2,644 matches
-
ambele cu consecințe grave pentru tema libertății umane. Una dintre cele mai serioase carențe ale augustinianismului este dualismul dintre natură și har. Consecința inevitabilă a unui asemenea dualism este separația realității în două niveluri opuse: „natural” și „supranatural”( „imanent”și „transcendent”). În acest mod realitatea unitară se frânge în două niveluri și se creează premise pentru o relație „schizofrenică” a omului cu religia. „Naturalul” se interpretează drept ceva necurat, iar „Transcendentul” se înțelege în opoziție față de natură și ireconciliabil cu ea
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_teologie_si_viata_spirituala_partea_a_iii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
-
realității în două niveluri opuse: „natural” și „supranatural”( „imanent”și „transcendent”). În acest mod realitatea unitară se frânge în două niveluri și se creează premise pentru o relație „schizofrenică” a omului cu religia. „Naturalul” se interpretează drept ceva necurat, iar „Transcendentul” se înțelege în opoziție față de natură și ireconciliabil cu ea. Dacă credința are de-a face cu „supranaturalul” și viața se identifică cu „naturalul”, atunci se așează o separație între credință și viață. Ori viața fără credință ori credința moartă
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_teologie_si_viata_spirituala_partea_a_iii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
-
necontrolabile, ci este revelatoare gradului înalt de înțelegere a atribuțiilor și a promptitudinii cerute continue în fața problemelor esențiale ale vieții. Această poziție e manifestată succesiv în mod dublu. Concret, filozoful, pe de o parte, păstrează o cumpătare și o poziționare transcendent - interpretativă și valorificatoare față de orice retrogradează caracterul individual și social și, pe de alta, susține printr-un patos rațional factorii ce-l înalță. E clar că încearcă că încearcă problema stării morale, așa încât să cuprindă atât la nivel axiologic, cât
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_teologie_si_viata_spirituala_partea_a_iii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
-
mai largă a scopului educației. Neil Postman, profesor american de școală elementară și critic cultural, punea exact această problemă în 1995 (The End of Education. Redefining the Value of School), vorbind despre «metafizica școlii» și observând că «fără un scop transcendent și onorabil educația trebuie să își atingă sfârșitul și cu cât mai repede cu atât mai bine». Și cu mult timp înainte, în 1979, tot Postman scria în Teaching as a Conserving Activity (sequel al cărții Teaching as a Subversive
Pe scurt despre lunga criză a educaţiei în Franţa by https://republica.ro/pe-scurt-despre-lunga-criza-a-educatiei-in-franta [Corola-blog/BlogPost/337851_a_339180]
-
-nflorită! Soarele ne-o lumina, iubirea nesfârșită! Lângă ofrande sfinte, servite pe-ndelete, sărutare fierbinte dau din privire verde! Vă-mbrățișez cu dorul de viață și natură. Timpu-mi toarce fuiorul din sfântă aventură! Iubirea-i inocentă, de-a fi înălțătoare menirii transcendentă din mituri populare. Voi da la fiecare, cupă de mărgăritar cu-a iubirii licoare. Din dumnezeiescul dar. Iar roua dimineții voi dărui-n pocale, pentru destinul vieții, la zâne ursitoare. Crai de legendă și dor să fie numai al meu
VENIȚI LA NUNTA MEA! de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1594 din 13 mai 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1431491264.html [Corola-blog/BlogPost/352115_a_353444]
-
știu dacă am luat totul/ peronul de pe partea stângă - ezită poetul. poate veșnicia începe de aici/ din verdele acesta sau din/ fanta în care m-am așezat să/ privesc lumea - poetul încă nu știe să delimiteze realul de metafizic. Este transcendent prin momentele de visare. Este un poet așezat ale cărui cuvinte emoționează prin naturalețe. Nimic șocant, totul perceput ca o greutate pe inimă care schimbă ritmul firesc, respirația... Simplitatea exprimării, necăutarea limbajului elevat, aș zice coborârea la un nivel popular
MOARTEA, UN FLUTURE ALB DE TEODOR DUME de TEODOR DUME în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 by http://confluente.ro/teodor_dume_1437581677.html [Corola-blog/BlogPost/372614_a_373943]
-
Crăciun, carte care m-a făcut să-l privesc un pic altfel pe Bacovia. Acolo se vorbea despre poezia tranzitivă ( sau denotativă), despre care Gheorghe Crăciun spunea: 1. „este scrisă de tipul liric denotativ, preocupat de cotidian și nu de transcendent, de mesaj și nu de limbaj”; 2. „e directă, democratică, mizând pe metonimie și nu pe metaforă”; 3. „s-a născut o dată cu poezia reflexivă simbolică”; 4. „ea respinge în întregime postulatele „purității”, „ermetizării”, „obscurității” limbajului din poezia modernistă”; 5. ”face
DOUĂ LOGODNICE STELARE EMINESCIENE: SVETLANA PALEOLOGU MATTA ŞI LUCIA OLARU NENATI de GEORGICĂ MANOLE în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 by http://confluente.ro/Georgica_manole_doua_logod_georgica_manole_1362381979.html [Corola-blog/BlogPost/345591_a_346920]
-
legendarul Dor Să fie numai al meu, Cu mitul poemelor Îl însuflețesc erou. Zbor prin timp nemărginit, Să-mi las Doru-n iubire. Să-l iau din basm nesfârșit, Când voi fi amintire. Iubirea inocentă Ninge pe câmp cu floare, Menire transcendentă De-a-i fi înălțătoare. Din soartă penitentă Scriu tuturor, să știe: Iubirea inocentă Te duce-n veșnicie! În versuri pun ecou mut Din furtunile de Dor. Iar cu slova îți sărut Sufletul tău, cititor! Cu har de la Dumnezeu, În poem
SECȚIUNEA POEZIE- PREMIUL I de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1788 din 23 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1448233700.html [Corola-blog/BlogPost/342886_a_344215]
-
se regăsesc ferm exprimate în Declaratia Universală a Drepturilor Omului. Găsim așadar în Declaratia Drepturilor Omului afirmații care pot fi compatibile cu dimensiunea personalistă a antropologiei teologice ortodoxe, potrivit căreia persoana umană este unică, de neînlocuit, destinată către o viață transcendentă, și nu doar o unitate în cadrul unei entități sociale, iar această dimensiune transcendentă sau de ireductibilitate la natură îi conferă omului o valoare inestimabilă și eternă, de participare la comuniunea eternă a Persoanelor divine ale Sfintei Treimi. Astfel, din punct
BISERICA ORTODOXA SI DREPTURILE OMULUI: PARADIGME, FUNDAMENTE, IMPLICATII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 77 din 18 martie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_biserica_ortodoxa_si_drepturile_omului_paradigme_fundamente_implicatii.html [Corola-blog/BlogPost/350488_a_351817]
-
Declaratia Drepturilor Omului afirmații care pot fi compatibile cu dimensiunea personalistă a antropologiei teologice ortodoxe, potrivit căreia persoana umană este unică, de neînlocuit, destinată către o viață transcendentă, și nu doar o unitate în cadrul unei entități sociale, iar această dimensiune transcendentă sau de ireductibilitate la natură îi conferă omului o valoare inestimabilă și eternă, de participare la comuniunea eternă a Persoanelor divine ale Sfintei Treimi. Astfel, din punct de vedere teologic, destinul uman, vocația persoanei umane se împlinește în comuniune, în
BISERICA ORTODOXA SI DREPTURILE OMULUI: PARADIGME, FUNDAMENTE, IMPLICATII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 77 din 18 martie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_biserica_ortodoxa_si_drepturile_omului_paradigme_fundamente_implicatii.html [Corola-blog/BlogPost/350488_a_351817]
-
sparge Tăcerea, departe e visul, porunca fântânii e-ndeplinită, săbii de foc se vântură-n aer, pajiștea toată-i de somn cotropită...” Geografia spirituală a Evangheliei Tăcerii are ca forme de relief distincte - câmpia, semn al nesfârșitului terestru, și muntele, simbolul transcendentului, al punctului de întâlnire dintre cer și pământ, capăt al ascensiunii Omului: „Tăcerea, ca o femeie mută stă la pândă! În templul ei păunii rostesc ultima rugăciune a inimii. Prin fața ei, cohorte de bărbați defilează întruna! Ca un nor în
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 by http://confluente.ro/Nicoleta_milea_metafora_tacerii_nicoleta_milea_1332502767.html [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
află în bună rânduială (eutaxias) sau în armonie ritmică (panarmonion), împletindu-se astfel în acordurile luminii Duhului, peste care cârmuiește Frumosul (dioikon Kalos). Prin esența și conștiința morală a Elitelor Naționalist-Creștine, un Neam ca cel Dacoromân se asumă imanent și transcendent ca natură spirituală, profetic-ortodoxă, ca vocație creștin-jertfitoare. Mihail Eminescu și-a trăit existența sa creștină ca pe o răsfrângere asupra Familiei divine a Neamului său nemuritor. Prin realitatea sa fizică a spațiului Carpatin, a parcurs transcendentul metafizic, întrupându-se în
LUCEAFĂRUL NEAMULUI ROMÂNESC de MIRON IOAN în ediţia nr. 2207 din 15 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/miron_ioan_1484461483.html [Corola-blog/BlogPost/381215_a_382544]
-
se asumă imanent și transcendent ca natură spirituală, profetic-ortodoxă, ca vocație creștin-jertfitoare. Mihail Eminescu și-a trăit existența sa creștină ca pe o răsfrângere asupra Familiei divine a Neamului său nemuritor. Prin realitatea sa fizică a spațiului Carpatin, a parcurs transcendentul metafizic, întrupându-se în duhul cosmic al Ortodoxiei creatoare. Prin cele două realități trăite: fizică și metafizică, Mihail Eminescu a moștenit obârșia Tradiției sacre, natura Suferinței Neamului, idealul și lupta sa atotmilenară, înfrângerile suferite grație trădătorilor, dar și biruința Crucii
LUCEAFĂRUL NEAMULUI ROMÂNESC de MIRON IOAN în ediţia nr. 2207 din 15 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/miron_ioan_1484461483.html [Corola-blog/BlogPost/381215_a_382544]
-
sunt unite printr-o relație dată de modul mișcării lor. Modernitatea a renunțat la apofatismul contemplării creației, impunând praxisul ca și criteriu al adevărului. Adevărul este totdeauna un lucru concret. În societățile pragmatice a gândi, a pune problema unei finalități transcendente, a te întreba asupra sensului lucrului făcut sunt lucruri inutile, reprezintă o pierdere de timp care va afecta reușitele și succesele imediate. Francois Bacon a proclamat că a ști înseamnă a putea, iar de atunci cunoașterea va însemna tot mai
DESPRE LUME IN VIZUNE FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_lume_in_vizune_filocalica_.html [Corola-blog/BlogPost/366929_a_368258]
-
imaginea alăptării ca simbol al fertilității, al reîntregirii ființei: M-a sărutat pe obraji a întins un cearșaf / A înșirat pe el pruncii uciși de Irod / Cu sânge, scutece și scâncete cu tot / În timp ce mă privea, Dumnezeule, îl alăpta! Universul transcendent este din nou pus în relație cu cel mundan în ultimele versuri ale poeziei, o transcendență în care timpul este ales de către sfinți, iar dincolo, pe pământ, omul i se supune îngenunchiat: Rotea pe lanțul atârnat de ceas / Numele sfinților
“ÎMPĂRATUL DE CEARĂ”, CRONICA PREZENTATĂ LA COLOCVIUL MASTERATELOR DE LITERATURĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_ana_balan_1447747397.html [Corola-blog/BlogPost/374922_a_376251]
-
cursul procesului de globalizare, societățile sunt instituționalizate la nivel mondial. În același timp organizațiile au o funcționare laică; în relațiile lor ele urmează regulile laice; nici o tradiție religioasă nu e acceptată ca autoritate, societatea actuală fiind lipsită de vreo semnificație transcendentă. Conform celor mai multe religii, exaltarea instituționalizării societății este o formă de idolatrie. Globalizarea actuală este din acest punct de vedere o adevărată provocare pentru orice religie tradițională. În mod precis, deoarece ordinea mondială actuală fiind una instituționalizată este posibilă constituirea unei
DESPRE OMUL DE ASTĂZI ŞI RAPORTAREA SA LA IMPLICAŢIILE ECONOMICE, SOCIALE ŞI CULTURALE, ÎN CONTEXTUL REVOLUŢIEI INFORMATIZĂRII ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 455 din 30 martie 2012 by http://confluente.ro/Despre_omul_de_astazi_si_raportarea_sa_stelian_gombos_1333093778.html [Corola-blog/BlogPost/354840_a_356169]
-
o formă de idolatrie. Globalizarea actuală este din acest punct de vedere o adevărată provocare pentru orice religie tradițională. În mod precis, deoarece ordinea mondială actuală fiind una instituționalizată este posibilă constituirea unei poziții fundamentaliste care să afirme autoritatea realității transcendente în lumea de aici”.5 Despre cultura virtuală și spiritul informatizării Noua lume construită la început de mileniu este rezultanta dintre economia mondializată și informatizată (rod al revoluției informatice), societatea în rețea cu relații fluidizate între oameni (dominată de noul
DESPRE OMUL DE ASTĂZI ŞI RAPORTAREA SA LA IMPLICAŢIILE ECONOMICE, SOCIALE ŞI CULTURALE, ÎN CONTEXTUL REVOLUŢIEI INFORMATIZĂRII ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 455 din 30 martie 2012 by http://confluente.ro/Despre_omul_de_astazi_si_raportarea_sa_stelian_gombos_1333093778.html [Corola-blog/BlogPost/354840_a_356169]
-
Totul altul), prin care teologul protestant a căutat să reliefeze transcendeta radicală a lui Dumnezeu și incomprehensibilitatea lui". În spiritul gândirii palamite, teologul Dumitru Stâniloae avea să ajungă la concluzia, după cum vom vedea mai târziu, că Dumnezeu nu este numai transcendent, dar si imament creației. A mai călătorit în anul 1929, la Paris, Berlin, Belgrad sau Constantinopol, dar experiențele teologice din Grecia și Germania au pregătit calea pentru studiul teologiei Sfântului Grigore Palma [3]. Dumitru Stăniloae și-a susținut, în mai
PĂRINTELE PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE – TEOLOGUL (1903-1993); 113 ANI DE LA NAŞTEREA SA PĂMÂNTEASCĂ ŞI 23 ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN CERURI... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1469078417.html [Corola-blog/BlogPost/344351_a_345680]
-
om, ca Dumnezeu al iubirii. Separarea omului de Dumnezeu este rezultatul unei gândiri filosofice care a separat natura divină de caracterul ei ipostatic sau personal și a pus accentul pe caracterul nemișcat și neschimbabil al naturii divine, izolând divinitatea în transcendent. La baza acestei gândiri se află convingerea că în timp ce lumea se mișcă, Dumnezeu trebuie să rămână nemișcat. În acest context, Părintele Dumitru Stăniloae pune accentul pe legătura indisolubilă dintre persoană și natura în Dumnezeu și afirmă cu Sfântul Maxim Mărturisitorul
PĂRINTELE PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE – TEOLOGUL (1903-1993); 113 ANI DE LA NAŞTEREA SA PĂMÂNTEASCĂ ŞI 23 ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN CERURI... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1469078417.html [Corola-blog/BlogPost/344351_a_345680]
-
mod tehnic și concret, nici lumea și nici Biserica nu sunt în stare să o aducă. Ea este dată de sus. Iisus Hristos este Acela care o realizează cu puterea sa cea răscumpărătoare și mântuitoare, deci caracterul ei este unul transcendent. Eforturile umane, atât în lume cât și în Biserică, sunt de asemenea roadele Harului Divin. Omul are vocația de a lucra în lume cu scopul de a o pregăti pentru Împărăția lui Dumnezeu. Dar această lucrare, precum și rezultatul acestei lucrări
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR by http://confluente.ro/Despre_dimensiunile_spirituale_ale_judec_stelian_gombos_1329221895.html [Corola-blog/BlogPost/356328_a_357657]
-
se ajunge la o oprire, la o staționare a istoriei efectuată ori săvârșită de sus pentru ca umanitatea să fie trecută, transbordată la o existență supraistorică”. De aceea, mesajul Mântuitorului este acela de a arăta că „Împărăția lui Dumnezeu, veșnică și transcendentă, este vie și lucrătoare aici și acum”. Pentru etica lui Iisus Hristos este foarte important faptul că El a proclamat și trăit venirea mântuitoare a Împărăției lui Dumnezeu și că El a cerut pentru ea o morală corespunzătoare, chiar radicală
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR by http://confluente.ro/Despre_dimensiunile_spirituale_ale_judec_stelian_gombos_1329221895.html [Corola-blog/BlogPost/356328_a_357657]
-
scripturii: „Iată Eu stau la ușă și bat”... Chemarea ei, filantropică, se îndreaptă către toți, și face acest lucru din ziua Cincizecimii, prin vicisitudinile istoriei. Glasul ei străbate veacurile, căci mărturisirea credinței creștine îi aparține doar Ei. Caracterul spiritual și transcendent al Bisericii nu reprezintă o scuză și o justificare imbatabilă pentru o atitudine pasivistă în relație cu socialul, așa cum nici mentalitatea strict consumistă a sistemelor social - economice ale vremurilor nu poate constitui o argumentare pentru “socializarea” excesivă a mesajului său
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo by http://uzp.org.ro/statul-roman-nu-este-un-stat-laic-despre-viziunea-domnului-victor-opaschi-secretar-de-stat-pentru-culte-cu-privire-la-raporturilor-dintre-stat-biserica-si-culte/ [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
ora 12.00, cu Sorin Alexandrescu, Sorin Antohi, Ioan Pânzaru, Vasile Ernu. • Eseuri & Confesiuni: Despre bolile filosofilor. Cioran(ediția a III-a revăzuta și adăugita), de Marta Petreu: Cum o să facă față omul golului care se naște pe masura ce ideea de transcendent se spulberă cu totul în vint, iar el știe asta? Ce se va întîmplă cînd toată lumea își va da seama? Ce va pune omul în loc? Nu știu. Dumnezeu, scrie la un moment dat Cioran, dovedind c-a intuit problemă acută
Bookfest anunță o ediție spectaculoasă by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105486_a_106778]
-
drepturile din Sfânta Scriptură. Este evident că este o relație de părinte-fiu din Sfânta Scriptură, adică de Tatăl cel Ceresc și de copiii săi. Păi dacă vrem cu adevărat să promovăm aceste drepturi, trebuie să le vedem totuși în acest transcendent, în această putere personală care este Dumnezeu, și dacă vrem într-adevăr ca viața aceasta să fie luminată și conștientă trebuie neapărat să o privim în cel care poate să lumineze și poate să conștientizeze intelectul și rațiunea noastră. Însă
ÎPS Irineu: Biserica nu este instituție a statului ca să intre în sondaje by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101527_a_102819]
-
una prin dans dramatic, iar alta prin dans abstract, acestea fiind poli dihotomici în jurul aceleiași axe. Piesele reprezintă provocarea „Noism” în fața unei societăți complexe, îndrăznind să meargă dincolo de elementar. Două lumi într-un singur spectacol - real și metaforă, infern și transcendent, teluric și divin. O tragedie lumească în prima parte, a unor personaje captive ale propriilor măști, sublimate apoi în cea de a doua parte într-o transcendență contorsionată, purtând încă amprenta durerii. În prima parte teatru, în a doua dans
Noism, un curent artistic în devenire. Între infernul realității și transcendența divină by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105632_a_106924]