461 matches
-
economice ale țărilor socialiste în jurul URSS; apariția a peste 150 de state naționale; prăbușirea sistemului colonial; revigorarea economiilor Germaniei și Japoniei; apariția alianțelor tip NAFTA (America de Nord), UE (Europa) etc.; schimbarea direcției și volumului fluxurilor comerciale mondiale (de exemplu, apariția comerțului transatlantic, ca urmare a ascensiunii țărilor asiatice în schimburile comerciale mondiale). Nu trebuie uitat că, timp de milenii, comerțul a prilejuit un câștig mai mare decât cel obținut din activitatea productivă: în comerț, uneori, câștigurile ajung și la 300-500%, explicându-se
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
la București” fiind urarea fiecărui Început de an nou, istoria a dovedit că momentul În care au putut reveni În țară a fost numai după 1989. Gheorghe I. FLORESCU Românii În Statele Unite și Canada „SÎntem În portul orașului New York. Marele transatlantic se apropie de Statuia Libertății, simbol atît de caracteristic pentru Lumea Nouă, a cărui vedere atîtea inimi de emigranți a umplut de bucurie și de noi speranțe. În baierele uriașului palat plutitor, un țăran român privește, prin geamul rotund al
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
trăiască În alt mediu; chiar În momentul cînd, pe la 1900, românii ardeleni Începuseră să emigreze masiv În Statele Unite, se Întreținea iluzia unei stări temporare, care va lua sfîrșit prin Întoarcerea celor plecați”. Nici chiar românii deveniți americani nu Încurajau emigrarea transatlantică a conaționalilor lor, fie că era vorba despre cei din ținuturile transcarpatice, fie că era vorba despre cei din România. Răspunzînd Îngrijorărilor celor din țară, ziarul America, din 15 februarie 1911, considera că „nu În America trebuie căutată pricina curgerii
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
imperiale vieneze. Oricum, emigrația română În direcția Americii a devenit Înainte și imediat după Primul Război Mondial o realitate acceptată, chiar dacă nu era una frecventă, și nu mai surprindea pe nimeni că, la un moment dat, cineva scria că „Marele transatlantic se apropie de Statuia Libertății, simbol atît de caracteristic pentru Lumea Nouă, a cărui vedere atîtea inimi de emigranți a umplut de bucurie și de noi speranțe”. În 1912, Ioan Podea, discutînd despre Începuturile și cauzele imigrării românilor În America
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
nu numai portughezii, spaniolii, francezii, nemții și olandezii, din sîngele cărora s-a plămădit poporul american de astăzi; nu numai rușii, italienii și slovacii, care emigrează de vreo cincizeci de ani, ci chiar și țăranii noștri”. Prin urmare, emigrația română transatlantică, adică aceea care avea În vedere Statele Unite ale Americii și Canada, ajunsese a fi considerată - la Cluj-Napoca, Sibiu, Timișoara și Suceava, dar și la București -, dincolo de ineditul și exotismul ei de Început, ca fiind o stare de fapt care nu
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
pus piciorul primul român pe pămîntul Lumii Noi și cine a fost acela. Multe precizări indispensabile nu vor depăși niciodată stadiul ipotezei, deoarece lipsesc informațiile necesare, imposibil de recuperat sau reconstituit. O asemenea circumstanță rezidă În faptul că emigrația română transatlantică Își regăsește atît Începutul, cît și evoluția generală În populația rurală venită din Transilvania, Bucovina și Banat, provincii aflate pînă În 1918 sub stăpînire străină. Nici pentru emigrația din Vechiul Regat nu avem datele necesare. Emigrația română a avut unele
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Earle, J, et al, 1993, The Privatization Process in Central Europe, CEU Press Roth, Andrei, 2002, Modernitate și modernizare socială, Polirom, Iași Sandu, Dumitru, 1999, Spațiul social al tranziției, Polirom, Iași Scheffer, Jaap de Hoop, 2004, „The Future of the Transatlantic Security Community”, Speech by NATO Secretary General, Economic Faculty Association, Rotterdam Schumpeter, Josef, 1963, Capitalisme, socialisme et democratie, Payot, Paris Severin, Adrian, 1995, Lacrimile dimineții, Scripta, București Soros, George, 1999, Criza capitalismului târziu. Societatea deschisă în primejdie, Polirom Spulber, Nicolas
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
acea vreme, Stuart Eizenstein, a clarificat poziția americană pentru aliații europeni. El le-a spus că Statele Unite ale Americii vor „continua să celebreze visul unui continent unit prin Uniunea Europeană, dar că trebuie să menținem altă viziune esențială - cea a parteneriatului transatlantic”92. Este important de notat că aceste declarații au fost emise de către o Casă Albă prezidată de un președinte democrat-liberal. Spun aceasta deoarece unii critici ai Administrației Bush speră că o schimbare de regim la Casa Albă ar putea duce
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Rise of Ethics in Foreign Policy”, Foreign Affairs, vol. 82, nr. 3, mai/iunie 2003, pp. 2-7. 52. „European Union Factsheet: Development Assistance and Humanitarian Aid”, Comisia Europeană, 25 iunie 2003. 53. Ibidem. 54. Ibidem. 55. Barber, Lionel, „The New Transatlantic Agenda”, În Robert J.Guttman (coord.), Europe in the New Century: Visions of an Emerging Superpower, Lynne Rienner Publishers, Boulder, 2001, p. 97; Lennon, David, „The European Union: A Leader in Humanitarian and Development Assistance”, În Robert J. Guttman (coord
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
aceeași localitate (telefonist, cântăreț la biserică, secretar la primărie), apoi intră la școala de cântăreți bisericești din Slatina. După o perioadă de peregrinări cu tentă aventuroasă (la un moment dat încearcă să se îmbarce la Hamburg, emigrant clandestin, pe un transatlantic cu destinația SUA), în cursul căreia practică diferite îndeletniciri (vânzător de portocale la Craiova, paracliser la Biserica Amzei din București, muncitor la fabrica de ciment din Sinaia și la cea de hârtie de la Letea, vânzător de jurnale în Iași, expediționar
STANOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289882_a_291211]
-
fi făcut din actul I „actul psihologic”, din al II-lea „actul social-moral”, iar din al III-lea „actul Destinului”, o creștere de intensitate dramatică e greu sesizabilă. Pe o Arcă a lui Noe modernizată, imaginată ca un „amestec de transatlantic și distrugător”, fără bărci de salvare, se îndreaptă spre necunoscut câteva personaje cu rezonanță biblică: Noe cel dreptcredincios, apariție patriarhală, Noa, „babă rurală, cumsecade, simplă și bună”, Sem, fratele cel mare, „crud ca un rege din Babilon”, organizator al biosului
SIRBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
dintre aceste etape, a doua și a patra, au caracteristicile unor etape de dezvoltare și globalizare reală. Argumentele sale rezidă în observarea factorilor cel mai intens liberalizați în cadrul acestora. Dacă primei perioade i-a fost specifică colonizarea și intensificarea comețului transatlantic prin schimbul de produse agricole, a treia a restricționat libera circulație a forței de muncă, a impus noi bariere comerciale și a redus investițiile transnaționale. Spre deosebire, etapa a doua este etapa revoluției industriale - căderea barierelor comerciale, intensificarea comerțului ca
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
se traduce în continuare astfel: un om de stânga care-și abandonează convingerile când dă de greu. De fapt, mulți neoconservatori proeminenți sunt chiar foști democrați dezamăgiți: Norman Podhoretz, redactorul-șef, timp de aproape patru decenii, al revistei Commentary - omoloaga transatlantică a parizienei Commentaire -, care și-a început lunga carieră de intelectual public (o specie aproape exclusiv newyorkeză) la Partisan Review, alături de „liberali” faimoși ca: Lionel Trilling și Hannah Arendt (de care s-a despărțit public într-o carte cu mare
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
și administrația militară din Europa; elita intelectual-academică de ambele părți ale Atlanticului (în America, în special Coasta de Est era activă în aceste relații). Ideea americanilor era că SUA trebuie să câștige două „războaie culturale”: unul planetar, împotriva comunismului; altul transatlantic, împotriva europenilor care disprețuiau „cultura și civilizația” Lumii Noi (pentru aceștia veneau marile orchestre simfonice americane, expozițiile de artă modernă etc.). Pentru contextul mai larg al americanizării Europei și al reacțiilor „receptorului” (de la imitație la respingere, inclusiv antiamericanism consecvent), vezi
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
a universității și universitarilor. Partea a doua a trilogiei, „Nihilismul în stil american”, scrutează fundamentele filozofice - de la epistemologie la morală și metafizică - ale lumii nord-americane contemporane. Pentru Bloom, aceste fundamente sunt de recentă sorginte europeană, iar figura centrală a transplantului transatlantic este Nietzsche, fondatorul relativismului valoric, care ne îndeamnă să mergem „dincolo de bine și de rău”, proclamă moartea lui Dumnezeu, ne împinge într-un abis nihilist și antidemocratic. Faptul că Nietzsche este mai popular la Stânga decât la Dreapta nu trebuie să
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
de a promova valorile și normele democrației liberale În fostele state comuniste. Departe de a fi irelevantă În acest scop, alianța era necesară pentru a Împiedica Europa, mai mult ca niciodată, să recadă În capcanele naționalismului, pentru a susține legătura transatlantică și pentru a evita noi conflicte În interiorul granițelor NATO (Wörner, 1990). Noul Concept Strategic al Alianței (1991) lega prioritatea de a promova instituțiile liberal-democratice de definirea noilor amenințări. Conform noului concept, capacitatea de a acționa efectiv ca o alianță ar
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
În vederea Îndeplinirii unor misiuni la mare distanță de locațiile de reședință erau concepte ce nu se regăseau decât În mică măsură În viziunea asupra rolului armatei. Unitățile militare nu Îndeplineau standardele de operativitate cerute de apartenența la o organizație militară transatlantică aflată, la rândul ei, Într-un profund proces de transformare. Pe parcursul ultimilor ani, România a făcut progrese semnificative În stabilirea unui sistem de planificare compatibil cu cel al NATO. În prezent, există proceduri și responsabilități definite În mod clar, ele
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
ce voia : mai popular, mai din alea noi. între aceste perechi slabe, iuți și mărunțele, se legăna, cu capul pe deasupra tuturor, un nepot falnic ca un balot care, cu pirpiria de nevastă ancorată la piept, străbătea lent sala, ca un transatlantic printre bărcuțe. Desfăcut la haină pentru a face loc pepenelui sugrumat pe care părea că și-l băgase în cămașă, primarul își prezentă socrilor mutra fălcoasă, descheiată la guler, cu gât scurt și lucios. Cu un ton de parcă ar fi
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
În incendiu; că era fiul regelui Constantin I, făcut cu o amantă franțuzoaică; că a fost spion al Kaiserului În timpul războiului mondial. Lefty nu descuraja nici o speculație. Profita de ocazia de a se reinventa pe care i-o oferea călătoria transatlantică. Își punea pe umeri o pătură jerpelită ca pe o manta de operă. Pe deplin conștient de faptul că Întâmplările de acum aveau să devină adevărul, că el urma să devină ceea ce părea să fie acum -cu alte cuvinte, deja
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
temelia pentru dezvoltarea noastră maritimă"1918. În continuarea discursului său, regele Carol I amintea faptul că "astăzi deja vasele noastre duc cu mândrie steagul României pe valurile Oceanului; în curând vom dispune de nouă bastimente, cari vor înlesni relațiunile comerțului transatlantic"1919. Referindu-se la importanța portului Constanța, regele își exprima convingerea că acesta "va deveni un isvor de bogăție pentru țară, mai ales când putem atrage o parte din traficul între Englitera, India și Australia, fiindcă linia Londra-Constanța-Alexandria este astăzi
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
sau „foarte interesante“ și, într-o declarație tacită plată și prost articulată, și cu atât mai denigratoare, vor considera că ar fi niște poeme mici, subacustice, care n-au reușit să pătrundă pe scena contemporană occidentală cu propriul lor soclu transatlantic, echipat cu pupitru de lectură, pahar și carafă cu apă de mare de la gheață. Și totuși, remarc eu, un artist adevărat va supraviețui. (Și, bănuiesc, va supraviețui chiar și elogiilor.) Și îmi amintesc că odată, în copilărie, într-o noapte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
aceste două perechi erau total diferite una de cealaltă, și nu numai în privința culorii. Acum câțiva ani am publicat o schiță excepțional, obsesiv, memorabil, neplăcut de controversată, și categoric lipsită de succes, despre un băiețaș „talentat“ aflat la bordul unui transatlantic și, pe undeva în povestire, descriam ochii băiatului. Printr-o coincidență fericită, am asupra mea un exemplar din chiar această povestire, prins, cu gust, de reverul halatului meu de baie. Citez: „Ochii lui, de un cafeniu pal și deloc mari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
cu bântuiri de urât, mai ales că a fost excelent cât am fost amândoi aici. Văd că viețile semistudențești ne priesc. Oricum, ne-am simțit mai bine ca oricând unul cu altul și ne-am simțit bine cu prietenii noștri transatlantici. Eu nu știu cât de bine va merge NATO, știu însă că prieteniile mele de peste Atlantic sunt cu adevărat alianțe de suflet și de minte. Acum și amintirile mele cu apele Atlanticului sunt mult mai personale. A existat episodul fabulos anterior cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
și cu procentul pretins de hotel. Ele sunt aici și ea e acolo... Eram pe punctul de a închide telefonul când Selina a început să-mi povestească, cu o alarmantă însuflețire autentică, despre noul ei prieten cu bani, acest magnat transatlantic, cum a dus-o el pe la hoteluri și cum a îmbrăcat-o și cum a futut-o el pe dușumea ca un câine. Chestia intra în categoria poveștilor standard, dar i-am deplâns tonul. „Tai-o“, am zis eu. Vocea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
Greșit. Greșit. N-am nevoie de banii tăi. Și atunci, ce vrei? Vreau viața ta. — Încă o dată, mulțumesc pentru cadou, spuse ea. Cât se poate de frumos. — Ai citit-o? — Hă? Păi, nu chiar. Am citit nouă pagini în timpul zborului transatlantic, dar mi-a mai rămas destul. Am fost bolnav. Când ne putem vedea? — Ce faci toată ziua când ești bolnav? — Cea mai mare parte a timpului zac. Pentru că sunt bolnav* — Nu prea am nimic de făcut, îmi spuse ea. Ossie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]