949 matches
-
ci, pur și simplu, o dovadă că în epoca actuală, într-o realitate definitiv scindată, unde aproape toate funcțiile se dovedesc interșanjabile, singurul lucru imposibil rămâne accesul la adevărurile unice, definitive, date odată pentru totdeauna. 4. Tactici Și strategii (meta)tranzitive în peisajul modernismului românesctc "4. Tactici Și strategii (meta)tranzitive în peisajul modernismului românesc" 4.1 O literatură cu dezvoltare atipicătc "4.1 O literatură cu dezvoltare atipică" Orice încercare de a analiza specificul, proporțiile și consecințele apariției modelului poetic
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
într-o realitate definitiv scindată, unde aproape toate funcțiile se dovedesc interșanjabile, singurul lucru imposibil rămâne accesul la adevărurile unice, definitive, date odată pentru totdeauna. 4. Tactici Și strategii (meta)tranzitive în peisajul modernismului românesctc "4. Tactici Și strategii (meta)tranzitive în peisajul modernismului românesc" 4.1 O literatură cu dezvoltare atipicătc "4.1 O literatură cu dezvoltare atipică" Orice încercare de a analiza specificul, proporțiile și consecințele apariției modelului poetic de care ne ocupăm, în peisajul relativ sărac al literaturii
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
esențial modernă (deși nu întotdeauna modernistă!), prin dialectica ei destructiv-constructivă, prin îmbinarea paradoxală de antipoeticitate și purism. 4.3 „Cazul” Bacoviatc "4.3 „Cazul” Bacovia" Un alt „caz” asupra căruia merită să zăbovim în acest capitol consacrat anticipărilor modelului (meta)tranzitiv în poezia românească este cel al lui George Bacovia. În general, criticii și poeții generației ’80 sunt cei care au încercat să facă din autorul Stanțelor... un precursor al paradigmei postmoderne, insistând asupra acelor poeme care dau câștig de cauză
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
și valorificarea intertextualității din volumul În dulcele stil clasic, deschid deja calea către o altă orientare poetică, iar autori ca Mircea Ivănescu și Marin Sorescu (ultimul mai cu seamă prin prozaismul etnografic al ciclului Liliecilor), reabilitează în mod vădit dimensiunea tranzitivă a limbajului, descoperind forța discursului prozaic, de factură nemetaforică. Asupra acestor autori vom zăbovi mai mult în capitolele următoare. Până atunci, nu ar fi poate de prisos să analizăm, foarte pe scurt, implicațiile coabitării dintre modernism și ideologia de partid
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
excese metaforizante. În cazul lui A.E. Baconsky, poet cu un traseu interesant, a cărui evoluție poate fi înscrisă între un model postsimbolist și unul expresionist (fără a mai pune la socoteală derapajele realist-socialiste din anii ’50), anticiparea paradigmei (meta)tranzitive este precumpănitor teoretică. Chiar dacă, în practica literară, Baconsky a mizat din plin pe decorativism și nu a respins nicidecum mecanismele poetizării emfatice, trebuie să amintim totuși, la acest capitol, unul dintre textele sale teoretice care a reușit, la data apariției
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
încercări ale noastre de a-i înțelege pe ceilalți sunt forme indirecte de confesiune. (...) Orice lectură critică e, în cele din urmă, o aventură în căutarea propriului eu, oricît ar fi acesta de ostil față de imperativele referențialității și ale sensurilor tranzitive 343. Cred că acest tip de atitudine caracterizează cel mai bine curentul principal al generației (chiar dacă nu toți scriitorii implicați au conștientizat de la început acest lucru). Dacă, așa cum este îndeobște acceptat, conștiința critică și, implicit, cea teoretică aduc, vrând nevrând
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
unei atari opacizări a discursului, care, e drept, nu are nimic în comun cu încifrarea elitistă a mesajului din modernism, ci mai curând cu o anume ludicitate de desen animat, decodarea se dereferențializează luând calea sintezei conotative. Este negată funcția tranzitivă, referențială a limbajului, ceea ce echivalează, la un alt nivel, cu o slăbire a funcției perceptive, orientate spre real și cu suscitarea factorului intern, al închipuirii, al visării. Pe bună dreptate s-a afirmat că „ceea ce părea o succesiune de notații
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
lecție” referitoare la fibra comună a literaturii și lumii, despre care pomenea Monica Spiridon în Melancolia descendenței? Oricum ar fi, esențial ni se pare faptul că această poezie rămâne prin excelență ambiguă, deopotrivă mimetică și nemimetică, într-un fel fals tranzitivă, din moment ce se folosește de înșelătoarea trasparență exibată la un nivel de suprafață, tocmai pentru a atrage atenția asupra multiplicității modurilor în care se poate înfățișa realul. Că lucrurile sunt ceva mai nuanțate decât ar putea să ne apară la prima
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
relații de preferință socială minimal-raționale<footnote Fiind o introducere, nu voi defini, încă, foarte clar, termenii. Acest demers va fi întreprins în prima parte a cărții. Să notăm totuși că prin minimal-raționalitate am în vedere preferințe care sunt complete și tranzitive. footnote>), care să îndeplinească o serie de condiții considerate intuitive. Funcția de bunăstare socială ar trebui să: permită indivizilor să prefere oricum doresc între alternativele de pe agendă (condiția domeniului universal), să transforme orice preferință unanimă a indivizilor în preferință socială
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
să înțelegem ce se înțelege prin a prefera o metodă alteia”. [Arrow, 1963, p. 8] footnote>, în al doilea rând, fiecare individ este considerat rațional într-un sens minimal: oricare ar fi alternativele, fiecare individ are o preferință completă și tranzitivă. Din valorile individuale exprimate prin preferințe minimal-raționale, Arrow construiește domeniul unei funcții de preferință socială rațională (funcție de bunăstare socială), i.e. tranzitivă și completă<footnote Numele de funcție de bunăstare socială era deja folosit de Bergson și Samuelson, însă la Arrow aceasta
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
individ este considerat rațional într-un sens minimal: oricare ar fi alternativele, fiecare individ are o preferință completă și tranzitivă. Din valorile individuale exprimate prin preferințe minimal-raționale, Arrow construiește domeniul unei funcții de preferință socială rațională (funcție de bunăstare socială), i.e. tranzitivă și completă<footnote Numele de funcție de bunăstare socială era deja folosit de Bergson și Samuelson, însă la Arrow aceasta este definită diferit. Pentru detalii, a se studia partea a treia a acestei lucrări. footnote>. Deoarece completitudinea și tranzitivitatea sunt insufi
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
la Arrow aceasta este definită diferit. Pentru detalii, a se studia partea a treia a acestei lucrări. footnote>. Deoarece completitudinea și tranzitivitatea sunt insufi ciente pentru a garanta orice formă de protecție și echitate<footnote O relație de preferință socială, tranzitivă și completă, spune doar că va exista o alternativă preferată social, i.e. mulțimea maximală socială va fi nevidă, dar nu spune nimic, spre exemplu, despre egalitatea politică a indivizilor, nu indică dacă aceștia au sau nu drepturi. Cu alte cuvinte
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
condiții „rezonabile” pe care funcția de bunăstare socială ar trebui să le îndeplinească: prima este condiția domeniului universal sau nerestricționat care permite tuturor indivizilor să introducă în mecanismul de formare a preferinței sociale orice profil rațional, i.e. preferințe complete și tranzitive. Cea de-a doua condiție este cea Pareto slabă<footnote În versiunea originală a teoremei (1950, 1951), Arrow nu a folosit această condiție, ci alte două, pe care le-a numit suveranitate cetățenească și asociere pozitivă. Prima este o cerință
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
acest lucru poate fi văzut în următorul exemplu: presupunem că xPy yPz zPx∧ ∧ și observăm că nu există nici un cel mai bun element și nici un element nedominat. Un alt caz este acela când mulțimea alternativelor este infinită, dar relația este tranzitivă. Chiar dacă mulțimea alternativelor este finită, relația de preferință rămânând tranzitivă, poate fi vidă în următorul mod să presupunem că. De aici. [d.1.x.5*]: Reflexivitate (Rf). O relație de preferință este reflexivă dacă și numai dacă oricare ar fi
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
xPy yPz zPx∧ ∧ și observăm că nu există nici un cel mai bun element și nici un element nedominat. Un alt caz este acela când mulțimea alternativelor este infinită, dar relația este tranzitivă. Chiar dacă mulțimea alternativelor este finită, relația de preferință rămânând tranzitivă, poate fi vidă în următorul mod să presupunem că. De aici. [d.1.x.5*]: Reflexivitate (Rf). O relație de preferință este reflexivă dacă și numai dacă oricare ar fi o alternativă x din S, aceasta se află în relație
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
de alternative, oricare ar fi două alternative diferite, relația indică fie că prima este preferată celei de-a doua, fie că aceasta din urmă este preferată celei dintâi. [d.1.x.7*]: Tranzitivitate (T). O relație slabă de preferință este tranzitivă, dacă și numai dacă, într-o mulțime finită de alternative, dacă prima alternativă este preferată slab celei de-a doua, a doua este preferată slab celei de-a treia, atunci prima este preferată slab celei de-a treia. [d.1
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
alternativă trebuie să fie preferată slab ultimei alternative din șir. [d.1.x.10*]: Un profil de preferință individuală ( )iR este o mulțime a alternativelor ordonată printr-o relație de preferință binară, i.e. relația de preferință este reflexivă completă și tranzitivă. [d.1.x.11*]: O regulă de alegere colectivă (RAC) este o relație funcțională f, în așa fel încât, pentru orice mulțime de profile individuale (câte o ordine pentru fiecare individ), este determinată o singură relație de preferință socială [d.
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
este determinată o singură relație de preferință socială [d.1.x.12*]: O funcție de bunăstare socială (SWF) este o regulă de alegere colectivă f care ia valori în mulțimea ordinilor pentru societate, i.e. relații de preferință socială reflexive complete și tranzitive. [d.1.x.13*]: O funcție de decizie socială<footnote Distincție introdusă de Sen în (1970a). O funcție de bunăstare socială este și o funcție de decizie socială, dar nu și invers. Pentru demonstrație, a se vedea Seidl (1975). footnote> (SDF) este o
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
și pentru orice pereche (x,y) din X, i sxP y xP y→ . [t.1.3.1*]: Teorema generală de posibilitate Arrow. Oricare ar fi mulțimea alternativelor și oricare ar fi mulțimea indivizilor nu există o funcție de bunăstare socială (i.e. tranzitivă și completă) care să îndeplinească U,P,I, D. Demonstrație [t.1.3.1*]. Se face în patru pași, cu ajutorul unei definiții introduse de Sen în (1970a), a doua lemă introdusă de Sen în (1986), și cu folosirea condiției Pareto
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
determinarea sunt proprietăți dezirabile ale unei reguli de decizie socială. Dacă am admis aceste proprietăți, vom admite, în consecință, faptul că regula majorității este singura regulă socială dezirabilă.<footnote Dacă trecem peste problema lui Condorcet, anume că nu este întotdeauna tranzitivă. footnote> Dacă s-a ajuns la această concluzie, vom fi, poate, de acord că toate deciziile în societate trebuie luate prin regula majorității. Așadar, atunci când dorim, spre exemplu, să ne alegem partenerul/partenera de viață, preferințele stricte ale majorității indivizilor
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
a introduce drepturile individuale în preocupările Teoriei Alegerii Sociale. Prima încercare de acest fel, aparținându-i lui Sen (1970a), (1970b), sfârșește cu un nou rezultat de imposibilitate. În primul rând, relaxăm cerința lui Arrow de a avea o preferință socială tranzitivă la aceea de a avea o preferință socială minimal rațională (aciclică). În al doilea rând, admitem că preferința unanimă a indivizilor trebuie să fie reflectată identic în preferința socială (condiția Pareto slabă), în al treilea rând, suntem de acord ca
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
în alb; și 4 : își vopsește pereții în galben și cf își vopsește pereții în galben. Prin U, următoarele profile de preferință individuale sunt admisibile<footnote Se poate observa că profilele nu sunt complete și nu putem ști dacă sunt tranzitive. Trebuie presupuse tranzitive și trebuie înțeles faptul că singura informație relevantă din aceste profile este cea despre perechile aflate în decisivitatea libertariană. footnote>. [e.2.2.1b*]: Cazul Zubeida vs. Rehana. Fie o mulțime a indivizilor, N| # 2N = , în care
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
4 : își vopsește pereții în galben și cf își vopsește pereții în galben. Prin U, următoarele profile de preferință individuale sunt admisibile<footnote Se poate observa că profilele nu sunt complete și nu putem ști dacă sunt tranzitive. Trebuie presupuse tranzitive și trebuie înțeles faptul că singura informație relevantă din aceste profile este cea despre perechile aflate în decisivitatea libertariană. footnote>. [e.2.2.1b*]: Cazul Zubeida vs. Rehana. Fie o mulțime a indivizilor, N| # 2N = , în care reh și zub
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
2Uf : prin acestea, prude și lewd sunt indiferenți între alternativele aflate în perechea de decisivitate a celuilalt. Așadar, pentru prude, 3 1pa P a și prin 1Uf , 2Uf , 2 3pa I a . Dar 1Uf , 2Uf admit numai preferințe individuale raționale (tranzitive), așadar. ●Cazul prude vs. lewd (extins) ●Cazul alegerii cantității muncă Demonstrație [t.3.1.2*]. Pentru cazul prude vs. lewd (original), lucrurile sunt simple. Folosind cU și eU , ierarhiile lui prude și lewd devin aceleași, în sensul că, prin condiția
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
cu p1: 1 2 2 3 3 1s s sa P a a P a a P a∧ ∧ . Prin condiția Pareto, dacă toată lumea preferă o alternativă alteia, atunci aceasta este preferată social. Cum însă, prin seU , toți indivizii au preferințe tranzitive și complete, p1 nu poate rezulta doar din folosirea procedurii paretiene, i.e. dacă toți indivizii raționali preferă toate alternativele la fel, atunci preferința socială pe toată mulțimea alternativelor nu poate fi decât tranzitivă. Din premise avem doar două proceduri (Pareto
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]