468 matches
-
să-l augmenteze pe cel dintâi, doar că lipsește spectrul acela în care Forma nu se află (în segmentul doi avem sufletul aici și dincolo; Forma nu se află în suflet), ceea ce se reduce la a afirma că ea, Forma, transgresează orice ekstază de aici sau de aiurea. Segmentele afirmative conchid în felul celor negative (doar că la capătul celălalt, se înțelege): Forma (aceea a Frumosului în cazul de față) există în sine, prin sine, cu sine. În, prin, cu nu
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
în cartea a III-a, și cel cu Theodote, în felul lui. Dar în platitudinea predicei morale a Socratelui din Xenofon se înscrie societatea întreagă, cu: ce se cade, ce trebuie să faci și să nu faci, ce să nu transgresezi. Pe când Socratele lui Platon transgresează totul, bun simț, societate și umană măsură” (cf. Constantin Noica, Jurnal de Idei, Humanitas, București, 1991, pp. 47-48). Cf. A. Bailly, Dictionnaire Grec-Français, Librairie Hachette, Paris, 1915, p. 596. Cf. Gregory Vlastos, op.cit., pp. 27-45
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
și cel cu Theodote, în felul lui. Dar în platitudinea predicei morale a Socratelui din Xenofon se înscrie societatea întreagă, cu: ce se cade, ce trebuie să faci și să nu faci, ce să nu transgresezi. Pe când Socratele lui Platon transgresează totul, bun simț, societate și umană măsură” (cf. Constantin Noica, Jurnal de Idei, Humanitas, București, 1991, pp. 47-48). Cf. A. Bailly, Dictionnaire Grec-Français, Librairie Hachette, Paris, 1915, p. 596. Cf. Gregory Vlastos, op.cit., pp. 27-45. Primele trei mențiuni ale cuvântului
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
și relațiile internaționale în genere. În afara celor două mari linii de gândire - realistă și idealistă -, marxiștii rămân greu încadrabili, întrucât folosesc nivelurile de analiză în accepțiunea singeriană, vizând ca entități în principal clasele și capitalul, ale căror interese și dinamică transgresează statele și națiunile. Teoria dependenței și teoria sistemelor mondiale, ca exemplificări particulare ale unor proiecții de influență marxistă în disciplina relațiilor internaționale, se plasează la nivelul a treilea, analizând însă, complementar, și procese care aparțin de nivelul doi. Înrudit acestora
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
al treilea tip de literatură feministă în domeniul internațional a prins contur în ultimii zece ani, pe măsură ce depărtarea de începuturile timide și dezvoltarea uimitoare a subdomeniului a facilitat un salt calitativ al cercetării. A treia categorie reunește acele lucrări care transgresează criticile sau le duc mai departe, pentru a propune reteoretizări coerente, fundamentate, ale realității internaționale și, chiar mai mult, pentru a genera procese de inovare a practicilor, actorilor și regulilor. Feminismul perspectival, feminismul de inspirație marxistă și feminismul constructivist sunt
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Dickens, comicul alternează cu sentimentalitatea, iar la eroul lui Cervantes capătă din ce în ce o gravitate față de care devin derizorii ceilalți, batjocoritorii lui. Arta comică suspendă, cum spuneam, devenirea și dă momentului un caracter de transcendere. Fenomenul comic își transgresează natura momentană, este eliberat din temporalitate și capătă un caracter exemplar. Aceasta înseamnă propriu-zis că marea artă comică este esențialmente monumentală. De aceea, marii autori comici se numără pe degete și rangul lor e la paritate cu geniile supreme. Iar
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
față de el în măsura în care e socotit destul de nociv pentru a se întreprinde o acțiune contra lui. De aceea, se poate polemiza și cu adversari respectați, dar și cu adversari disprețuiți (cu care există riscul ca normele onorabile ale ostilităților să fie transgresate). Dar chiar în cazul polemicii onorabile, în care există sentimentul egalității de „rang”, măcar moral, civilitatea se limitează în mod decent la salutul rece. Nu cred posibilă și îmi pare mai curând un semn de neseriozitate cordialitatea și fraternizarea cu
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
Încordată privire. Un ochi citește din punctul de vedere al strictului adevăr, acest adevăr nu poate fi respectat, de unde iritarea. Un altul, din punctul de vedere al gradului de Îndrăzneală la care a ajuns autorul, al felului În care a transgresat limitele impuse de unde interesul”. Acesta este cazul memoriilor lui Ilya Ehrenburg, pentru că „prudența lui fiind proverbială, ai impresia că te afli În fața unui barometru”, iar pentru un tînăr din URSS sînt binevenite În măsura În care arată că revoluția a Însemnat și mizerie
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
altele, manualul de istorie, nu? Cred că așa gândesc și istoricii. Însă În momentul de față manualul de istorie nu știu dacă ajunge până În stricta actualitate. Doru Pop: Este o comparație bună, pe care trebuie să o facem cu Holocaustul, transgresând dimensiunea etnică, pentru că Holocaustul nu este o problemă etnică, ci o agresiune antiumană. Gulagul comunist sau Holocaustul au o dimensiune acută. Poate nu conștientizăm, dar În România au fost uciși aproape un milion de oameni. Alte câteva milioane au fost
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
săracă în economia revistei, centrul de greutate căzând mai degrabă pe urgențele emancipării feminine. Proza și recenziile la volumele de proză, memorialistica (poezia fiind ignorată) se vor căi de accelerare a rolului social al femeii. Din păcate, proza originală nu transgresează hotarele minorului agreabil: Lucia Demetrius (Darul lui Moș Crăciun), B. Râpeanu, I. V. Scânteie. Tot aici, Cezar Petrescu publică un text tributar comandamentelor regimului (Femeia sovietică). Apar recenzii la romanele Rogojina de Mircea Damian, Petru Arbore de Eugen Relgis, Sfârșit
FEMEIA SI CAMINUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286980_a_288309]
-
majorității, acuzate de complicitate prin amnezie cu opresorul; În sfârșit, tendința de desingularizare a cazului românesc, asocierea lui cauzei comune a țărilor est-europene (eliberarea de sub ocupația sovietică, liberalizare și democratizare), impunerea modelului unei disidente asemănătoare celei poloneze, cehoslovace ori maghiare, transgresând referințele politice exclusiv interne, naționale. Exilul și căutarea autonomiei În chip de concluzie provizorie, aș spune că exilul nu poate fi definit drept o „esență”, nici pe baza originii etnice, nici pe aceea a limbii ori a altui mijloc de
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
literare și intelectuale din anii ’50, protectori ai tinerilor scriitori din anii ’80, În vreme ce-n tabăra opusă se situau funcționarii de partid, cadre culturale și noii ideologi, inspiratori sau apărători ai liniei naționaliste a regimului Ceaușescu. Și alte granițe erau transgresate, În măsura În care reprezentanții exilului au luat de asemenea poziție În această polemică. După unele ipoteze, Mircea Eliade ar fi fost chiar inspiratorul protocronismului (cf. Laignel-Lavastine, 2002). Cealaltă tabăra putea beneficia de susținerea mediatică a Radioului Europa Liberă prin vocea Monicăi Lovinescu
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
proprietate și avere decât cele existente în regimul socialist. În acest sens, trei mecanisme majore sunt de luat în considerare: polarizarea în ceea ce privește averea, calitatea vieții și statutul social (marginalizare și chiar excludere socială), acest criteriu având tendința de a-l transgresa pe cel al școlarității; migrația externă, definitivă sau pendulatorie, care poate fi și un factor compensator vizavi de primul mecanism; gradul general de școlaritate, în special de pregătire universitară pe ansamblul populației, aflat în creștere. La intersecția acestor mecanisme, consensualesau
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
o formulează sub influența societății și spre a cărei realizare tinde din toate puterile, valoare ce devine criteriu de apreciere a tuturor celorlalte valori. Sociologul român se referă aici la idealuri înalt umaniste asumate de personalități de excepție și care transgresează viața cotidiană. În mod obișnuit însă, idealurile de viață ni se înfățișează ca o țesătură a năzuințelor și aspirațiilor indivizilor cu estimarea posibilităților proprii și a tendințelor dezvoltării sociale, țesătură ce se brodează pe canavaua axiologică a persoanei în cauză
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
diferențele ar decurge în primul rând din faptul că o atitudine se referă la un complex de convingeri (beliefs) față de un obiect sau o situație specifică, pe când o valoare se referă la o singură convingere, însă una de mare generalitate, transgresând situații și obiecte particulare: valorile, ca principii fundamentale despre moduri de comportament sau scopuri ultime ale existenței, sunt la nivelul individului de ordinul zecilor, iar atitudinile - de ordinul sutelor sau chiar al miilor. Valorile ocupă, apoi, un loc mai central
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
al treilea rând, conceptul de context global aplicat comunităților mai mici sau mai mari îndeamnă la o abordare holistică a specificului unor entități socioculturale. În zilele noastre însă, aceste contexte „locale”, fie ele de mărime statală, sunt tot mai mult transgresate de un „context global planetar”, în care influența modelului occidental, a culturii euroamericane este dominantă, dar găsim substanțiale împrumuturi reciproce între culturi din toate punctele cardinale. Și, dacă „macdonaldizarea” înseamnă standardizare și uniformizare, pălirea farmecului specificului comunitar, globalizarea - în speță
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
socioeconomice și demografice. De aceea, publicurile se identifică, în mare măsură, cu gruparea naturală a populației în clase și straturi sociale (muncitori, țărani, intelectuali etc.), profesie, vârstă, sex etc. Totuși, într-un fel, fiecare problemă sociopolitică creează publicul său, care transgresează respectivele criterii. (Un exemplu din actuala perioadă de la noi este în acest sens chestiunea locuințelor naționalizate, a proprietarilor și a chiriașilor.) Pentru că indivizii fac parte, de regulă, în același timp, din mai multe grupuri sociodemografice și sunt afectați de mai
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
au fost efectuate în 1948 de către Shannon, în laboratoarele companiei Bell Telephone, SUA, un an mai târziu, acestor studii adăugându-li-se contribuțiile lui Weaver; pentru cei doi autori, mesajul capătă- în această arie de cercetare - un conținut obiectiv care transgresează importanța emițătorului ori pe cea a receptorului. Shannon și Weaver au urmărit să dezvolte o teorie care să le permită să abordeze problema transmiterii unei cantități maxime de informație și să analizeze fiecare canal de comunicare prin prisma acestei eficiențe
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
unor afinități „selective”. Preocupată îndeosebi de discursul critic la ora postmodernismului, eseista adună aici și cronici despre scriitori români (incluzând diaspora) și străini. În Interpretarea fără frontiere comentează metode și cărți ale unor autori care, deși meditează asupra fenomenului literar, transgresează în fapt granițele criticii literare. Îi are în vedere mai întâi pe fondatorii metodei hermeneutice în spațiul cultural românesc (Mircea Eliade și Adrian Marino) și articulează celelalte studii într-un „lanț” prin care tinde să constituie un model cognitiv de
SPIRIDON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289831_a_291160]
-
de la sine, pornind din primatul datului său, sensul trece succesiv prin magia semnificantă, prin imaginar, prin magia imaginară pentru a ajunge, la capătul itinerarului, dezmembrat, risipit, în imaginea unui sens multiplu”. Sintezei disciplinare i se adaugă alta, prin care interpretul transgresează granițele dintre diferitele tipuri de discurs. În consecință, literatura e citită nu numai cu instrumentele filosofiei, ci și ca un text care tematizează, în egală măsură, categorii ale filosofiei. O asemenea situare față de obiect poate provoca, după caz, suprainterpretări sau
STEFANESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289906_a_291235]
-
că ar corespunde modelului existențial prevalent în lumea de azi. „Apocalipticul” ar include atât textualismul, cât și postmodernismul, acestea „nefiind decât niște forme particulare ale ultimei faze a culturii «burgheze», care este cultura dorinței de moarte”. De fapt, pledoaria teoretică transgresează domeniul strict al criticii literare, devenind o profesiune de credință existențială: „Doar asumându-ne condiția de ființe apocaliptice putem nutri nădejdea că nu ne vom rata în plan ontologic”. Debutul lui S. în dramaturgie a avut loc în 1992, cu
SOVIANY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289806_a_291135]
-
valorile mentalității și culturii dominante, deschizându-le spre alternative fictiv-imaginative. În Pădurea spânzuraților, de pildă, protagonistul e victima sistemului de referințe agonic, în care se definesc conceptele socioculturale de identitate etnică și rasială. O dialectică a identității și a diferenței, transgresând conflictele de sex, rasă, mentalitate, este înscenată și de Mircea Eliade în Maitreyi, prin manipularea tehnicilor narative. Perspectivismul critic al lui Eliade se bizuie pe mandatarea unui narator noncreditabil - Allan, autor al primului jurnal -, de la textul căruia demarează ofensiva relativizantă
SPARIOSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289809_a_291138]
-
că de fapt condiția sa este de „a-fi-În-Lume”, resimte permanent constrângerile lumii acesteia, din care vrea să evadeze. Tendința de ieșire din lume este continuată și Împlinită de tendința de a intra În comuniune cu divinitatea, altfel spus, de a transgresa realul perisabil și de a intra În eternitatea transtemporală. Natural că acest mod de Înțelegere a lucrurilor are un caracter mitic particular, dar trebuie să avem În vedere faptul că tendința de reprezentare mitică sau nevoia individului de mitizare este
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
exprimă identitatea Eului unei persoane. Noi luăm contact cu celălalt, În cadrul Întâlnirii interpersonale, În primul rând prin imaginea acestuia. Acest contact este o impresie. Prin urmare, relația imagologică este de tip emoțional-afectivă. Ea, ca impresie, este o stare sufletească care transgresează aspectul formal al individului, respectiv imaginea acestuia, deschizându-ne accesul către interioritatea subiectivă a persoanei respective. Prin intermediul simbolului imagologic al persoanei din fața mea, eu am acces la subiectul pe care aceasta Îl reprezintă. Funcția psihologică principală a imaginii Eului este
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
mila. Ne aflăm În fața a două atitudini exemplare din punct de vedere psihologic și moral: admirația care glorifică și sfâșierea care condamnă prin suferință. Dar nici eroul și nici tragicul nu mai sunt persoane. Ele devin În această situație personaje. Transgresând realitatea, ele nu mai pot fi reale, pentru că se raportează exclusiv la aventura umanului, care se identifică cu valorile unice și exclusive pe care le ilustrează. Personajul, spre deosebire de persoană, Încetează de a mai fi antinomic, de a mai avea contraste
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]