoeur, op. cit., p. 90. 326 De altfel, mobilul retraducerii unui text este tocmai oferirea unei alte versiuni a lui în limba-scop. 327 Vezi, de exemplu, Magda Jeanrenaud, Universaliile traducerii. Studii de traductologie, Polirom, Iași, 2006, p. 285-335. 328 G. Ibrăileanu, Opere, Editura Minerva, București, vol. I, 1974, p. 181-182. 329 Vezi, G. Ibrăileanu, Opere, Editura Minerva, București, vol. VII, 1979, p. 76. 330 Vezi Mihai Eminescu, Opere, vol. XIV, Editura Academiei, București
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
înțelegere a limbii ebraice (sau aramaică, sau greacă etc.), din moment ce putem descoperi diferite proceduri ortografice 1. În același timp, dacă ne apropiem de o formă a textului ebraic folosit de către vechii traducători, putem învăța destul de multe despre diferite tehnici ale traductologiei vremurilor, din moment ce unele cuvinte au fost redate de către traducători ai unei epoci mult mai apropiate de data originii textelor decât zilele noastre. Criticismul textual ne poate oferi informații valoroase despre ortografie, fonologie, morfologie, sintaxă, semantică și tehnici de traducere; ne
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
Colecția ACADEMICĂ 186 Seria Litere Aurora Firța este asistență universitar la Catedră de Limbă și Literatura Italiană a Universității din București, unde preda seminarii dedicate poeziei italiene din secolul al XIXlea și discipline din sfera traductologiei. În anul 2010 a sustinut teza de doctorat intitulată Ascendente ale poeziei lui Salvatore Quasimodo în "Canturile" lui Giacomo Leopardi, lucrare ce stă la baza prezentului volum. A participat la numeroase congrese naționale și internaționale și a publicat studii de
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
a sustinut teza de doctorat intitulată Ascendente ale poeziei lui Salvatore Quasimodo în "Canturile" lui Giacomo Leopardi, lucrare ce stă la baza prezentului volum. A participat la numeroase congrese naționale și internaționale și a publicat studii de literatură italiană și traductologie în reviste din țară și din străinătate. În anul 2007 a fost distinsa cu Premiul "Giacomo Leopardi", acordat de Centrul Național pentru Studii Leopardiene din Recanati. Din 2012 este membră a Asociației Italieniștilor din Balcani. Aurora Firța, Leopardi în secolul
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
despre traducere și cea leopardiană prezentată în Zibaldone există o afinitate de netăgăduit. Apropierea demonstrează nu numai modernitatea concepțiilor romanticului, ci și ecoul puternic pe care teoriile sale îl aveau în deceniile treizeci patruzeci ale secolului trecut. În materie de traductologie ambii poeți s-au apropiat, am văzut, de teoriile non-literalității și au preferat libertatea și naturalețea unui text tradus în spiritul limbii și culturii țintă, care nu știrbește însă integritatea și specificul originalului. Quasimodo a preferat conceptul leopardian de imitație
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
libertate de transpunere pe care el și-a asumat-o a generat o polemică, poate cea mai înverșunată din întreaga istorie a literelor italiene, referitoare la arta de a traduce. Cercetarea noastră a arătat faptul că majoritatea concepțiilor quasimodiene despre traductologie se pliază pe o seama de idei enunțate de Leopardi în Zibaldone, libertatea tălmăcirilor sale fiind tributara, în opinia noastră, teoriei acestuia despre imitație. În acest sens traducătorul trebuie să creeze ceva nou, urmând cât se poate de îndeaproape un
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
refaci acel echilibru în propria limbă. Prin aceste cuvinte, în înșiruirea cărora se remarcă verbul leopardian a imita, Quasimodo a reluat elementul-cheie al concepției amintite despre traducere, dovedind deopotrivă actualitatea opiniilor antecesorului și propria afinitate cu acestea. În materie de traductologie sicilianul, îndrumat de maestru, s-a apropiat de teoriile non-literalității și a preferat naturalețea unui text tradus în spiritul limbii și culturii țintă, dar care nu știrbește integritatea și specificul idiomului inițial. Quasimodo, asemenea antecesorului sau, mai considera că numai
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
de Litere, p. 4572; Dumistrăcel et alii 2011 = Stelian Dumistrăcel, Luminița Botoșineanu, Oana Cenac, Variație diastratică și variație diafazică în comunicarea specializată: paliere terminologice. Spațiul discursiv al publicațiilor de instruire și educație medico-sanitară, în "Lexic comun lexic specializat. Frazeologie, Stilistică, Traductologie", fasc. XXIV, anul IV, nr. 2(6), Galați, Editura Europlus, p. 233-258. Micu 2009 = Dumitru Micu, Vasile Voiculescu, în [Academia Română], Dicționarul general al literaturii române, vol. VIII, Ț Z, București, Editura Univers Enciclopedic, p. 381-392; Papadima 1973 = Ovidiu Papadima, Cuvânt
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
ex officina Christophori Plantini, 1565 [Vulgata Clementina]. b) Literatură secundară Munteanu, Eugen, 2008, Lexicologie biblică românească, Humanitas, București. Munteanu, Eugen, 2011, Tradiția biblică românească. Coordonate, stadiu al cercetării, potențial, în: Eugen Munteanu (coord.), Receptarea Sfintei Scripturi, între filologie, hermeneutică și traductologie. Lucrările Simpozionului Național "Explorări în tradiția biblică românească și Europeană", Iași, 28-29 octombrie 2010, Iași, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", p. 11-20. Munteanu, Eugen, 2013, Hapax legomanea în versiunea "Milescu" a Vechiului Testamnt (Ns. 45), în: Rodica Zafiu/ Adriana Ștefănescu
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
2010. Mihăilescu, Dan C., "Fascinația și comedia puterii", Revista de istorie și teorie literară, I, nr, 21, 1994. János, Szász, "Urmuz și Kafka", România literară, an XVI, nr. 32, joi, 11 august, 1983. Mladin, Constantin-Ioan, "Strategii lingvistice și perilingvistice în traductologie principii și analiză de caz", în Annales Universitas Apulensis, seria Philologica, Alba Iulia, 2002, pp. 5364. Noguez, Dominique, "Structure du langage humoristique", în Revue d'esthétique, Paris, PUF, t.2, fasc. 1, 1969. Pârvulescu, Ioana, "De ce Urmuz", în România Literară
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
echivalarea cu termeni corecți, dar lipsiți de savoarea imprimată de contextul românesc. Un inventar al dificultăților de transpunere din română în franceză a unor heteronime din opera lui Caragiale, descoperim în articolul lui Constantin-Ioan Mladin, Strategii lingvistice și perilingvistice în traductologie principii și analiză de caz, în Annales Universitas Apulensis, seria Philologica, Alba Iulia, 2002, pp. 5364. 44 Henri Bergson, op. cit., pp. 9-40 45 Idem., p. 120. 46 Jean-Marc Defays, op. cit., pp. 67-71. 47 Idem, p. 15. 48 Vezi Marian Popa
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Topografie generală și specială. Legislație funciar-cadastrală 143 referințe Temeiurile doctrinare ale formării și trăirii duhovnicești din Sfânta Evanghelie a lui Matei 73 referințe Timpul (categorie filosofică) 41 referințe Traduceri românești din L. Feuchtwanger. Contribuții la o bibliografie americană 62 referințe Traductologie 108 referințe Traficul de persoane 62 referințe Transcendent și transcedental în teologia și filosofia contemporană 124 referințe Vasile Conta 296 referințe Victimologia și asistența socială a victimei 64 referințe Violența. Violența în școală 54 referințe Virgil Mazilescu 94 referințe W
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
doctor la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară "Ion Ionescu de la Brad" Iași. Domenii de cercetare: literatura comparată, cultura și civilizatie europeană, antropologie și istorie a ideilor, limba și literatura franceză, limba și literatura germană, metodica predării limbilor străine, traductologie. În colecția TEXTE DE FRONTIERĂ au apărut (selectiv): Apocalipsa de carton, Nichita Danilov Așa ne-am petrecut Revoluția, Sorin Bocancea & Mircea Mureșan Autoeducația, Gabriel Albu Ceea ce cred, Hans Küng Cealaltă parte a vieții noastre, Haig Acterian Cel de-al treilea
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
Aboulela, Andrew Cowan, Stephen Knight, E.A. Markham și Alice Oswald. Alegerea scriitorilor a fost realizată În directă legătură cu tema de anul acesta, „Rooted Realities and Maps of Migration“. Seminarul, organizat pentru prima dată În 1986, este adresat specialiștilor În traductologie, profesorilor de literatură britanică și creative writing, editorilor și jurnaliștilor. Majoritatea participanților de până acum au fost din Germania, Însă anul acesta, grație noii strategii a British Council În Europa, au avut acces la „Walberberg Seminar“ și polonezi, spanioli sau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
doua jumătate a deceniului opt, către alte unghiuri de abordare a textului, precum teoria receptării sau semiotica antropologică 4. 1.2.2. Cea de-a doua accepțiune relevantă a termenului textem se impune la sfârșitul deceniului opt, prin studiile de traductologie și prin teoria polisistemelor elaborate de către Școala de la Tel-Aviv (Itamar Even-Zohar, Gideon Toury ș.a.). Din această perspectivă, textemul este situat la nivelul sintagmaticii textului și opus repertoremului, ce acționează în plan paradigmatic 5. Opoziția textem vs. repertorem ar putea fi
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
astfel între prescriptiv, normativ (caracteristici ale terminologiei interne) și descriptiv" (idem). Terminologia este o știință interdisciplinară, în concepția profesorului Angela Bidu-Vrănceanu, interesul concentrându-se asupra lingvisticii și a comunicării specializate. Stabilește relații cu logica, ontologia, informatica, teoria comunicării, teoria informației, traductologia etc. Caracterul interdisciplinar este dat și de o altă dimensiune, numită "internă" (A. Toma 2006). După modul în care se intersectează domeniile implicate în realizarea unui limbaj specializat, interdisciplinaritatea poate fi "intradomenială" (în interiorul unui domeniu specializat) și "interdomenială" (domeniile împrumută
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
vedere traductologic, iar Traducerea ar putea fi redefinită ca o mediere sau negociere a alterității. În felul acesta, pe lângă teoriile funcționaliste, interpretative sau teleologice ale traducerii, și-ar putea face loc și o teorie imagologică a traducerii. Altfel spus, o traductologie imagologică. Urmărind suportul tehnic și instrumentar al celor două științe, descoperim echivalențe și sincronii de desfășurare a analizei, care justifică o dată în plus această apropiere. Se vorbește în Imagologie de cei trei timpi ai descoperirii alterității și anume: CĂUTARE, ATRACȚIE
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
parte, cei trei timpi ai realizării unei traduceri, identificăm o suprapunere aproape perfectă, nu numai ca succesiune a etapelor, dar și ca fond al procedurii: COMPREHENSIUNE, DEVERBALIZARE, REEXPRIMARE. Însumând obținem practic, o parcurgere în oglindă a celor două trasee: IMAGOLOGIE TRADUCTOLOGIE Timpi tehnici de descoperire a Alterității Timpi tehnici de realizare a unei traduceri 1. CĂUTARE-------------------------------------------1. COMPREHENSIUNE 2. ATRACȚIE-------------------------------------------2. DEVERBALIZARE 3. ADAPTARE------------------------------------------3. REEXPRIMARE În prima etapă, aceea a Căutării în Imagologie și a Comprehensiunii în Traductologie, individul încearcă să își apropie
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
a celor două trasee: IMAGOLOGIE TRADUCTOLOGIE Timpi tehnici de descoperire a Alterității Timpi tehnici de realizare a unei traduceri 1. CĂUTARE-------------------------------------------1. COMPREHENSIUNE 2. ATRACȚIE-------------------------------------------2. DEVERBALIZARE 3. ADAPTARE------------------------------------------3. REEXPRIMARE În prima etapă, aceea a Căutării în Imagologie și a Comprehensiunii în Traductologie, individul încearcă să își apropie imaginea Celuilalt definindu-i contururile, în timp ce traducătorul face efortul de a pătrunde și a înțelege pe de-a-ntregul sensul textului sursă. În etapa a doua sau timpul doi al descoperirii alterității, trăsăturile identitare ale Celuilalt
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
în descoperirea Alterității face practic o traducere de imagine în termenii propriilor sale valori, în timp ce traducătorul face un exercițiu fin de descifrare, apropiere și „naturalizare” a Alterității, pe care apoi o livrează pe cât posibil integral cititorilor. Apropierea dintre Imagologie și Traductologie nu se oprește însă la suportul tehnic. Cele două științe par confruntate cu aceleași dileme, cu aceleași dichotomii. Dilema fundamentală a artei traducerii a fost formulată încă din antichitate de Cicero care, în secolul I î.e.n. își punea deja întrebarea
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
textul original și cel al traducerii se diluează într-atât, încât se ajunge la o autonomie totală a traducerii. Traducerea trebuia să fie frumoasă, dar infidelă, de unde și numele generic sub care acest tip de traduceri a rămas în istoria traductologiei, „Les Belles Infidèles”. Un tip de traducere așadar, în care Heteroimaginea face legea, subțiind până la anulare Autoimaginea existentă în text. Subsumând: Tipuri de Traducere posibile Nivel traductologic: Traducere literală/exotizantă Traducere anexionistă/asimilantă, naturalizantă/etnocentrică Nivel Imagologic: Primează Autoimaginea (autorului
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
caz extrem, am putea spune, în care un singur tip de imagine preia controlul, pereche inversă a cazului, „Les Belles Infidèles”. Însumând argumentele acestui mic exercițiu tehnic, putem conchide că, departe de a fi două științe complet distincte, Imagologia și Traductologia sunt interdefinibile și interrelaționate, sprijinindu-se reciproc și completându-se în descifrarea și apropierea unei lumi, mereu mai plină de semne încifrate ale DIVERSITĂȚII.
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]