2,444 matches
-
între filosofie și poezie sunt așezate în cercul mai extins al interferențelor între artă, filosofie și religie, inclusiv poezia. Criteriul confluențelor îl constituie că aceste patru forme ale spiritului se deschid, precum corola unei flori, asupra totalității lumii și presupun transcendența unui absolute. Epoca noastră este epoca autonomizării valorilor, a fragmentării spiritului pe planuri separate de cunoaștere, a activității limitate și intensive înlăuntrul unei singure specialități. Prin acest eseu încerc să refac postkantian unitatea spirituală înfăptuită de poeții și filosofii romantici
ALIANŢA DISCRETĂ ŞI FECUNDĂ DINTRE POEZIE ŞI FILOSOFIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Alianta_discreta_si_fecunda_dintre_poezie_si_filosofie_al_florin_tene_1326189591.html [Corola-blog/BlogPost/361909_a_363238]
-
plictisesc nicicând de vrajă, De transparența strălucirii din lumini, Prin transparența cerului și-a mării Să înțeleg finitul ca o limită ce nu există, Să întrevăd prin transparența așteptării Speranța, într-o lume foarte tristă, Eter să fie neputința- n transcendență, Imaterială limitarea omenească, Ca prin a sufletului transparență Să-l las pe Dumnezeu să îmi vorbească, Să-i înteleg aureola ca pe o soluție De o blândețe purificatoare, În lumea-ne solubilă și în diluție ... Citește mai mult UNIVERSUL MEU
SILVANA ANDRADA by http://confluente.ro/articole/silvana_andrada/canal [Corola-blog/BlogPost/381528_a_382857]
-
mă plictisesc nicicând de vrajă, De transparența strălucirii din lumini,Prin transparența cerului și-a măriiSă înțeleg finitul ca o limită ce nu există,Să întrevăd prin transparența așteptării Speranța, într-o lume foarte tristă,Eter să fie neputința- n transcendență,Imaterială limitarea omenească,Ca prin a sufletului transparențăSă-l las pe Dumnezeu să îmi vorbească,Să-i înteleg aureola ca pe o soluțieDe o blândețe purificatoare,În lumea-ne solubilă și în diluție... XXI. UN IDEAL, de Silvana Andrada , publicat
SILVANA ANDRADA by http://confluente.ro/articole/silvana_andrada/canal [Corola-blog/BlogPost/381528_a_382857]
-
împreună - existență care înseamnă dialog și chemare la dialog, adică creație a lui Dumnezeu și lume a oamenilor . Întâlnirea cu un altul adică dialogul, la începutul acestui mileniu al III - lea, constituie un dinamism concret, ce deschide omul spre o transcendență, speranță și sens. Lumea de astăzi, golită de sens în secolul trecut, are nevoie, la început de nou secol, deopotrivă de conștiința religioasă ca de o frână, adică de cunoașterea propriilor limite și de acceptarea lor responsabilă cât și de
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_i_.html [Corola-blog/BlogPost/361487_a_362816]
-
citit pentru prima oară - și printr-un fericit hazard - poezia românului Eugen Dorcescu (Timișoara, 1942), am experimentat senzația de netăgăduit că mă aflu în fața unui autor în care converg unele direcții esențiale ale liricii moderne. O adâncă scrutare a sensului transcendenței - uneori inseparabil unit cu lecțiile misticii occidentale - își dă mâna, în această poezie, cu o viguroasă căutare metafizică (“metafizică, nu filozofică”, insista Juan Ramón Jimenez), al cărei centru sau axă este ființa în fața eternității. Marea tradiție a poeziei române, de la
ANDRES SÁNCHEZ ROBAYNA, EUGEN DORCESCU ÎNTRE ESENŢĂ ŞI EXISTENŢĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 by http://confluente.ro/Eugen_dorcescu_intre_esenta_si_exist_eugen_dorcescu_1331565729.html [Corola-blog/BlogPost/354520_a_355849]
-
cu foarte interesantele și prețioasele fotografii-document și de autori, care completează armonios conținutul bogat de idei concentrate pe tema pusă în discuție, și terminând prin coperta IV - „Ochiul Domnului” de Dorina Șișu Ploeșteanu, Dublin, Irlanda. Volumul-antologie, invitație către esență și transcendență, lucrat în baza proiectului „CARTEA - CENACLU”, care l-a avut pe domnul Ion N. Oprea coordonator, cuprinde contribuția a peste 70 de autori, fie ei scriitori, poeți, jurnaliști, profesori, medici etc. Așa cum subliniază în „Postfață” doamna inginer Martha EȘANU, „Cenacliștii
SEMNAL EDITORIAL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_marian_malciu_1355340886.html [Corola-blog/BlogPost/365757_a_367086]
-
fel, în relația existentă în mod general între Împărăția lui Dumnezeu și lume, între Biserică și lume, întreg registrul simbolic, întreg registrul sfințeniei, puțin câte puțin se transformă de fapt într-un spațiu laicizat, un spațiu public, se pierde dimensiunea transcendenței divine, tot ceea ce era în ordinea verticalității se pune în ordinea orizontalității, tot ceea ce era în ordinea imuabilului se pune în ordinea transformării. Secularizarea începe în mod real, sau o putem data, odată cu Renașterea, atunci când se trece de la un univers
DESPRE OMUL DE ASTĂZI DIN BISERICĂ, ÎNTRE IISUS HRISTOS, (POST)MODERNISM, EXISTENŢIALISM ŞI SECULARIZARE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_omul_de_astazi_din_biserica_intre_iisus_hristos_post_modernism_existentialism_si_secularizare.html [Corola-blog/BlogPost/351450_a_352779]
-
pod sau în pivniță: „mă rog în pivniță” („Porcec”). Un astfel de impuls apare și când se află în cârciumă. În acest cosmos cu legi poetice, eul liric râvnește material și jinduiește către un Dumnezeu știut ca „absent”. Aici dacă „transcendența este goală”, cum spune Hugo Friedrich, nu contează. Transcendența este absență: „credința e goală”. Peste lumea simțirii „ca o amară, mare pasăre marină/nenorocul plutește”. („Ieudul fără ieșire”). „Ființa minimă” greșește, se înșeală, păcătuiește. „Credința” goală face păcatul tragic, căci
IOAN ES. POP: Fiinţa minimă şi implozia lirică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/ioan-es-pop-fiinta-minima-si-implozia-lirica-de-stefan-vladutescu-cv-2/ [Corola-blog/BlogPost/339531_a_340860]
-
Un astfel de impuls apare și când se află în cârciumă. În acest cosmos cu legi poetice, eul liric râvnește material și jinduiește către un Dumnezeu știut ca „absent”. Aici dacă „transcendența este goală”, cum spune Hugo Friedrich, nu contează. Transcendența este absență: „credința e goală”. Peste lumea simțirii „ca o amară, mare pasăre marină/nenorocul plutește”. („Ieudul fără ieșire”). „Ființa minimă” greșește, se înșeală, păcătuiește. „Credința” goală face păcatul tragic, căci păcatul n-are control și „nimeni nu poate fi
IOAN ES. POP: Fiinţa minimă şi implozia lirică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/ioan-es-pop-fiinta-minima-si-implozia-lirica-de-stefan-vladutescu-cv-2/ [Corola-blog/BlogPost/339531_a_340860]
-
-o în istorie creștinii. 20. De creat doar zeul creează, iar omul imită. Eu când citesc cuvântul creație - literară, muzicală, filozofică - leșin de râs. Omul nu face altceva decât să reflecte în litere, în muzică sau în filozofie petece de transcendență. 21. Cum să fie creatura creator? '' Hai tată, să-ți arăt moșia pe care ți-am făcut-o când nu eram în viață...'' Păi cum să fie creatura creator? 22. Omul este un animal care se roagă la ceva. Caută
PETRE ŢUŢEA – APOLOGETUL CREŞTIN, FILOZOFUL MAGISTRAL ŞI GÂNDITORUL AUTENTIC – ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NEAMUL SĂU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1474354981.html [Corola-blog/BlogPost/384816_a_386145]
-
profesor la Universitatea din Heidelberg și din 1948 la cea din Basel), aveam șansa să scot în evidență nu doar deosebirile asemănătorului concept Dasein (la Heidegger este aproape sinonim cu om, la Jaspers - subiectul vital) și asemănarea abordărilor filosofice fundamentale (transcendență, timp, existență, iluminare, adevăr, libertate etc.) tratate în mod distinct, inclusiv punctele de contact cu filosofia nonsistemică a lui Berdiaev (Dumnezeu, spirit, libertate, apofatism etc.), ci și faptul că prin ei amândoi se încheie un mod de filosofare, după cum suntem
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 by http://confluente.ro/george_petrovai_1423572471.html [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
ne înștiințează aceeași Hersch - „Jaspers își conduce reflecția până la limitele ei, mai întâi pentru a explora situația în lume a subiectului gânditor, apoi pentru a înțelege care este prezența sa printre ceilalți oameni și, în sfârșit, posibila sa libertate în fața transcendenței”. Întâlnim în această frază mai multe concepte: condiție umană, lume, subiect gânditor, libertate și transcendență, care împreună cu existența, adevărul, ființa, timpul, limbajul și comunicarea ne dau însăși coloana vertebrală a gândirii jasperiene. Mai repede sau mai târziu, prin nefericita condiție
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 by http://confluente.ro/george_petrovai_1423572471.html [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
explora situația în lume a subiectului gânditor, apoi pentru a înțelege care este prezența sa printre ceilalți oameni și, în sfârșit, posibila sa libertate în fața transcendenței”. Întâlnim în această frază mai multe concepte: condiție umană, lume, subiect gânditor, libertate și transcendență, care împreună cu existența, adevărul, ființa, timpul, limbajul și comunicarea ne dau însăși coloana vertebrală a gândirii jasperiene. Mai repede sau mai târziu, prin nefericita condiție sau zbatere umană înțelegem următoarele: Omul cată negăsind în al vieții cerc gonind! Cam asta
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 by http://confluente.ro/george_petrovai_1423572471.html [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
celeilalte existențe constituie deodată un obstacol permanent și o condiție indispensabilă. Acest proces este numit de Jaspers luptă din iubire. De ce din iubire? Pentru că existența nu urmărește victoria, ci adevărul pentru sine și pentru celălalt. La originea existenței se află transcendența (Dumnezeu), la care noi, ca existență, ne raportăm prin limbajul lucrurilor. Vasăzică, deși transcendența nu poate fi arătată sau demonstrată, întrucât nimic nu poate fi spus despre ea în limbaj direct, totuși, existența găsește în realitatea empirică, mai precis în
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 by http://confluente.ro/george_petrovai_1423572471.html [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
numit de Jaspers luptă din iubire. De ce din iubire? Pentru că existența nu urmărește victoria, ci adevărul pentru sine și pentru celălalt. La originea existenței se află transcendența (Dumnezeu), la care noi, ca existență, ne raportăm prin limbajul lucrurilor. Vasăzică, deși transcendența nu poate fi arătată sau demonstrată, întrucât nimic nu poate fi spus despre ea în limbaj direct, totuși, existența găsește în realitatea empirică, mai precis în situațiile ei limită, acele semne care-i vorbesc despre transcendență și pe care cugetătorul
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 by http://confluente.ro/george_petrovai_1423572471.html [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
limbajul lucrurilor. Vasăzică, deși transcendența nu poate fi arătată sau demonstrată, întrucât nimic nu poate fi spus despre ea în limbaj direct, totuși, existența găsește în realitatea empirică, mai precis în situațiile ei limită, acele semne care-i vorbesc despre transcendență și pe care cugetătorul nostru le numește „cifruri” sau „scriere cifrată” a transcendenței. Cu cifrurile lucrurile stau cam așa: 1) Nimic nu este cifru, totul poate să fie cifru; 2) Cifrurile posibile sunt fără de număr; 3) Cifrurile nu „vorbesc” despre
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 by http://confluente.ro/george_petrovai_1423572471.html [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
nu poate fi spus despre ea în limbaj direct, totuși, existența găsește în realitatea empirică, mai precis în situațiile ei limită, acele semne care-i vorbesc despre transcendență și pe care cugetătorul nostru le numește „cifruri” sau „scriere cifrată” a transcendenței. Cu cifrurile lucrurile stau cam așa: 1) Nimic nu este cifru, totul poate să fie cifru; 2) Cifrurile posibile sunt fără de număr; 3) Cifrurile nu „vorbesc” despre transcendență decât pentru existență, mai bine spus pentru libertate, iar ea nu doar
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 by http://confluente.ro/george_petrovai_1423572471.html [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
și pe care cugetătorul nostru le numește „cifruri” sau „scriere cifrată” a transcendenței. Cu cifrurile lucrurile stau cam așa: 1) Nimic nu este cifru, totul poate să fie cifru; 2) Cifrurile posibile sunt fără de număr; 3) Cifrurile nu „vorbesc” despre transcendență decât pentru existență, mai bine spus pentru libertate, iar ea nu doar că elaborează cifruri ale transcendenței, dar chiar le descifrează; 4) Pentru absolutul „lecturii” existențiale, caracterul ambiguu al cifrurilor este inevitabil și indispensabil în același timp. Luptând împotriva idolatriei
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 by http://confluente.ro/george_petrovai_1423572471.html [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
cam așa: 1) Nimic nu este cifru, totul poate să fie cifru; 2) Cifrurile posibile sunt fără de număr; 3) Cifrurile nu „vorbesc” despre transcendență decât pentru existență, mai bine spus pentru libertate, iar ea nu doar că elaborează cifruri ale transcendenței, dar chiar le descifrează; 4) Pentru absolutul „lecturii” existențiale, caracterul ambiguu al cifrurilor este inevitabil și indispensabil în același timp. Luptând împotriva idolatriei și superstiției, Jaspers ne atrage atenția că nici cifrul, nici chiar interpretarea acestuia nu reprezintă transcendența: „Pentru ca
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 by http://confluente.ro/george_petrovai_1423572471.html [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
ale transcendenței, dar chiar le descifrează; 4) Pentru absolutul „lecturii” existențiale, caracterul ambiguu al cifrurilor este inevitabil și indispensabil în același timp. Luptând împotriva idolatriei și superstiției, Jaspers ne atrage atenția că nici cifrul, nici chiar interpretarea acestuia nu reprezintă transcendența: „Pentru ca omul să pună mâna pe divinitate și pentru a fi el însuși cel care trebuie să fie, este necesar ca el să păstreze puritatea transcendendeței, ascunsă, depărtată sau străină”. Notă: În textul Cuprinzătorul, Jaspers spune în legătură cu acest concept: „Cuprinzătorul
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 by http://confluente.ro/george_petrovai_1423572471.html [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
ceea ce ne apare se ivește înăuntrul lui”. Pentru ca două pagini mai departe să ni-l prezinte ca pe un Ianus al subtilității cugetării existențialiste: „Este suficient dacă voi menționa că atunci când cuprinzătorul este conceput ca ființa însăși, el este numit transcendență (Dumnezeu) și lume; atunci când este gândit ca ceea ce suntem noi înșine, el ia numele de ființare factică, conștiință în genere, spirit și existență”. Părerea lui Jaspers este că tocmai eșecul în lume constituie cifrul decisiv al transcendenței și că în
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 by http://confluente.ro/george_petrovai_1423572471.html [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
el este numit transcendență (Dumnezeu) și lume; atunci când este gândit ca ceea ce suntem noi înșine, el ia numele de ființare factică, conștiință în genere, spirit și existență”. Părerea lui Jaspers este că tocmai eșecul în lume constituie cifrul decisiv al transcendenței și că în omul empiric există acest senzațional cifru: condiția lui este simultan natură și libertate! Cu precizarea că libertatea nu este posibilă decât prin natură. Deoarece transcendența nu se află numai în libertate, ci - prin intermediul acesteia - apare și în
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 by http://confluente.ro/george_petrovai_1423572471.html [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
lui Jaspers este că tocmai eșecul în lume constituie cifrul decisiv al transcendenței și că în omul empiric există acest senzațional cifru: condiția lui este simultan natură și libertate! Cu precizarea că libertatea nu este posibilă decât prin natură. Deoarece transcendența nu se află numai în libertate, ci - prin intermediul acesteia - apare și în natură, iată că ajungem la antinomia libertății: unindu-se cu natura, ea se distruge ca libertate; contrazicând natura, ea eșuează ca Dasein empiric. Dasein-ul sau subiectul vital vrea
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 by http://confluente.ro/george_petrovai_1423572471.html [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
depășește literatura, nu poate fi decelat prin analize filologico-critico-esteticoide. Filosofia, ontologia, metafizica și teologia sunt singurele instrumente care ne pot salva de la ratarea mesajului kafkaian. Autorul Procesului vizează în primul rând arhitectura inteligibilă a lumii, principiul de posibilitate a legii, transcendența ei, ontologia, fenomenologia și psihologia structurilor juridice (laice și religioase), metafizica vinei, stranietatea, neverosimilitatea, culpabilitatea și eșecul ființei umane. Kafka ar fi scris Procesul, Castelul și Colonia penitenciară sau în orice caz o operă cu un fond ideatic similar chiar dacă
Franz Kafka: Procesul. Recenzie, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/franz-kafka-procesul-recenzie-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339517_a_340846]
-
poezie, poate fi socotită cumulativă, dar e unică. Ești vindecătoare și reformatoare. Cititorule, niciodată nu suntem singuri! Încurcați printre „zăpada dorului, furtuna inimilor, veșnicia frământată, carnea cuvintelor” ni se induce sentimentul siguranței - niciodată nu suntem singuri, totul are un răspuns, transcendența e lină și calmă, e caldă! (Adina Daniela Dumitrescu) *** Impresii: • „Irina Lucia Mihalca scrie o poezie spontană, folosind cu naturalețe versul alb, construind un univers liric în care întâlnim, ca în natură, felurite forme de relief ale sensibilității. De la ondularea
INVITAŢIE LA LANSARE DE CARTE de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/irina_lucia_mihalca_1479350844.html [Corola-blog/BlogPost/344782_a_346111]