9,252 matches
-
a Turciei și a poporului turc. Deceniul următor consemnează, pe lângă marea criză economică (din perioada 1929-1933), și marșurile foamei, dar și politica de New Deal, de inspirație roosweltiană și unele dintre cele mai dramatice momente ce vor fi cauza numeroase tragedii de pe plan european, dar și mondial: ascensiunea politică a lui Hitler și a nazismului, invadarea Ethiopiei de către fasciștii italieni, războiul civil din Spania, epurările, pe criterii politice, ale lui Stalin și procesul de colectivizarea din Rusia, marșul cel lung al
România secolului XX. In: Editura Destine Literare by Dan Budașcu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_332]
-
la Paris... editorul vrea să propună o carte scurtă și dacă, după aceea, ai succes, atunci se publică cât ai scris. Nu există criterii clare de diferențiere, amândoi sunt niște ticăloși, editorii, sau amândoi pot fi generoși, minunați. E o tragedie întreagă ce se-ntâmplă în țările apusene cu tinerii scriitori care publică lucruri cu care se prostituează. Noi, generația noastră, a fost la fel împinsă spre prostituție; primul meu roman, știind că eu am făcut un pariu enorm, am refuzat
Cu Nicolae Breban și Augustin Buzura despre roman by Marian Ilea () [Corola-journal/Journalistic/10351_a_11676]
-
-i impresiona mai dihai pe amatorii de lecturi sovietice decât copilul care-și denunța părinții reacționari, femeia care-și împușca iubitul ce trăgea către albi, soțul denunțându-și soția și vice-versa? Și cum să nu-ți forțeze acordul ideea de tragedie optimistă? Adică unicul concept ce scăpase anticilor elini? Deschideam câte un voluminos roman, ochii îmi cădeau pe o replică: "Ivan Vasilievici, ești un fățarnic!" - și închideam cartea numaidecât. Mi se întâmplase că pe la 11-12 ani - fatidică vârstă? - dădusem peste un
Bebeluși și turnători by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10384_a_11709]
-
cînd ochii mi se opresc pe Sonatinele lui Cosașu, apărute undeva în toiul Supraviețuirilor, în '87, la Cartea Românească. O copertă simplă, aproape interbelică, alb - foaie, negru - text, cu discrete înfloriri căprui (sic!). Un subtitlu în trei măsuri, Portrete, schițe, tragedii, căruia cine nu i-ar recunoaște cheia, și, imediat, un lanț al slăbiciunilor, în dedicație: "ŤDomnului Scărlătescuť, cum era numit Domenico Scarlatti, de către cel care a dat unui volum de proză românească mozartianul titlu: ŤMomente, schițe, amintiriť". Ciudată întîlnire de
Lângă Mântuleasa by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10429_a_11754]
-
pe Iorga funciarmente un dramaturg, în fondul originar al personalității sale: "Concepând istoria ca teatru, Iorga impune elementelor ei caracteristice să fie integrate într-o construcție dinamică" - afirmă criticul în sinteza sa din 1991. În viziunea sa grandioasă, Iorga înfățișează "tragedia acestui neam omenesc", desfășurată în scene, acte și conflicte, susținute de personaje fabuloase. Lui I. Negoițescu nu-i place memorialistica din O viață de om sau din Oameni cari au fost, pentru că portretele nu au vivacitate și consideră, concluziv, că
Pitorescul prozei de călătorie by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10472_a_11797]
-
la îndemâna celui care citește această pagină din Traversarea cortinei, volumul de scrisori publicat de Virgil Nemoianu. în ultimele zile de viață visa cu ochii deschiși, consolator, să-și regăsească râsul curat al prietenilor. Numai că voia să se râdă de tragedia generației, adică pe ce era de plâns. Convertirea plânsului în râs poate fi interpretată ca încercare de depășire a absurdului: "Marianne, când nu dorm nopțile, visez că te întâlnesc pe tine și pe Cioran și că vă povestesc Ťde-ale noastreť
De ce râdea Gary Sîrbu? by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/10499_a_11824]
-
Absența Patriarhului Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, de la locul tragediei unde și-au găsit sfârșitul atâția tineri, sub pretexte neconvingătoare, nici din punct de vedere uman, nici religios, nu l-a împiedicat pe Arhiepiscopul Romano-Catolic Ioan Robu să vină luni după-amiază, la Clubul Colectiv. Înaltul prelat a aprins o lumânare
Ce n-a făcut Patriarhul Daniel, a făcut Arhiepiscopul Romano-Catolic, Ioan Robu. El a mers și a îngenuncheat la Clubul Colectiv și s-a rugat pentru victime [Corola-blog/BlogPost/94297_a_95589]
-
de gala Bute și de activitatea de Ministru al Tineretului și Sportului al doamnei Monica Iacob Ridzi par a veni firesc în prelungirea activității sale de bază, anchetele sale consacrate unor probleme grave ale sistemului de sănătate (ancheta declanșată în urma tragediei de la Clubul Colectiv și apoi ancheta consacrată firmelor lui Dan Condrea ridică semne de întrebare grave). Întâi de toate, pentru că ne-am pomenit dintr-odată că are o aprofundare într-un domeniu complicat și complex - acela al medicinii. De unde o
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94282_a_95574]
-
statelor nu mai dau credibilitate americanilor. Între timp, vremurile cu ororile sale tind să-i dea dreptate Sf. Ioan care profețea că omenirea se va întoarce cu sus-ul în jos, iar oamenii își vor dori pieirea, în locul trăirii atîtor tragedii. Cetățile Sodoma și Gomora s-au înmulțit, cămătarii, corupții și bogătașii schizofrenici fac legea, iar cei care conduc Omenirea nu mai sînt oameni. Ne impresionează mai degrabă „omenia” unui cîine, luînd în considerare animalitatea celor de la Putere. O nouă armă
Secolul american se termină, începe cel al Pacificului [Corola-blog/BlogPost/94289_a_95581]
-
cum susține în mod superficial și total neadevărat istoria și lingvistica europeană, inclusiv istoria și lingvistica română.”. Aproape clocotind de o mâhnire colosală, Dumitru Ioncică își continuă, cu fervoare debordantă, disecția, întrebându-se, pe ton grav, acuzator, de cor din tragediile antice grecești: ,,De ce tratatul lui Robert Sheringham, de la 1670, De Anglorum Gentis Origine Disceptatio, în care se demonstrează, în peste 600 (n.n. șase sute) de pagini că străbunii anglilor au fost geții, NU este cunoscut de istoricii români? Sau Tăblițele de la
CARLO TROYA a scris istoria europeană REALĂ ! [Corola-blog/BlogPost/94300_a_95592]
-
îndrăzni să contest oarece despre care nu se știe că ar exista cu adevărat dar despre care se crede că e sfânt și basta - anume asta basta mă neliniștește ca o amenințare nedorită ca o grijă sau poate ca o tragedie în plus iar dacă e tragedia definitivă - ne e nici în plus nici în minus nici în zero nici în rău nici în bine ci totul e dincolo de plus și de minus și de zero de rău și de bine
Poezie by Leo Butnaru () [Corola-journal/Imaginative/3783_a_5108]
-
nu se știe că ar exista cu adevărat dar despre care se crede că e sfânt și basta - anume asta basta mă neliniștește ca o amenințare nedorită ca o grijă sau poate ca o tragedie în plus iar dacă e tragedia definitivă - ne e nici în plus nici în minus nici în zero nici în rău nici în bine ci totul e dincolo de plus și de minus și de zero de rău și de bine într-un fel sau în altul
Poezie by Leo Butnaru () [Corola-journal/Imaginative/3783_a_5108]
-
fierăstraie lumina taie treptele de piatră Împărații credeau că vor muri doar gladiatorii În tomba lui Archimede doarme adevărul fizic Cred că am mai fost pe aici cândva în surghiun pentru nu știu ce vină Ca și noi ei au construit pentru tragedie și farsă Sub portocalul înflorit iarba face sociologie Diseară va fi un concert de muzică rock. Marea Unda de șold a femeilor creează geologice unde În oglindiri simetrice cu pescărușii stoluri de pești aleargă cu luna pe frunte Stânci aride
Poezie by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/4503_a_5828]
-
îngroapă statuia care îi scuipă se gudură cu limbi despicate sforăind pe picioarele lor de lighioane spurcate marele sfetnic trage cortina pregătește un alt soclu linge blidele spală pe jos își încheie prohabul de la tribuna oficială anunță actul următor al tragediei pe scena strâmbă a lumii. Un vers se leagănă-n salbă și dă-mi doamne greața cea de toate zilele strălucirea minciunii bandajând creierul furia mâna întinsă fără cuvinte rămân în amiezi ponosite fără o mască din șirul pe care
Poezie by Bucur Demetrian () [Corola-journal/Imaginative/6045_a_7370]
-
medicul de la Marghita va fi murit de mult portretele vor fi dispărut și ele în vârtejul vremurilor mama și fiica asasinate într-un lagăr german au rămas două unități dintr-o cifră nesfârșită iar eu car în spinare și astăzi tragedia lor uneori parcă îmi iese iarăși tatuajul pe braț așa cum l-am văzut mai târziu la profesoara mea de germană de la universitatea din Cluj după masă târziu după masă târziu când totul nu mai e ca înainte mă gândesc și
Poezii by Nicolae Prelipceanu () [Corola-journal/Imaginative/6240_a_7565]
-
Ion Zubașcu Motto: Sunt om și nimic din ce e omenesc nu mi-e străin Tragedii de familie într-o bună dimineață m-a trezit Hieronimus Bosch din somn și mi-a poruncit scurt du-te la ei coboară între ei în infernul din subsolurile Centrului Mondial de Oncologie în bunkerele pavate cu piatră cu uși
Profeția organică by Ion Zubașcu () [Corola-journal/Imaginative/6821_a_8146]
-
pe rotile cu femei și copii tunși chilug cu tatuajele acelea stranii pe tâmple sau frunte vorbește cu cei ce așteaptă la ușa simulatorului până vei înțelege că a trebuit să te îmbolnăvești și tu de cancer din solidaritate cu tragediile oamenilor uitați în toate spitalele lumii pe care nu le-a mai cântat nimeni în poeme din timpurile perverse când adolescentul Rimbaud ne-a învățat să ne dereglăm toate simțurile Poemul organic la radiografie și hemografie la ecografie și scintigrafie
Profeția organică by Ion Zubașcu () [Corola-journal/Imaginative/6821_a_8146]
-
ești singură, tu ești cu mine Îngerul meu de Pază s-a îndepărtat Ce să facă și el săracul dacă fratele său Mai mare pune stăpînire pe tot Du-te cu Dumnezeu, i-am spus încercînd Să nu fac o tragedie din ce se petrece Nu știam că era pe ducă și așteapta Sînge din sîngele meu. Acum, cînd mă apropii de sfîrșit Acum, cînd mă apropii de sfîrșit Aș putea să-mi spun liniștită Pămînt ești și în pămînt vei
Poezie by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/7059_a_8384]
-
despre un șir de mîrșăvii, despre un șir de violuri, despre urîtul din noi, despre crime, despre micimea și putregaiul din noi, despre anvergura puterii, chiar și în felul în care organizează spectacolul crimelor în lanț, în final, ca în tragediile grecești. Un incendiu de proporții instalează pustiul din fiecare și peste pustiitul oraș Dogville. Pe urmă, totul te doare. Nu rămîne colțișor din corp și din minte nedureros. Și se instalează tăcerea. Nu intuiești nici o secundă ce va urma, situațiile
Crima lui Kurt by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13169_a_14494]
-
te doare. Nu rămîne colțișor din corp și din minte nedureros. Și se instalează tăcerea. Nu intuiești nici o secundă ce va urma, situațiile și succesiunea lor te iau absolut prin surprindere. Felul cum este realizat filmul diferă fundamental de conținutul tragediilor pe care le însumează. Atmosfera este patriarhală în acel cătun uitat parcă de lume, se instalează o poezie tulburătoare a luminii, a imaginilor, a anotimpurilor, a gesturilor personajelor, o poezie care vine și din convenția teatrală în care se joacă
Crima lui Kurt by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13169_a_14494]
-
fi un spectacol în sine, ea concurează starea de pe scenă și rezolvă, de multe ori, situații, emoții absente acolo. Nu există crescendo în înșiruirea episoadelor din care se formează povestea. Iar muzica absoarbe mult, induce acuzat și permanent atmosfera unei tragedii. Pentru Ada Milea - compozitorul pentru muzică de scenă - este o nouă etapă, consistentă, sofisticată. Pentru spectacol devine un comentariu puternic, pe care regizorul nu-l controlează. Cred că alternarea registrelor sau lăsarea la vedere a umorului negru, a tonului cinic
Crima lui Kurt by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13169_a_14494]
-
1 aprilie și o crimă a unui colonel în rezervă care pică de Ziua Armatei (25 octombrie, pentru cultura noastră generală). Prima zi O înmormîntare și un praznic. Durerea înecată în vorbărie și în ritual ieftin (de cartier, nu de tragedie greacă); mortul, fiul colonelului, n-a sfîrșit eroic, ci stupid, electrocutat la o siguranță, pe cînd își monta mașina de spălat. Totul e pe muchie între grotescul cel mai pur (țîșnind, diabolic, din fiecare detaliu) și înduioșarea cea mai dezarmată
Viața în șapte zile by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13197_a_14522]
-
univers” unde “percepțiile devin mai vii ca în viață”. Atunci teatrul devine o formă concentrată de viață , “o bună, o puternică viață”. În biroul lui Brook nu e agățată decît o singură fotografie: grupul său reunit în cerc. În programul Tragediei lui Carmen redescoperim interpreții dispuși în cerc. În Australia, aceeași imagine se impune, cercul, mereu cercul. În Africa, mărturisește Brook, ceea ce a căutat a fost tocmai posibilitatea de a face teatru pornind “de la acest punct zero pe care îl constituie
Cercul și fluviul by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/13267_a_14592]
-
merite, atât ca militant novator în aria poeticii avangardiste, cât și ca poet autentic, reprezentativ pentru o anumită stare de spirit disponibilă și generoasă în fața exigențelor “ritmului vremii”, exaltată până la frenezie, dar și tensionată, profund neliniștită, marcată de dramele și tragediile unui secol plin de contraste. În context românesc, opera sa are meritele și scăderile care au fost, în bună măsură, și ale mișcării noastre de avangardă în ansamblu, reprezentată emblematic în trăsăturile ei de “sinteză modernă”. În literatura franceză, spre
Centenar Ilarie Voronca “Miliardarul de imagini” by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/13282_a_14607]
-
precum ciupercile între anii ’50 - ’70. Dacă la țară mai crești o găină, mai culegi o ștevie, dacă la oraș o mai dai pe munca la negru, iar când situația se îngroașă, virezi pe cerșit ori furtișag, în localitățile rur-urbane tragedia e deplină. Nici să vrei, și nu găsești nimic de furat. Știu orășele de treizeci-patruzeci de mii de locuitori în care singurele venituri sigure le au pensionarii și cei vreo optzeci-nouăzeci de angajați ai administrației de stat (de la polițiști la
Monte-Cristo, varianta în zdrențe by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13356_a_14681]