191 matches
-
poetul V. Voiculescu și se publică postum astăzi, nu încetează să ne uimească. La târziile văpăi neașteptate, care au venit să încoroneze însemnata sa operă lirică, s-au adăugat povestirile, chemate a ne releva un prozator de o rară forță transfiguratoare, în stare a dărui dimensiuni mitice realităților evocate. Iată-l acum cu Zahei orbul, dovedindu-și talentul nu mai puțin surprinzător de romancier”, recomandă cartea și autorul Ov. S. Crohmălniceanu. Liviu Grăsoiu merge în aceeași direcție cu aprecierile: „Zahei orbul
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
că ea reprezintă esențializat întreg drumul parcurs de creator, fie că unește determinațiile comportamentului contemplatorului) trebuie să acceadă la un nivel superior de raționalitate, să progreseze ontologic până la o treaptă a deplinei limpezimi eidetice, a maximei clarități conceptuale. Fără metamorfoză transfiguratoare și fără forțarea caracteristică simbolismului noțional abstract, ele trebuie investite cu substanța spirituală care pune bazele unui în sine acoperitor din punct de vedere axiologic (adică fundamentează autosuficiența valorică atât de caracteristică domeniului frumosului). Unul dintre scopurile cultivării constante a
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
o esență spirituală supra-conștientă guvernează teritoriul extralingvistic și aduce un aer transcendent în câmpul supraîncărcat de materialitate al operei. Expresia autenticității și valorii unei creații artistice depinde poate și de aportul suprafiresc al unor determinări neîncadrabile, inefabile, supra-raționale. Ele coboară transfigurator în operă și întregesc armonic o alcătuire dispersată de incongruente articulări ale unei țesături tematice prea concrete. Mai prezentă în expresie, conștiința de sine se poate manifesta plenar ca reflectare a acestui travaliu al nedeterminării unei disponibilități difuze, se poate
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
intersectează planul subiectiv cu obiectivitatea în tentativa de a fundamenta o consistentă lume spirituală, replică originală a realității din care se nutrește discursiv și tematic. Teoria esențializează pentru a prescrie, adică preia pentru a oferi înapoi cu generozitatea unui for transfigurator reguli ale conduitei artistice, folosindu-se de virtuțile aplicative ale generalizării conceptuale pentru a apropria tehnici și pentru a deschide câmp de exercitare talentului încă neorientat. Aspirantul înzestrat nu este, astfel, niciodată singur la primele sale încercări pe tărâmul artei
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
ideea de universitate era cea pe care securiștii și minerii simțeau nevoia să o pedepsească. Spiritual vorbind, fenomenul „Piața Universității 1990” poate fi înțeles și prin intermediul nonviolenței și pasivității active; Golania materializase o experiență aparte a libertății care avea efect transfigurator. În Zonă coagulase o formă de comuniune specială. Buricul Bucureștiului părea să fie atins de un har, de o energie spirituală, în sensul în care fenomenul „Piața Universității” era, cum am spus deja, o concretizare a unei a doua revoluții
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
socialmente normativă. Ea poate avea expresie și eficacitate publică, dar nu mai oferă cadrul universului comunitar. Ignorată de extremiști fie ei adepți ai concepției seculare ori ai fundamentalismelor , distanța își păstrează, pentru persoana angajată spiritual, întreaga tensiune, capacitatea mobilizatoare, potențialul transfigurator. în zorii unei religii, distanța dintre divin și lume e resimțită ca acut mobilizatoare. Tensiunea care o animă, vectorul către termenul superior sînt atît de puternice încît aproape că scurtcircuitează distanța ; sînt gata să absoarbă comunitatea credincioșilor în lumina de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
îl reflectă. Pentru a vorbi despre relația dintre idei și existente, Platon a luat ca exemplu banalul pat. în creștinism, crucea, instrument al morții josnice, face direct prezentă geometria realului global verticala metafizică perpendiculară pe orizontala lumii îmbrățișată de puterea transfiguratoare a lui Dumnezeu. Relația de tip simbolic e mai subtilă decît cea cauzală, fiindcă poate convoca, în simultaneitate, oglindirile unui arhetip pe diverse planuri de realitate. Ea ne oferă, reunite, familii, corespondențe, ierarhii, structuri, înlănțuiri simbolice care traversează realul și
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
trăsături antropomorfice ori sociomorfice. Desprinsă de simbolismul puterii, suveranitatea divinului rămîne să se reflecte în societățile noastre numai sub chipul autorității spirituale. Străină prin natura ei de forță, autoritatea spirituală se asociază strîns cu libertatea persoanei. Impune doar prin adevărul transfigurator pe care îl radiază, e respectată datorită consimțirii celor care recunosc în ea radiația adevărului și a dreptății. în lumile în schimb, modernitatea tîrzie pune autoritatea spirituală în fața provocării sau a șansei de a se manifesta fără coaja protectoare a
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
lumii, cît și (ca pînă acum) pentru a o nega. Nikolai Berdiaev vorbea despre două moduri de a fi ale lumii, de a fi în lume. Dar el indica în fond două perspective, opuse, asupra realului : cea obiectivantă și cea transfiguratoare. A doua nu însemna nicidecum evaziune, prezență eterată sau indiferentă față de imediat. Ea solicita, dimpotrivă, la maximum creativitatea și libertatea omului, puterea lui de a vindeca lumea de boala obiectivării, capacitatea de a o privi deja în lumina de dincolo
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
ei pentru destinul omului. Obiectivantă și normativă, ea luptă pentru legiferarea drepturilor individului, fără a-și permite să se intereseze de substanța persoanei, al cărei conținut fiecare este liber să și-l construiască după voie. Dacă e neangajată religios, perspectiva transfiguratoare își îndreaptă atenția spre încărcătura de absolut a umanului, spre categoriile universale pe care el le poartă în sine, care îl definesc, față de care este responsabil : rațiune, demnitatea persoanei, libertatea ei, capacitatea ei de a se întreba asupra adevărului, de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Unii membri ai intelighenției laice au privit în acea perioadă Biserica drept un azil pentru întrebările despre valorile absolute și adevărurile supreme, despre fundamentul moralității, care își exprimă dezacordul cu privire la statutul individului captiv. în sfîrșit, dacă e angajată spiritual, perspectiva transfiguratoare va constata, desigur, retragerea sensului religios din viața curentă și chiar din cadrele mentale ale individului modern. Dar nu va tematiza doar criza și pericolele provocate de această retragere, ci și șansele de exploatat, clarificările pe care ea le poate
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
de a-l poseda. Perspectiva obiectivantă e înclinată să cazeze adevărul în formulările propriei tradiții și, eventual, să interpreteze alte doctrine ca acceptări implicite ale acestor formulări. Dar, exclusivistă sau inclusivistă, ea mizează pe formă, posesiune, maniabilitate a adevărului. Perspectiva transfiguratoare e sensibilă la universalul adevărului viu, la transcendența lui atotcuprinzătoare, la responsabilitatea umană față de aceste calități. Ea află chiar în formulele doctrinei îndemnul de a merge pe drumul care le depășește în ceea ce ele au limitativ. Atentă la caracterul paradoxal
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
radiază lumina ei, dar de care ea nu e nici stăpînită, nici parcelată. Modernitatea tîrzie poate fi privită ca un spectacol al transcendenței care convoacă la transcenderea chipurilor ei limitative. Pentru perspectiva obiectivantă, acest spectacol poate părea dezolant. Pentru perspectiva transfiguratoare, el poate fi, cu tot discernămîntul necesar în privința puținătății, crizelor, sărăciei timpului nostru, un spectacol eliberator.
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
nostru duhovnicesc, a creșterii noastre În viața În Hristos. Importanța și valoarea Sfintei Spovedanii nu se poate dezvălui Însă, În mod deplin, prin mijlocirea cuvintelor, ci numai prin trăirea nemijlocită și practicarea permanentă a acestei Taine, prin Împărtășirea cu puterea transfiguratoare a harului divin ce se revarsă asupra nostră a creștinilor În strânsă comuniune a credinței,a nădejdii și a dragostei cu celelalte mlădițe ale Trupului tainic al Mântuitorului.
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Edvica Popa () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92291]
-
socialmente normativă. Ea poate avea expresie și eficacitate publică, dar nu mai oferă cadrul universului comunitar. Ignorată de extremiști fie ei adepți ai concepției seculare ori ai fundamentalismelor , distanța își păstrează, pentru persoana angajată spiritual, întreaga tensiune, capacitatea mobilizatoare, potențialul transfigurator. în zorii unei religii, distanța dintre divin și lume e resimțită ca acut mobilizatoare. Tensiunea care o animă, vectorul către termenul superior sînt atît de puternice încît aproape că scurtcircuitează distanța ; sînt gata să absoarbă comunitatea credincioșilor în lumina de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
îl reflectă. Pentru a vorbi despre relația dintre idei și existente, Platon a luat ca exemplu banalul pat. în creștinism, crucea, instrument al morții josnice, face direct prezentă geometria realului global verticala metafizică perpendiculară pe orizontala lumii îmbrățișată de puterea transfiguratoare a lui Dumnezeu. Relația de tip simbolic e mai subtilă decît cea cauzală, fiindcă poate convoca, în simultaneitate, oglindirile unui arhetip pe diverse planuri de realitate. Ea ne oferă, reunite, familii, corespondențe, ierarhii, structuri, înlănțuiri simbolice care traversează realul și
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
trăsături antropomorfice ori sociomorfice. Desprinsă de simbolismul puterii, suveranitatea divinului rămîne să se reflecte în societățile noastre numai sub chipul autorității spirituale. Străină prin natura ei de forță, autoritatea spirituală se asociază strîns cu libertatea persoanei. Impune doar prin adevărul transfigurator pe care îl radiază, e respectată datorită consimțirii celor care recunosc în ea radiația adevărului și a dreptății. în lumile în schimb, modernitatea tîrzie pune autoritatea spirituală în fața provocării sau a șansei de a se manifesta fără coaja protectoare a
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
lumii, cît și (ca pînă acum) pentru a o nega. Nikolai Berdiaev vorbea despre două moduri de a fi ale lumii, de a fi în lume. Dar el indica în fond două perspective, opuse, asupra realului : cea obiectivantă și cea transfiguratoare. A doua nu însemna nicidecum evaziune, prezență eterată sau indiferentă față de imediat. Ea solicita, dimpotrivă, la maximum creativitatea și libertatea omului, puterea lui de a vindeca lumea de boala obiectivării, capacitatea de a o privi deja în lumina de dincolo
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
ei pentru destinul omului. Obiectivantă și normativă, ea luptă pentru legiferarea drepturilor individului, fără a-și permite să se intereseze de substanța persoanei, al cărei conținut fiecare este liber să și-l construiască după voie. Dacă e neangajată religios, perspectiva transfiguratoare își îndreaptă atenția spre încărcătura de absolut a umanului, spre categoriile universale pe care el le poartă în sine, care îl definesc, față de care este responsabil : rațiune, demnitatea persoanei, libertatea ei, capacitatea ei de a se întreba asupra adevărului, de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
Unii membri ai intelighenției laice au privit în acea perioadă Biserica drept un azil pentru întrebările despre valorile absolute și adevărurile supreme, despre fundamentul moralității, care își exprimă dezacordul cu privire la statutul individului captiv. în sfîrșit, dacă e angajată spiritual, perspectiva transfiguratoare va constata, desigur, retragerea sensului religios din viața curentă și chiar din cadrele mentale ale individului modern. Dar nu va tematiza doar criza și pericolele provocate de această retragere, ci și șansele de exploatat, clarificările pe care ea le poate
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
de a-l poseda. Perspectiva obiectivantă e înclinată să cazeze adevărul în formulările propriei tradiții și, eventual, să interpreteze alte doctrine ca acceptări implicite ale acestor formulări. Dar, exclusivistă sau inclusivistă, ea mizează pe formă, posesiune, maniabilitate a adevărului. Perspectiva transfiguratoare e sensibilă la universalul adevărului viu, la transcendența lui atotcuprinzătoare, la responsabilitatea umană față de aceste calități. Ea află chiar în formulele doctrinei îndemnul de a merge pe drumul care le depășește în ceea ce ele au limitativ. Atentă la caracterul paradoxal
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
radiază lumina ei, dar de care ea nu e nici stăpînită, nici parcelată. Modernitatea tîrzie poate fi privită ca un spectacol al transcendenței care convoacă la transcenderea chipurilor ei limitative. Pentru perspectiva obiectivantă, acest spectacol poate părea dezolant. Pentru perspectiva transfiguratoare, el poate fi, cu tot discernămîntul necesar în privința puținătății, crizelor, sărăciei timpului nostru, un spectacol eliberator.
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
313) Să pierzi tot, înseamnă uneori să-ți pierzi și mințile. Ca să nu ți le pierzi, ai nevoie de mecanisme prin care toată drojdia suferinței să se transfigureze. Ai apoi nevoie de supape prin care să țâșnească din tine fulgerul transfigurator. EBL a ales ca aceste supape să fie corespondența cu fiica ei iar mecanismul transfigurator să fie tulburătoarea dragoste maternă. Fiica ei, cu simțul său critic înnăscut, cu educația sa, cu inteligența ei, nu poate să nu observe talentul scriitoricesc
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
pierzi, ai nevoie de mecanisme prin care toată drojdia suferinței să se transfigureze. Ai apoi nevoie de supape prin care să țâșnească din tine fulgerul transfigurator. EBL a ales ca aceste supape să fie corespondența cu fiica ei iar mecanismul transfigurator să fie tulburătoarea dragoste maternă. Fiica ei, cu simțul său critic înnăscut, cu educația sa, cu inteligența ei, nu poate să nu observe talentul scriitoricesc al mamei. Scrisorile sunt frumoase în cea mai explicită devoalare a esteticului, produc încântare, lasă
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
o identitate de priză asupra unei aceleiași realități?"34 O mediere a adevărului, în ultimă instanță, care nu înseamnă ruptură între imanența lumii date și o imaginară transcendență a lumii artei - deși ea presupune o anumită dislocare - ci o continuitate transfiguratoare prin experiența artei 35. Priveliște inaparentă în care prin imaginea cerbilor și a pământului, a clopotului și a frunzei, a grâului și a serii răzbate o altă imagine care le strânge pe toate în aceeași lumină: tăcerea absolutului, liniștea pe
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]