679 matches
-
care a produs respectivul aspect (și aceasta în raport cu necesitățile concrete care au generat acea nevoie). În al doilea rând, comunicarea trebuie privită prin prisma faptului că posedă un trecut, un prezent și un viitor; conform unei atare viziuni de origine tranzacțională, comunicarea este determinată de o perspectivă dinamică. Este greu să ne imaginăm un proces comunicațional fără a face apel la aspectele care îl determină, la cauzele acestuia (cauze care se află în trecutul mai îndepărtat sau mai apropiat); astfel, modalitățile
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de activitate de limbaj. Urmărind aceste categorii, un etnograf al comunicării va pune în valoare punctul de vedere al actorului, descriind comunicarea așa cum o văd cei care participă la ea, orice comportament, orice obiect devenind parte integrantă a comunicării. Analiza tranzacțională Promovată de către Eric Berne, analiza tranzacțională s-a dovedit a fi o teorie deosebit de utilă în studiul relațiilor de comunicare. Autorul a pornit de la reliefarea faptului că fiecare dintre noi poartă în sine simultan trei stări în funcție de natura proceselor relaționale
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
categorii, un etnograf al comunicării va pune în valoare punctul de vedere al actorului, descriind comunicarea așa cum o văd cei care participă la ea, orice comportament, orice obiect devenind parte integrantă a comunicării. Analiza tranzacțională Promovată de către Eric Berne, analiza tranzacțională s-a dovedit a fi o teorie deosebit de utilă în studiul relațiilor de comunicare. Autorul a pornit de la reliefarea faptului că fiecare dintre noi poartă în sine simultan trei stări în funcție de natura proceselor relaționale în care este implicat: astfel, Berne
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
se numește tranzacție. Dacă într-o aglomerare socială se întâlnesc două sau mai multe persoane, mai devreme sau mai târziu una dintre ele va vorbi sau va da un semn că este conștientă de prezența celeilalte. Acesta se numește stimul tranzacțional. O altă persoană va spune atunci sau va face ceva legat de acest stimul, iar acesta se va numi răspuns tranzacțional” (Berne, 1964). Aceste tranzacții pot fi complementare, astfel încât răspunsul la stimul este celașteptat, iar comunicarea este adaptată, previzibilă și
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
dintre ele va vorbi sau va da un semn că este conștientă de prezența celeilalte. Acesta se numește stimul tranzacțional. O altă persoană va spune atunci sau va face ceva legat de acest stimul, iar acesta se va numi răspuns tranzacțional” (Berne, 1964). Aceste tranzacții pot fi complementare, astfel încât răspunsul la stimul este celașteptat, iar comunicarea este adaptată, previzibilă și nu pune probleme partenerilor comunicaționali. O tranzacție între doi adulți va fi: „Străinul: Pe unde se poate ajunge la Universitatea din
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
transformării” caracterizează leadership-ul drept un proces ce schimbă și transformă indivizii care sunt părți ale acestuia. Sintagma leadership transformațional o datorăm în mare măsură lui James MacGregor Burns; acest autor a făcut o distincție între două tipuri de conducere: conducerea tranzacțională și conducerea transformațională. Conducerea tranzacțională se caracterizează printr-un schimb (cazul profesorului care oferă note bune pentru îndeplinirea corectă a sarcinii de către cursant), în timp ce conducerea transformațională se focalizează pe nevoile și motivațiile oamenilor, încercând să-i sprijine pe aceștia să
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
proces ce schimbă și transformă indivizii care sunt părți ale acestuia. Sintagma leadership transformațional o datorăm în mare măsură lui James MacGregor Burns; acest autor a făcut o distincție între două tipuri de conducere: conducerea tranzacțională și conducerea transformațională. Conducerea tranzacțională se caracterizează printr-un schimb (cazul profesorului care oferă note bune pentru îndeplinirea corectă a sarcinii de către cursant), în timp ce conducerea transformațională se focalizează pe nevoile și motivațiile oamenilor, încercând să-i sprijine pe aceștia să se manifeste la întregul potențial
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
și mai puțin conflictuali) și, în procesul de conducere, atât membrii grupului, cât și liderul însuși pot să se dezvolte în direcția unui astfel de set comportamental. În 1985, B. Bass a dezvoltat o continuitate a conducerii transformaționale cu conducerea tranzacțională, cărora le-a adăugat conducerea „laissez-faire”. Această continuitate s-a optimizat apoi într-un model care poate oferi o bază de reflecție, precum și o arie instrumentală persoanelor ce îndeplinesc funcții de lider. Modelul a încorporat șapte categorii de factori înșirați
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
coach) și sfătuitor ce alocă un timp suficient pentru a-l trata pe fiecare dintre membrii grupului într-un mod personalizat. Pe lângă acești patru factori ai leadership-ului transformațional, pe modelul continuumului lui B.M. Bass și B.J. Avolio regăsim doi factori tranzacționali (recompensa contingentă și managementul prin excepție) și un factor de nonleadership - „laissez-faire” (liderul abdică de la responsabilități, nu oferă deloc feedback etc.). Recompensa contingentă se referă la procesul de schimb între lider și membrii grupului său în care efortul depus de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
drept „ostilitate, apatie și pierderea interesului rezultată din stresul prelungit sau conflictul dintre roluri antagoniste” (Myers, 1990, pp. 176-180). Uneori, jucarea inconștientă a rolurilor poate fi definită de existența unor „jocuri” de manipulare. A. Cardon, adaptând cercetările din aria analizei tranzacționale efectuate de către Stephen Karpman, a preluat ceea ce autorul respectiv a numit „Triunghiul Dramatic”, evidențiind existența a trei roluri în organizații: rolul de persecutor, cel de victimă și cel de salvator. Interesant este faptul că aceste roluri sunt schimbate pe rând
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
aspect important specific vieții moderne îl reprezintă totalitatea modalităților de acțiune a instituțiilor sociale asupra maselor social-umane. Schimbările istorice survenite în plan social au impus un nou tip de relații socio-umane între persoane, între grupele de indivizi (profesionale, de schimburi, tranzacționale, de interese, opinii, convingeri, credințe moral-religioase etc.), precum și între individ/grupele de indivizi și instituții sau între instituții. În aceste condiții apar noi forme de comunicare, de comportament și de acțiune. Se creează un nou cadru de expectații, de interese
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
colectivă”, de „valorile materiale ale obiectelor”. În aceste condiții, starea de sănătate mintală va suferi, așa cum spuneam mai sus, importante mutații, cu consecințe dintre cele mai diferite. Vom încerca să explicăm în continuare acest fapt. Relațiile sociale bazate pe „acțiuni tranzacționale” se vor desfășura între „doi poli” care vor acapara comunicarea: relațiile și conduitele/acțiunile maselor. Acești „poli” sunt reprezentați prin „producător” și „consumator”. Producătorul de bunuri (obiecte de consum material) are un caracter personalizat, o identitate precisă, pe care și-
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
eroic” pe care vrea să îl impună acestor latini de răsărit inerți, vegetativi, resemnați în nenorocul lor istoric. V. pornește de la ideea (Prolegomene sociologice la satul românesc) că există două Românii, una profundă, eternă, creatoare, stabilizatoare (România rurală), alta impură, tranzacțională, instabilă (România orășenească). E o teorie veche în publicistica românească. Sămănătoriștii făcuseră din ea o utopie și un criteriu de judecată morală și estetică. El dă altă justificare acestei compartimentări: „Țărănimea nu e reacționară. Ea e conservatoare și pasivă [...] E
VULCANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]
-
periodic pentru a se asigura operativitatea sa continuă; -cadrul de control este inclus în sarcinile unei funcții de audit intern eficace care poate certifica controalele respective; În cadrul organizației există o înțelegere clară a profilurilor riscurilor, din perspectivă strategică, operațională și tranzacțională, care să fie comunicată eficient consiliului de directori și managementului executiv și care să fie periodic verificată și actualizată. În același timp, se urmărește dacă sunt alocate suficiente resurse managementului pentru identificarea, evaluarea și tratamentul corespunzător al riscurilor organizației și
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
dată a depozitului: ce reprezintă, tipul ei, ce înseamnă, unde se găsește, cum poate fi accesată, formatul său etc.; baza de date-nucleu, care constituie „inima” depozitului; instrumente pentru transportul datelor, utilizate pentru a muta copii ale datelor din sistemul operațional (tranzacțional), în depozitul de date și a le insera în locul potrivit; instrumente pentru extragerea, rafinarea și standardizarea (normalizarea) datelor, menite să asigure „curățarea” datelor la preluarea lor în depozit: identificarea și contopirea multiplelor înregistrări care se referă la aceeași informație, ajustarea
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
și adâncire a lor; • specifice, elaborate propriu-zis pe baza burnout-ului cu concepte, dimensiuni și instrumente de măsurare proprii acestuia. Modele nespecifice ale burnout-ului Deși acestea sunt foarte numeroase, cele mai importante sunt cele care au ca punct de pornire paradigma tranzacțională a stresului lansată de Lazarus (1966) și perfecționată de Lazarus și Folkman (1984). Această paradigmă consideră că stresul este generat prin interacțiunea individului cu mediul. În fața unei provocări, persoana îți va evalua resursele disponibile și va estima resursele ce îi
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
eveniment dificil poate fi o strategie deosbit de folositoare în gestionarea stresului traumatic. Park și Folkman (1997) și-au propus trei obiective în cercetarea lor: să analizeze legătura dintre semnificare și condițiile și evenimentele de viață stresante, să extindă modelul tranzacțional al stresului și burnout-ului pentru a îngloba și aceste dimensiuni și să realizeze un inventar al literaturii de specialitate în acest domeniu. Autorii definesc două niveluri ale semnificării: • semnificarea globală: credințele și obiectivele de bază ale individului; • semnificarea situațională: interacțiunea
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
să asigure prosperitatea afacerii. Locul Schimbării - considera el - trebuia să fie noul spațiu de aventură al anilor 80. Acumulaseră cu toții o experiență prețioasă În tehnicile și terapiile născute din psihologia umanistă (Gestalt, rebirth, do in, mersul pe cărbuni aprinși, analiza tranzacțională, meditația zen, PNL...) De ce să nu valorifice aceste competențe elaborând un program de stagii rezidențiale pentru Întreprinderi? După o dezbatere furtunoasă, proiectul fu adoptat. Atunci s-a construit piramida, plus vreo cincizeci de bungalouri cu confort limitat, dar acceptabil, menite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
anumit scepticism, accentuând pe rădăcinile ideologice ale politicii de securitate. Or, alegerea rațională vizează existența unor preferințe care sunt mai mult sau mai puțin favorabile securității prin cooperare și indică rolul folositor al instituțiilor de a reduce incertitudinea și costurile tranzacționale. Liberalismul, în forma teoriei păcii democratice, oferă idei despre cum securitatea prin cooperare este motivată și menținută și cum democrațiile pot coopera cu non-democrațiile. Constructivismul pune accentul pe idei și comportament cultural, pe jocul dintre factorii materiali și spirituali, pe
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
nici o alegere de făcut (B. Russel) CUPRINS I. Introducere ............................................................................ 4 II. Acțiune, instituții, rețele și problematica organizării sociale ................ .. 13 Instituții și acțiune .......................................................................... 13 Piețe și organizații .......................................................................... 18 Sociologia economică .................................................................... 23 Câmpuri organizaționale ................................................................ 30 Instituții și relații sociale ................................................................ 34 III. Costurile tranzacționale: un concept de frontieră disciplinară .................. 43 1. Teorii economice ale firmei ................................................................ 43 2. Schimb și tranzacții ......................................................................... 47 3. Natura firmei - teoria lui R. Coase ...................................................... 48 4. Costuri tranzacționale ...................................................................... 52 5. Instituțiile economice ale capitalismului - piețe și organizații.................. 56 Construcția contractuală
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
economică .................................................................... 23 Câmpuri organizaționale ................................................................ 30 Instituții și relații sociale ................................................................ 34 III. Costurile tranzacționale: un concept de frontieră disciplinară .................. 43 1. Teorii economice ale firmei ................................................................ 43 2. Schimb și tranzacții ......................................................................... 47 3. Natura firmei - teoria lui R. Coase ...................................................... 48 4. Costuri tranzacționale ...................................................................... 52 5. Instituțiile economice ale capitalismului - piețe și organizații.................. 56 Construcția contractuală și instituțională a relațiilor sociale .... .............61 Incompletitudinea contractelor și complementaritate instituțională ........ 65 7.1 Diferențe instituționale Între piețe și organizații ...............................69 Negociere și reciprocitate: asigurare și Încredere ................................. 72
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
social și epistemologic determină nu numai o reorientare a obiectului de studiu, dar și o mutație metodologică și ideologică În științele sociale. Astfel, În economie preocupările de studiere a organizațiilor se polarizează În jurul teoriilor behavioriste, a celor preocupate de costurile tranzacționale sau de modelul agent - principal, producând o ruptură În cadrul economiei neoclasice. În sociologie, organizația devine obiect de studiu În calitatea sa de subsistem social. Prin aceasta induce treptat o criză metodologică: distincția individualism - holism metodologic nu mai acoperă În totalitate
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
soluție adecvată acestei probleme, limitându-se să evidențieze superioritatea tehnologică a integrării activităților economice În organizații/ierarhii. 2. Piețe și organizații R.H. Coase este creditat ca primul economist care a formulat un răspuns acestei probleme. Coase introduce conceptul de costuri tranzacționale (costuri ale interacțiunilor sau schimburilor) prin care desemnează costurile de informare, monitorizare și impunere a contractelor, altefl spus costurile de realizare a schimburilor În cadre instituționalizate. Tranzacția presupune, conform lui J.R. Common, reprezentat al instituționalismului clasic În economie, realizarea „ordinii
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
de realizare a schimburilor În cadre instituționalizate. Tranzacția presupune, conform lui J.R. Common, reprezentat al instituționalismului clasic În economie, realizarea „ordinii Într-o relație În care un conflict potențial amenință să zădărnicească oportunitățile de realizare a unor câștiguri mutuale”. Costurile tranzacționale reprezintă costurile „realizării ordinii sociale”, respectiv costurile de transfer al drepturilor de proprietate, altele decât costurile de producție propriu-zisă a bunurilor (fie acestea materiale sau simbolice) transferate. Ele variază Între-instituțional astfel că organizațiile ar rezulta din eforturile de economisire a
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
costurile „realizării ordinii sociale”, respectiv costurile de transfer al drepturilor de proprietate, altele decât costurile de producție propriu-zisă a bunurilor (fie acestea materiale sau simbolice) transferate. Ele variază Între-instituțional astfel că organizațiile ar rezulta din eforturile de economisire a costurilor tranzacționale. Ulterior, economistul instituționalist O.E. Williamson transformă modelul explicativ al lui Coase Într-o veritabilă paradigmă, intitulată „economia costurilor tranzacționale”. În The Logic of Economic Organization (1993), el operaționalizează conceptul de costuri tranzacționale, justificându-și În același timp și premisele
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]