556 matches
-
Iulia din 1 decembrie 1918. În fața Marii Adunări de la Alba Iulia, episcopul Iuliu Hossu s-a îmbrățișat cu episcopul Miron Cristea, spunând următoarea frază memorabilă: Odată înfăptuită Marea Unire din 1918, episcopul Miron Cristea a făcut parte din delegația românilor transilvăneni care a prezentat actul unirii la București. Ca recunoaștere a meritelor sale în procesul unificării, Cristea a fost ales de Marele Colegiu Electoral, la 18/31 decembrie 1919, să ocupe scaunul (rămas vacant) de mitropolit primat al Bisericii din România
Miron Cristea () [Corola-website/Science/310821_a_312150]
-
înființării unei astfel de unități de voluntari români, unitate care ar fi urmat să lupte pe frontul francez.. Din punct de vedere politic, ideea acestei Legiuni a fost un răspuns la propaganda Puterilor Centrale, care au declarat în America că transilvănenii nu doresc unirea cu România și se simt bine în componența statului ungar. Din păcate eforturile celor 3 au fost limitate de faptul că doar Stoica știa limba engleză, astfel că ceilalți și-au putut pleda cauza doar în fața comunităților
Voluntarii Români din America (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/335594_a_336923]
-
în 1800-1801 14 familii cu 81 credincioși, se va ajunge în 1850 la 526 credincioși, deci o creștere sensibilă față de recensămintele anterioare, creștere la care a contribuit fără îndoială, alături de natalitatea ridicată din sânul populației locale și emigrarea continuă de transilvăneni sau de locuitori din satele învecinate ori mai îndepărtate. Statisticile religioase menționează numărul credincioșilor din Somușca ca fiind echivalent cu cel al locuitorilor, întrucât, toți erau catolici. Astfel, Schematismul Misiunii din 1850 notează în cadrul parohiei Cleja satul „Somoska” cu 526
Somușca, Bacău () [Corola-website/Science/300701_a_302030]
-
locali și trimiși domnești. Țara era împărțită pe județe, conduse de către căpitani numiți în vremea lui Mircea județi. În hrisoave sunt pomenite Motru, Jaleș, de Baltă, Jiu etc. Orașele și târgurile aparțineau domniei. Primele erau conduse de juzi (corespunzători Richterilor transilvăneni), iar cele din urmă de către pârcălabi. Consiliile orășenești erau alese de către locuitori. Reprezentantul domnului într-un oraș era vornicul, ajutat de un pristav și un folnog (corespondentul villicului-administrator transilvănean), astfel că administrația locală era dublată de una domnească. Orașele aveau
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
1872, Baia de Criș, Hunedoara) a fost un avocat transilvănean și revoluționar român pașoptist, care a jucat un rol important în Revoluția de la 1848 din Transilvania. A fost conducătorul de fapt al Țării Moților în anul 1849, comandând armata românilor transilvăneni, în alianță cu armata austriacă, împotriva trupelor revoluționare ungare aflate sub conducerea lui Lajos Kossuth. S-a născut în Munții Apuseni într-o familie de țărani moți înstăriți. Cel dintâi strămoș cunoscut al lui este Gheorghe Iancu, preot ortodox în
Avram Iancu () [Corola-website/Science/301433_a_302762]
-
se diferă de consoana "sz" (care se folosește și în acest dialect) și stă de obicei în locul unui "ș" (s) unguresc. Dialectul vechi ceangău este cel mai greu de înțeles și pentru maghiarii vorbitori de limbă română (de exemplu pentru transilvăneni), deoarece, pe lângă preluările și neologismele românești, conține un număr relativ mare de arhaisme și regionalisme specifice, inexistente (sau ne-mai-existente) în limba maghiară. Cel mai apropiat dialect de vechiul dialect ceangău este varianta câmpeană al graiului transilvănean (mezőségi). Grupul mai mare
Ceangăi () [Corola-website/Science/297394_a_298723]
-
țară din 1742 satul nu apare, el figurând de abia în cartografia rusească din 1774, se poate deduce că satul Boroaia a fost fondat în perioada 1742-1774 de către locuitori refugiați din Transilvania care au lucrat ca panțâri în slujba isprăvniciei. Transilvănenii s-au stabilit pe moșiile mănăstirești de aici cu învoiala stareților, probabil după răscoala grănicerilor din Năsăud din 1762. Ei au avut o căpetenie cu numele de Bour (sau Bora, după alte surse), după moartea căruia a rămas ca birnică
Biserica de lemn din Boroaia () [Corola-website/Science/317123_a_318452]
-
Serampore”. Ambele nuvele relatează o serie de practici oculte indiene. Nuvela se referă la cercetarea dispariției stranii a unui medic și orientalist bucureștean pe nume Zerlendi după ce începuse să se documenteze cu privire la practicile oculte realizate de medicul și farmacistul sas transilvănean Johann Martin Honigberger. Tema principală o reprezintă căutarea iluminării spirituale, o taină accesibilă doar unor persoane inițiate, care se realizează aici prin ieșirea din timp și spațiu cu ajutorul practicilor yoga. La începutul secolului al XX-lea, un medic bucureștean pe
Secretul doctorului Honigberger () [Corola-website/Science/324110_a_325439]
-
familie aristocrată (vezi familia Hurmuzachi), ca al doilea fiu al lui Doxachi Hurmuzachi, la domeniul familiei din Cernăuca, Imperiul Austriei (actualmente în Ucraina), în regiunea istorică a Bucovinei. Tatăl său era cunoscut pentru faptul că oferea refugiu liderilor politici români transilvăneni persecutați, întrând în datorii pentru a-i putea ajuta în continuare. După absolvirea Liceului în Cernăuți, a studiat în perioada 1830-1836, împreună cu fratele său Constantin Hurmuzaki, la Facultatea de Drept a Universității din Viena. La sfârșitul anului 1848, ministrul justiției
Eudoxiu de Hurmuzachi () [Corola-website/Science/306608_a_307937]
-
moment dat cetatea Oradea (Biblioteca Episcopului Ioan Vitéz de Zredna, cuprinzând cărți copiate aici sau comandate în Italia. Ea a stat la baza celebrei biblioteci "Corviniana" a lui Matei Corvin și a servit pentru elevarea multor principi, diplomați sau umaniști transilvăneni) și o cafenea. Un lapidariu la subsol, cu spații expoziționale, spații de depozitare, spații de cercetare, laboratoare, spații administrative, cafenea, spațiu comercial, garderobă, spații pentru secretariat și informații, sală de lectură, bibliotecă virtuală, grupuri sanitare și punct termic, însumând 5
Cetatea Oradea () [Corola-website/Science/302627_a_303956]
-
ci și în cercurile sibiene. Figurând printre primii membrii ordinari ai "Astrei", a colectat pentru această instituție diferite sume de bani din satele Mărginimii Sibiului. În 1861 a participat la lucrările Conferinței naționale de la Sibiu, susținând drepturile și doleanțele românilor transilvăneni. Ioan Măcelariu a fost un fervent susținător al "Școlilor grănicerești", în anul 1891 participând în calitate de delegat al Comitetului administrativ al Fondului școlastic la examenul de vară al școlii, donând suma de 5 florini pentru premierea elevilor. Liviu Ion Mănduc (n.
Personalitățile comunei Racovița () [Corola-website/Science/310788_a_312117]
-
cel tânăr și al celei de-a doua soții a lui, Johanna Justine. Ea manifesta un vizibil talent artistic, pictorul Theodor Glatz lăudând-o într-o scrisoare către Anton Kurz de pe 16 mai 1847, publicată în revista "Siebenbürgischer Volksfreund" ("Prietenul Transilvănenilor"). Clara frecventa Galeria de Artă Brukenthal din Sibiu, unde putea studia pictura. Aici l-a întâlnit pe artistul Theodor Sockl care preda pictura. După multă împotrivire din partea mamei văduve a Clarei, lui Theodor i s-a dat voie să picteze
Casa de Soterius von Sachsenheim () [Corola-website/Science/329594_a_330923]
-
de o parte și de alta a muntelui. După ce trecea urgia, cei rămași în viață, se întorceau la vatră unde s-au născut. Așa se face că au venit în zona de jos a Moldovei, denumită “în pustie”, foarte mulți transilvăneni din partea de vest a Carpaților. Astăzi sunt foarte numeroase familii ale căror strămoși s-au stabilit în Cuca, venite din zona Trei Scaune, Brețcu - familiile Barla, Trihenea, Ștefan, iar din zona Rucăr - Dragoslavele - familia Țulug etc. Sunt sate în vecinătatea
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]
-
Prutului trupele cazaco-tătare întâlnesc în cale o forță moldo-transilvăneană sub conducerea lui Gheorghe Ștefan, care a luat poziții în jurul satului Popricani, pe râul Jijia. Forțele lui Ștefan variau între 10 000 - 20 000 de soldați, și era compusă din moldoveni, transilvăneni, maghiari, germani, vlahi și greci, precum și civili din Iași. Armata cazaco-tătară număra aproximativ 13 000 de soldați. Bătălia a început cu atacul cavaleriei moldovenești, care a lovit tabăra cazacilor de pe malul stâng al râului Jijia, apoi moldovenii au folosit artileria
Bătălia de la Popricani () [Corola-website/Science/327060_a_328389]
-
O particularitate a umorului românesc este că pe lângă glumele etnice, există glume despre românii din diversele regiuni. Moldovenii pronunță /t͡ʃ/ ca /ʃ/ și /p/ ca /k/, Oltenii folosesc foarte des perfectul simplu (rar folosit în celelalte regiuni), iar transilvănenii folosesc unele cuvinte de origine ungară sau germană cum ar fi 'musai' sau 'fain' și, de obicei, își încep propozițiile cu interjecția "no". În special în timpul regimului comunist, glumele politice erau foarte populare, deși erau ilegale. În România democratică, acest
Umor românesc () [Corola-website/Science/299221_a_300550]
-
perfecționarea abilității de a vorbi maghiara, a urmat cursurile Facultății de Drept din Târgu Mureș și apoi a obținut doctoratul în Drept la Cluj. În acest timp s-a implicat în mișcarea pentru drepturile sociale, politice și culturale ale românilor transilvăneni. A fost bursier al Fundației Gojdu. În Primul Război Mondial a fost înrolat în Armata Austro-Ungară și trimis lupte pe Frontul de Răsărit, cu gradul de locotenent. În decembrie 1916 a căzut prizonier. Ajuns în lagărul de la Darnița, a participat
Ioan Vescan () [Corola-website/Science/337571_a_338900]
-
penelul unui meșter cu o bună formație de atelier. Spre deosebire de acesta, zugravul care a lucrat la exteriorul turnului aparține unui mediu artistic rusticizant, utilizând un desen primitiv, cu o linie groasă și egală. Dacă acest al doilea meșter aparținea mediului transilvănean popular, impregnat de unele amintiri romano-gotice, cel dintâi aparținea mediului sârbo-macedonean, fiind, cu siguranță, un zugrav itinerant, venit de la sudul Dunării. Ambele decoruri, deși nu au fost realizate concomitent, par să dateze din secolul al XV-lea, adică din perioada
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Peșteana () [Corola-website/Science/334726_a_336055]
-
de Keöpeczi (n. 12 noiembrie 1878, Sic, Cluj - d. 27 decembrie 1964, Cluj) a fost un grafician și heraldist transilvănean, autorul mai multor steme și blazoane, între care stema României interbelice, care stă la baza stemei României. Drept recompensă pentru realizarea stemei României interbelice, regele Ferdinand I al României l-a primit în ordinul „Coroana României” în grad de ofițer
József Sebestyén () [Corola-website/Science/331733_a_333062]
-
se asociază, ca elemente caracteristice, capitelele cu croșete ale arcului triumfal, de asemenea ferestrele circulare polilobe, adevărată marcă a goticului cistercian. Caracteristic bisericii îi este și absența turnului-clopotniță. Aici se află cea mai importantă piesă de sculptură aparținând goticului timpuriu transilvănean, și anume un relief care decorează timpanul portalului nordic al bisericii și care înfățisează o scenă de vânătoare. Doi bărbați înarmați cu lănci se luptă cu un balaur înaripat, scena simbolizând lupta virtuților cu viciul"”. S-au născut la Șieu-Odorhei
Șieu-Odorhei, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300893_a_302222]
-
inginer chimist, profesor la Catedra de Chimie Organică din Institutul Politehnic București (Universitatea POLITEHNICA din București), membru titular al Academiei Române (2000) și președintele Secției de Științe Chimice a Academiei Române (2002-2005). Este descendent pe linie paternă dintr-o veche familie de transilvăneni din Săliște, comună emblematică din Mărginimea Sibiului, din care s-au ridicat un număr impresionant de iluștri academicieni: Dionisie Romano, Ioan Lupaș, Onisifor Ghibu, D.D. Roșca, Andrei Oțetea, Axente Banciu, Mircea Săndulescu. Pe linie maternă descinde dintr-o familie tot atât de
Mircea Desideriu Banciu () [Corola-website/Science/307086_a_308415]
-
Gheorghe Asachi. În noua sa formă, ea a fost inaugurată la 26 octombrie 1860 (7 noiembrie stil nou), în prezența domnitorului Alexandru Ioan Cuza, al cărui nume îl poartă din 1942. Încă de la întemeiere, instituția a reprezentat un simbol național, transilvănenii Simion Bărnuțiu, Petre Suciu, Ștefan Micle și altii aflându-se printre primii profesori ai universității ieșene. La înființare universitatea avea trei facultăți: drept, filosofie (litere) și teologie. Facultatea de Drept fusese înființată formal încă de la 6 octombrie 1855, iar Facultatea
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași () [Corola-website/Science/302206_a_303535]
-
anul 1854, la vârsta de doar 35 de ani, să fie numit consilier la Curtea Judecătorească Superioară a Transilvaniei. Vasile L. Pop a contribuit, în această calitate, la definitivarea legilor pentru organizarea justiției. Una dintre lucrările sale, deosebit de folositoare românilor transilvăneni, a fost "Îndreptariu în cauzele urbariale, compus pentru poporul român din Ardeal de un jurist practic". Această lucrare a reprezentat o contribuție de excepțională importanță pentru reglementarea cauzelor urbariale ardelenești, favorizând înțelegerea de către români a legislației în domeniu. Urcând din
Vasile Ladislau Pop () [Corola-website/Science/312530_a_313859]
-
politica de concesii a regelui Ladislau față de aristocrație l-a obligat pe Roland Borșa să renunțe la funcția voievodală în favoarea lui Apor Pec. Revenit în fruntea voievodatului în 1284, Roland Borșa a înfruntat invazia tătară din iarna anului 1285, căreia transilvănenii i-au făcut față în mod onorabil. Pentru a putea guverna provincia intracarpatică, Roland Borșa a numit un vicevoievod din ramura transilvăneană a familiei sale, Ladislau Borșa de Sânmărtin. În timpul său s-a afirmat în Transilvania regimul congregațional, sistem de
Roland Borșa () [Corola-website/Science/305526_a_306855]
-
unit (greco-catolic), devenit în 1998 Colegiul Național "Samuil Vulcan". Înființarea gimnaziului de la Beiuș a fost un eveniment de mare însemnătate pentru românii din Transilvania, deoarece a format intelectuali români care au devenit purtători ai emancipării culturale și politice a românilor transilvăneni. La 27 noiembrie 1918, în localul Casinei Române a avut loc adunarea electivă a cercului electoral Beiuș-Vașcău, în care din ordinul Consiliului Național Român Central au fost aleși 5 delegați pentru Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, printre care și
Beiuș () [Corola-website/Science/296640_a_297969]
-
Blaj o nouă adunare a românilor din Transilvania, care a declarat că nu recunoaște încorporarea Transilvaniei la Ungaria și a însărcinat Comitetul permanent de la Sibiu să înarmeze satele. Neînțelegerea dintre conducătorii revoluției maghiare și cei ai forțelor revoluționare ale românilor transilvăneni a condus la un război civil, oprit doar prin intervenția rusă efectuată la cererea Vienei în 1849. În 1868, cu ocazia împlinirii a 20 de ani de la Adunarea de la Blaj, a fost adoptat Pronunciamentul de la Blaj. Personalități reprezentative ale Blajului
Blaj () [Corola-website/Science/297009_a_298338]