5,746 matches
-
se desprinde figură lui Bela Bartók, marele compozitor și muzicolog ungur, care a scris primul studiu științific despre melodia populară românească, văzând în ea o reînnoire a muzicii universale. În redactarea articolelor, Iordan Datcu efectuează descrieri minuțioase, urmărește modalitățile de transcriere (orală sau mecanică), știe să aleagă citate expresive, în genere accepta ideile autorilor discutați, dar nu se ferește nici de obiecția critică. Astfel, nu subscrie opiniei lui Ovid Densusianu, potrivit căreia balada ar fi mai puțin specifică folclorului românesc decât
Dictionarul etnologilor români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17697_a_19022]
-
Cronicar Gusturi și mirosuri ADEVĂRUL LITERAR ȘI ARTISTIC nr. 472 pare oarecum afectat de caniculă și poluare. Interesantul interviu luat de Carmen Chihaia lui Nicolae Balotă la Neptun are inadmisibile greșeli de transcriere, mai ales la numele și cuvintele străine, "trase pe Academiei", fără ca redactorul, corectorul și capul limpede să se sesizeze (Heidegger apare scris Heidegher, prestigioasa instituție pariziana capătă grafia L^École Normal Superieure, cineva e profesor agregè etc.) - ceea ce l-o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17821_a_19146]
-
fapta de a fi editat, prima oară, jurnalul lui N. Cristea, însoțindu-l de un substanțial studiu introductiv. A adnotat util jurnalul, în note informate și la obiect. Din păcate, n-a respectat criteriile, anunțate în nota asupra ediției, pentru transcrierea textului, găsind, la lectură, păstrat pînă și pe u final (voiu e aici frecvent utilizat). Se poate, apoi, lesne detecta în studiul introductiv, limbajul de lemn, propozițiile pe care le-am notat neîngăduindu-mi spațiul să le reproduc. Nu era
Jurnalul unui memorandist by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17214_a_18539]
-
vocabularului (această parte nu este foarte elaborată și ar merita un spațiu ceva mai larg decît cele 3 pagini (64-67) existente) textelor funerare, precum și o prezentare interesantă a versificației și a onomasticii inscripțiilor. Partea centrală a volumului (p. 81-302) cuprinde transcrierea epitafelor (editorul a lucrat îngrijit, atent la respectarea specificul regional al textelor), urmată de scurte comentarii. Adresate unui public italian, textele apar, firesc, și în traducere în limba lui Dante. Textele au o structură similară în marea majoritate a cazurilor
Prima ediție a epitafelor de la Săpînța by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/17309_a_18634]
-
Săpînța, pe de o parte, pentru frumusețea lor (măiestrit scoasă în releif de fotograful Giuseppe Fausto în cele 10 ilustrații din lucrare, chiar dacă le-am fi preferat în culori...) și, pe de alta, pentru interesul științific de a putea compara transcrierea cu originalul, cum se procedează în edițiile filologice. Ne dăm seama însă că o asemenea ediție rămîne încă un deziderat... Acum, cînd corpus-ul inscripțiilor de la Săpînța este editat, se așteaptă contribuțiile folcloriștilor, ale etnografilor, ale sociologilor; acestea, odată coroborate
Prima ediție a epitafelor de la Săpînța by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/17309_a_18634]
-
fie din cînd în cînd temperate. Extinderea tonului colocvial în presă e pîndită de altfel de un pericol destul de serios: autorii articolelor pot pierde conștiința diferențelor dintre codul scris și cel oral, însușindu-și ideea falsă a oralității ca pură transcriere. Oralitatea, cum se știe, se manifestă în scris prin artificii cu efecte bine controlate, bazate pe selecție, pe eliminarea redundanței, pe substituția unor mijloace de reliefare și de organizare cu altele. Regula unui text bine scris e de a crea
Scriere și oralitate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17318_a_18643]
-
e lemn pentru limbi străine", "se aruncau exact ca disperații", "ăsta", "nu ne despărțim nici morți", "din prima", "ca lumea", "mă tocau", "nici de-ai dracului", "dom'le", "lălăială"); povestirea curge destul de clar, tonul e autentic. De mai multe ori, transcrierea oralității devine însă obositoare și derutantă, elementele pragmatice - chiar, mai mult, puțin, tot, ceva - fiind reproduse fără suficiente date contextuale (în primul rînd fără indicații de intonație). Un asemenea caz apare chiar de la început: "Un an și am fost profesoară
Scriere și oralitate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17318_a_18643]
-
Practic, nu există ediția etalon, de încredere sub raportul acurateții, al exactității. Pe ce baze să se efectueze exegezele de dorit, cînd destule texte mai zac risipite prin publicațiile epocii iar cele în circulație denotă carențe, lecțiuni incerte, vicii de transcriere trecute cu vederea și perpetuate de rutină tiparului? Cel putin aceasta este sugestia degajata din aparatul critic al primei ediții de anvergură puse la cale cu importantul aport al redacției de profil de la "Minerva", după baremuri de maximă exigenta profesională
Un centenar oarecum prematur by Geo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/17912_a_19237]
-
capitolul intitulat " Femei vagabonde în Germania", o izbutita reconstituire a unei călătorii cu trenul prin Germania cu "belele localității prin care trecurăm", în care apar o baroneasă, un rus, bogasieri și o anecdotă cu împăratul Frantz Ioseph. ("Franz Iosif", în transcrierea autorului). Apoi, iar brusc, amintită descriere a muzeului de la Dresda, pe camere, cu enumerarea tablourilor expuse, fără nici o judecată de evaluare, mereu tern și nici măcar expozitiv. După care urmează, în aceeași manieră, descrierea tuturor bisericilor din capitală Bavariei. Meloman, Filimon
N. Filimon si reportajul de călătorie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17917_a_19242]
-
antiliric, si ceremonialul specular: "ființă culorii nu-mi poate răspunde/ nimic/ înlăuntrul ochiului meu/ caut speranța și adîncime// cît despre suflet/ el e un alt înțeles/ gol/ fără nici o oglindă în jur/ partea din mine/ care primește lumină" (Poemul despre transcriere). Deznădăjduitul antilirism simbolic nu e însă decît un lirism al nădejdii ostenite, însă cu atît mai tulburătoare, avînd ca obiect o renaștere extramundană: "sîngele meu e o teamă subțire/ alcătuită din frig/ din scrum luminos// sîngele meu/ orînduiește o altă
Tigara care arde cum o candelă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17946_a_19271]
-
e bine cunoscută limitare grafică în folosirea diacriticelor din alfabetul românesc - care poate deveni într-adevăr neplăcută mai ales in lectură textelor poetice. La limitele grafice se răspunde uneori, cînd e important că termenul expresiv să nu treacă neobservat, cu transcrieri mai mult sau mai putin imitate și improvizate: "Sănătate la neamuri și apa la papushoi, oriunde ați fi!" (ib.); "Pupat Piatza Independentzei" (Romanian Links).În limbajul "de Internet" se manifestă desigur și dezavantajul previzibil al mixării, al amestecării de cuvinte
Limba română în Internet by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18007_a_19332]
-
matale electronic" (Bombă). Un ultim exemplu: indicația (însoțită de un semn convențional) Home apare de obicei ca atare și în paginile "serioase" redactate în română; plăcerea jocului lingvistic o traduce însă uneori cu "Acasă", după cum "Home page" poate apărea în transcriere dezinvolta ("Înapoi la versiunea 2.0. a houmpeigiului lui Criști") sau poate fi ingenios substituit ("Înapoi la pagina muma" - Dan Iancu).
Limba română în Internet by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18007_a_19332]
-
un doctorat despre opera lui Rebreanu. Mai înainte cu ani, dl. Niculae Gheran a reprodus unele dintre aceste scrisori. Dar publicarea lor integrală e un act de restituire, echivalînd cu un important act de cultură. Ediția e ireproșabila sub raportul transcrierii filologice și a aparatului critic (notele și prefață), avînd avantajul de a prezenta, facsimilate, textele scrisorilor teribilei Ludovica Rebreanu. Editură "Bibliotecă Apostrof" a d-nei Marta Petreu are meritul de a fi tipărit această frumoasă, emoționantă ediție. Ludovica Rebreanu, Adio pînă
Mama lui Rebreanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18023_a_19348]
-
înțeles acest lucru. Dar ce le oferea televiziunea? Televiziunea le oferea lumea occidentală. Ei văd acolo cum se trăiește în SUA, în Germania, în Franța în Italia, dar vorbesc de generatii de sacrificiu". A trebuit să citesc, după câteva zile, transcrierea acestui pasaj, pentru a fi sigur că nu mă înșelaseră urechile! Din nefericire, nu ma înșelaseră! Erau chiar cuvintele candidatului susținut la președinția țării de către Convenția Democratică, al grupării pro-occidentale din România, si nu un fragment din vreun discurs pe la
Aisbergul ca o cioară vopsită by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18081_a_19406]
-
circulație. Cazul special asupra căruia aș vrea să mă opresc e scrierea unor cuvinte italienești în presa românească. Cuvintele italienești prezintă unele dezavantaje specifice: seamănă cu cele românești, sînt ușor de pronunțat - dar au destul de des consoane duble - pe care transcrierile ziarelor noastre tind să le simplifice. Apar astfel forme că republica în loc de repubblica ("cotidianul italian ăLa Republicaă" - în "România liberă" = RL 1996, 15), ori frecia "săgeată" în loc de freccia ("la bordul fregatei Frecia Rossa" - RL 2149, 1997, 4). În unele
Cuvinte italienesti by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18103_a_19428]
-
ginerele său, soțul iubitei Mariorica: "Iubite Dumitrache! Chiar bătu orariul meu 12 noaptea. Eu adormisem și mă trezii prin vis. Venii la ma D-na Nina Cionca a descoperit acest fond epistolar și l-a publicat cu bună știință a transcrierii. A adăugat ediției o prefață și o densă, utilă biografie, care trebuie să-i fi luat destulă vreme și cheltuire de energie. E, în totul, o ediție bună și mult folositoare. Nina Cionca, Scrisorile lui Iraclie Porumbescu, Editura Ars Docendi
Tatăl lui Ciprian Porumbescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17392_a_18717]
-
tocmai an 1994. E, deci, o ediție integrală a operei lui Ion Pillat. I se cuvin, pentru asta, d-nei Cornelia Pillat, mulțumiri și recunoștință. Am comentat anca primul volum al ediției și am constatat - prin colaționare atentă - unele erori de transcriere, abateri an dispunerea strofica a unor poeme și, mai ales, ănlocuirea comentariilor critice cu reproducerea, ăn ample citate, a receptării critice a fiecărui volum. Editoarea s-a supărat pe mine (riscul din totdeauna al criticului) dar, ăn restul volumelor, a
Ion Pillat epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17484_a_18809]
-
sfîrșit, informațiile (atît de căutate, adesea) sînt livrate în cursul povestirii-poveste fără aglomerări de date, cu detalii, amănunțite uneori, fără a plictisi și fără a dă senzația aceea neplăcută (de atîtea ori încercată în cazul altor memoriale de călătorie) a transcrierii pliantelor, albumelor și a tot ceea ce va fi produs industria de promotionare turistică a locurilor văzute. Grigore Ilisei, De la apă Iordanului la fiordurile norvegiene, Ed. Omnia, 1999.
Voluptatea povestitorului by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/17535_a_18860]
-
culturalului. Ediția dlui Andrei Pippidi (care umple o lacuna pînă acum regretabilă) este învățată și realizată înalt profesional. Pe lînga luminată prefață, de adăugat este operatorul de note dovedind - se putea altfel? - știință de carte. Nu uit să adaug impecabila transcriere filologica a textului, care întotdeauna, la Iorga, este o operație foarte dificultoasa. N. Iorga, Istoria literaturii românești (Introducere sintetică). Artă și literatura românilor (Sinteze paralele). Traducere de Lisia Simion și Andrei Pippidi. Studiu introductiv și note de Andrei Pippidi. Editură
N. Iorga- istoric literar by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17518_a_18843]
-
aveau cunoștință de copia lui G.S.Bayer(păstrată la Institutul de Stiinte Orientale din St.-Petersburg al Academiei de Stiinte a Rusiei), din păcate, lacunara și cu erori de lectură, cum a observat Gr. G. Tocilescu, obținând în 1878 o transcriere a acesteia pentru Academia Română (B.A.R., ms. lat. 74 și 75). Or, "manuscrisul latin, în ultima formă, revăzuta de Dimitrie Cantemir" (p. XLVII), fusese dăruit lui N. Tindal, cum rezultă dintr-o scrisoare a lui Antioh, datata 1 august
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
semnalele pot fi repetate sau nu, dar se sprijină de obicei pe un context dezambiguizant. Un mesaj publicitar franțuzesc reușea să transmită conotația "rusesc" prin "răsucirea" literei R din cuvintele în care aceasta apărea în franceză (rezultatul era apariția unor ). Transcrierea intenționat polemică a cuvintelor unei limbi în alfabetul alteia e un procedeu mult mai banal; folosirea conotațiilor alfabetului poate fi ilustrata de apariția la noi, în 1990, a unor inscripții și afișe în care sigla partidului acuzat de neocomunism și
Ortografice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17572_a_18897]
-
ori o constatăm citînd cărțile bogat documentate, favorite a astăzi a pe glob, în lumea frecventatorilor de literatură, părerile unora și ale altora nu coincid, ceea ce-i firesc: pentru Nicolae Manolescu literatura-document (atenție nu documentara!) poate fi răceală aparentă a transcrierii, prin impresii de proces verbal; într-o asemenea carte, simplul montaj de texte este mai eficient artistic decît orice invenție; tehnică aparține montajului cinematografic sau colajului; evenimentele sînt urmărite pe mai multe planuri deodată, evitîndu-se narația linear-cronologică și tentația literaturizării
Fictiune si realitate by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17600_a_18925]
-
o suprarealitate care, adeseori, depășește imaginarul, dincolo de documentul de viață aflîndu-se, transfigurata, materia primă "reorchestrata" conform cronologiei semnificațiilor și nicidecum tradiționalei cronologii temporale etc; prin urmare, nici pomeneala de o simplă "fotografiere" a realității, fiind vorba de un similacru al transcrierii doar aparent brută, nuda, rece. De ce am consideră că totul se rezumă la imaginație, la tentativă de a-ți apropia o realitate îndepărtată, situată la jumătatea drumului între conduită intelectuală rațională și gîndirea strict individuală. Unde oare se plasează punctul
Fictiune si realitate by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17600_a_18925]
-
dori să fie recunoscut că gazetar. Ambiția să secretă este mult mai mare și anume să devină un fel de instanța morală a lumii postcomuniste, un Octavian Paler transcontinental. El îl citează cu familiaritate pe Vaclav Havel, jubilând în momentul transcrierii numelui scriitorului ceh. Citarea are în mod evident doar acest scop, în condițiile în care ideea avansată este banală: "Care e rolul intelectualilor? Havel recunoaște rolul acestora, arătând că sunt multe ocaziile când intelectualul este obligat să-și asume responsabilitățile
Un scriitor agitat by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17601_a_18926]
-
prozelor scriitorilor din Școala de la Tîrgoviște, versurile din Time ouț sînt cataloage de "literatura potențială" în descendentă grupului OULIPO sau a proverbelor "mises au goût du jour" de ăluard și Păret. Artele poetice cu care Ghergut își presară textele sînt transcrieri în răspăr ale unor cunoscute discursuri despre metodă: "visez să scriu poemele din care / să iasă cineva și să omoare // într-o lume în care greu mi-e să rezist / să rămîn ce-am fost: intertextualist"; "die nachfolgenden ghergutzen / je
O recreatie cu Ghergut by Radu Gârmacea () [Corola-journal/Journalistic/17626_a_18951]