219 matches
-
și convențional cu care ne-au obișnuit amărîții noștri politicieni! Căci Marian Papahagi era un european autentic, atît prin formația lui spirituală, cît și prin studiile și opera lui întreaga." Idee reluată și de Angela Martin: "A fost o personalitate transculturala în mai multe sensuri: nu numai că era apt să acopere mai multe spații lingvistice și literare, dar și mai multe spații sociale, mai multe domenii de activitate. A fost o autoritate intelectuală, indiferent în ce posturi sau postări s-
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17634_a_18959]
-
Echinox din 2001 dedicate imbricaț iior între Postcolonialism &Postcomunism au repoziționat conceptul de inovație postmodernistă, atribuindu-i un nou rol în societățile postcomuniste: acela de a reconstrui și pluraliza instituțiile culturale și politice, punând accentul pe „identități multiple” și comunicare transculturală. Cadrul postcolonial poate fi util în analiza mai multor culturi est-europene, așezate la intersecția a trei sisteme imperiale (Otoman, Habsburgic și Țarist/Sovietic): acest cadru ne ajută să percepem faza postcomunistă ca o „decolonizare,” o încercare de a elibera genealogia
Paradigme în culturile literare – postmodernism, postcomunism, postcolonialitate și translingvism – by Marcel Cornis-Pope () [Corola-journal/Journalistic/5440_a_6765]
-
experiențele arhetipale ale eroilor lui George Lamming, în felul cum trăiesc discriminarea rasială familiile indiene ale lui M. G. Vasanji sau care sunt relațiile dintre albi și negri în romanele sud-africane ale Nadinei Gordimer, află implicit și toate implicațiile fluide, transculturale, de dincolo de granițe, ale unei epoci distincte, în care ideea de naționalitate devine ambiguă, iar diaspora scoate în evidență lipsa unui punct central, al unui concept al direcționării clar orientat, subliniind și felul în care verbele "a veni" și "a
Postcolonialismul by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/9760_a_11085]
-
chestii d'astea!?” - (Adică... „de ce să n-avem și noi faliții noștri?). Prioritatea pe care ICR-ul o acorda artelor vizuale, care nu necesită intermedierea traducerilor, este de Înțeles. Dar este clar că În România nu se Înțelege adevăratul impact transcultural al unor anume inițiative, ca cea amintită mai sus. Arta stradală (cu mesaj intenționat șocant - ponei roz cu svastică, pădurice de falusuri, cheie/falus pentru peștera/vagin, etc. - iconoclasm poate interesant pentru România actuala) nu impresionează pe nimeni În America
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
tot e vorba de artă naivă, de ce n-am promova mai degrabă Cimitirul Vesel Săpânța? Loc Într adevăr original și unic În lume, cu specific mult mai ușor identificabil cu România decât teribilismul absolut comun al „artei” stradale! Neînțelegerea mesajului transcultural este Întreținută și de infantilismul grandios al mediei românești. Acum câțiva ani, un articol semnala cu ton triumfal și sub titlul infatuat Arta de a trăi În România, văzută de la NY un grupaj de cinci piese scurte românești, printre care
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
orice traducere la Îndemână, ca să nu mai să vorbesc de traducerile neavenite făcute de adolescenți infatuați și „sfertodocți", sau chiar de plagiatele frecvente ce reciclează variante vechi (că, deh, cine le-ar recunoaște?) Mai putem adăuga și neînțelegerea la nivel transcultural a mesajelor subliminale: am primit recent un document electronic cu Îndemnul expres că poate fi distribuit fără copyright. Fișierul conținea traducerea În engleză a lucrării Da! Sunt reacționar! de Radu Mihai Crișan, eseu bine documentat ce dorește să explice reacționarismul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
calităților poetice ale autorului"). Melville nu a reușit (nici cu această capodoperă) să anihileze un stereotip cultural, prin medierea căruia contemporanii săi l-au perceput pînă la moarte - acela de scriitor „de raftul al doilea". Problematicile alegoriei mitologice, ale intertextualizării transculturale, ale solilocviului simbolic-shakespearian (în roman!), combinat cu ingenioase direcții de scenă, precum și ale intercalării documentării științifice în structura principală a epicului se dovedeau, estetic vorbind, mult prea avansate pentru timpul istoric în care fusese redactat romanul. În consecință, Melville ajunge
Balena albă - o experiență mesmerică by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/6791_a_8116]
-
chestii d'astea!?” - (Adică... „de ce să n-avem și noi faliții noștri?). Prioritatea pe care ICR-ul o acorda artelor vizuale, care nu necesită intermedierea traducerilor, este de Înțeles. Dar este clar că În România nu se Înțelege adevăratul impact transcultural al unor anume inițiative, ca cea amintită mai sus. Arta stradală (cu mesaj intenționat șocant - ponei roz cu svastică, pădurice de falusuri, cheie/falus pentru peștera/vagin, etc. - iconoclasm poate interesant pentru România actuala) nu impresionează pe nimeni În America
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
tot e vorba de artă naivă, de ce n-am promova mai degrabă Cimitirul Vesel Săpânța? Loc Într adevăr original și unic În lume, cu specific mult mai ușor identificabil cu România decât teribilismul absolut comun al „artei” stradale! Neînțelegerea mesajului transcultural este Întreținută și de infantilismul grandios al mediei românești. Acum câțiva ani, un articol semnala cu ton triumfal și sub titlul infatuat Arta de a trăi În România, văzută de la NY un grupaj de cinci piese scurte românești, printre care
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
orice traducere la Îndemână, ca să nu mai să vorbesc de traducerile neavenite făcute de adolescenți infatuați și „sfertodocți", sau chiar de plagiatele frecvente ce reciclează variante vechi (că, deh, cine le-ar recunoaște?) Mai putem adăuga și neînțelegerea la nivel transcultural a mesajelor subliminale: am primit recent un document electronic cu Îndemnul expres că poate fi distribuit fără copyright. Fișierul conținea traducerea În engleză a lucrării Da! Sunt reacționar! de Radu Mihai Crișan, eseu bine documentat ce dorește să explice reacționarismul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
adopție a copiilor în contextul schimbărilor intervenite de-a lungul istoriei mai îndepărtate și a celei mai recente. Sunt abordate formele adopției, precum adopția închisă și adopția deschisă în diferite grade, adopția națională sau cea domestică, precum și adopția internațională, adopția transculturală, transetnică sau transrasială. Prezentarea contextului social include și contextul legislativ, dar și contextul social mai larg, prin date statistice privind dinamica adopției. Capitolul 2 prezintă o sinteză a studiilor de specialitate în sfera adopției copiilor. Rezultatele acestor studii sunt prezentate
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
cu atât mai mult cu cât numărul cazurilor de copii adoptați de către familii care aparțineau altor rase era considerabil. Această formă de adopție a unui copil de către o familie care aparține unei alte rase se numește adopție trasrasială sau interrasială, transculturală, respectiv transetnică după caz29. Weil30 raporta un număr de aproximativ 3.000 de copii japonezi și aproximativ 840 de copii chinezi adoptați in mare majoritate de familii albe din Statele Unite ale Americii, în perioada 1948-1962. Același autor raporta pentru perioada
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
internet la adresa www.baaf.org.uk. ***Child Welfare Information Gateway, Adoption Disruption and Dissolution: Numbers anf Trends, 2004, citat în 10 aprilie 2007, disponibil pe internet la adresa http.//www.childwelfare.gov/ pubs/s disrup.cfm. ***Child Welfare Information Gateway, Transracial and Transcultural Adoption, 1994, citat în 12 aprilie 2007, disponibil pe internet la adresa http.//www.childwelfare.gov/pubs/strans.cfm. ***Child Welfare League of America, Research and Data, citat în 12 mai 2009, disponibil pe internet la adresa http.//cwla.org/ programs/ researchdata
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
the Foster Care Children Left Behind?", în Caring for Children, Urban Institute, 2003, nr. 2, citat în 5 ianuarie 2008, disponibil pe internet la adresa http://www.urban.org/url.cfm?ID=310809, et seq. Child Welfare Information Gateway, Transracial and Transcultural Adoption, 1994, citat în 12 aprilie 2007, disponibil pe internet la adresa http.//www.childwelfare.gov/pubs/strans.cfm. 100 Victor Groza și Scott D. Ryan, 2002, op. cit. 101 ***Legea nr. 273 din 21 iunie 2004 privind regimul juridic al adopției
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
valorile din țările-gazdă în ansamblul valorilor companiei de origine. Și într-un caz, și în altul, interferențele culturale sunt greu de gestionat, dacă pa-tronii nu acceptă din start că diferențele culturale sunt impor-tante și că trebuie respectate, nicidecum anulate. Pregătirea transculturală devine, în aceste condiții, la fel de importantă ca și pregătirea managerială sau de specialitate. Aspecte precum: cunoașterea limbii, a istoriei și a geografiei, a religiei predominante și a filosofiei, a stilului de viață și a tipului de educație, a preferințelelor privind
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
2) obstacole comportamentale: * când se evită privirea directă în ochi; * când pari plictisit; * când transmiți semnale ciudate: înclinații ale capului, bătăi din picioare; * când privești ostentativ la ceas; * când răsfoiești ziare, hârtii; * când interpretezi greșit anumite comportamente; * când faci confuzii transculturale; 3) obstacole psihologice: * rușinea; * agresivitatea; * intimidarea; * folosirea greșită a puterii; * favoritismele; * prejudicii: de rasă, sex, vârstă, educație; 4) obstacole fizice: * zgomote; * alte persoane; * alte ședințe; * întreruperi din afară; * întreruperi tehnice: telefoane, defecțiuni la computere; * slabă aerisire; * extreme de temperatură; * mobilier
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
un consens opinional că e valid (pseudovaliditate de suprafață) - face, în engleză - nu presupune neapărat că și este ca atare. Am putea adăuga că în cazul preluării necritice dintr-un alt context cultural, avem de-a face cu o pseudovaliditate transculturală sau interculturală. Pe de altă parte, nici specificul și nici localismul nu trebuie exacerbate. Cercetătorului familiei din România îi incumbă sarcina de a testa, adapta și elabora instrumente riguroase, proces în care consultarea experților în diferite faze (inclusiv în estimarea
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
impune. Analiștii comportamentului uman, în particular antropologii culturali, se întreabă dacă dragostea romantică este un fenomen panuman și, dacă da, în ce măsură este ea un bun predictor pentru căsătorie. Răspunsul la prima parte a întrebării se pare că este pozitiv. Anchetele transculturale au arătat că în aproximativ 88% dintre societățile din întreaga lume figurează indicii (cântece de dragoste, suferințe declarate etc.) ale dragostei romantice și pasionale (Ember, Ember, 2002). La a doua parte a întrebării, răspunsul este parțial negativ. În foarte multe
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
global poate apărea și în alte zone, cu toate că Watson (1987: 152) spune că Bull, ca și el, "înclina către viziunea optimistă" că statele din sistemul contemporan "elaborează în mod conștient, pentru prima dată, un set de valori și standarde etice transculturale". Consensul tot mai mare privind nevoia de guvernare democratică sau cel puțin de garanții constituționale privind drepturile omului relevă, probabil, faptul că s-au făcut noi progrese. După cum subliniam mai devreme, scrieri recente ale membrilor Școlii Engleze dezbat cât de
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
cît și Carmen Mușat au avut Încredere În mine. Voi Încerca să pun În valoare discursul literaturii franceze contemporane, prin intermediul lecturii unor autori, dar și al cîtorva cărți despre literatură. Voi Încerca să arăt că termeni pe care Îi credem transculturali, ca literatură, roman, om, personaj, postmodernism, etc. nu au sens decît În interiorul unui sistem de semnificații pe care Îl numesc discurs cultural. Adaug, În paranteză, ceva ce știm cu toții: limba română nu are un discurs cultural propriu. Astăzi, așa ceva poate
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
nu putem, În mod pertinent, lucra cu o cronologie dată de succesiunea polemică modernism-postmodernism atîta vreme cît nu ne luăm măsuri metodologice de prevedere prin care să specificăm În ce decupaj operăm cu acest instrument, pentru că nu există o definiție transculturală a vreunui instrument cultural. Nu putem, apoi, opune, atunci cînd vorbim de literatură, modernismul postmodernismului decît cu intenții didactice și numai În absența vreunui criteriu esențialist. și aceasta dintr-un motiv inspirat de un text de-al lui Rorty despre
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
1977 În care, pentru prima oară, Într-un număr al revistei Tel Quel, termenul a fost tradus dimpreună cu tematizările lui de pe malul vestic al Atlanticului. Ceea ce s-a vădit apoi a fost faptul că postmodernismul nu e o noțiune transculturală, că ea nu poate fi aplicată diverselor domenii ale cunoașterii sau de producție culturală fără a ține seama de o tradiție a discursurilor culturale specifică fiecăreia dintre marile arii culturale occidentale. La noi a fost evident doar că miza postmodernismului
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
privirea noastră asupra lumii se schimbă, lumea se schimbă. Înțelegem că nici o cultură și nici o religie nu constituie locul privilegiat din care să putem judeca celelalte culturi și religii. Ființa umană, în totalitatea ei deschisă, este locul fără de loc al transculturalului și al transreligiosului, adică ceea ce traversează și depășește culturile și religiile. Transculturalul și transreligiosul privesc timpul prezent al transistoriei, care este totodată de domeniul incredibilului și al epifaniei. Atitudinea transculturală și transreligioasă nu este un simplu proiect utopic: ea este
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
cultură și nici o religie nu constituie locul privilegiat din care să putem judeca celelalte culturi și religii. Ființa umană, în totalitatea ei deschisă, este locul fără de loc al transculturalului și al transreligiosului, adică ceea ce traversează și depășește culturile și religiile. Transculturalul și transreligiosul privesc timpul prezent al transistoriei, care este totodată de domeniul incredibilului și al epifaniei. Atitudinea transculturală și transreligioasă nu este un simplu proiect utopic: ea este înscrisă în adîncurile sufletului nostru. Prin transcultural, care se conjugă cu transreligiosul
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
umană, în totalitatea ei deschisă, este locul fără de loc al transculturalului și al transreligiosului, adică ceea ce traversează și depășește culturile și religiile. Transculturalul și transreligiosul privesc timpul prezent al transistoriei, care este totodată de domeniul incredibilului și al epifaniei. Atitudinea transculturală și transreligioasă nu este un simplu proiect utopic: ea este înscrisă în adîncurile sufletului nostru. Prin transcultural, care se conjugă cu transreligiosul, războiul civilizațiilor, amenințare tot mai prezentă în vremurile de azi, nu ar mai avea nici o rațiune de a
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]