65,686 matches
-
subiectul câinelui ucigaș cu o frenezie pe care n-am descoperit-o niciodată când a fost vorba de polițaii ucigași, de judecătorii-ucigași, de politicienii-ucigași. De regulă, incidentele sângeroase avându-i eroi pe purtătorii de uniforme sau pe aleșii nației sunt tratate cu toată discreția. Ba chiar cu un soi de deferență față de metoda crimei: orișicâtuși, una e să sfârteci un copil cu colții, alta e să faci pilaf cinci, instalat confortabil la volanului bolidului ultimul răcnet! Dacă s-a înțeles din
O botniță pentru Pit-Bullă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15235_a_16560]
-
viața instituțiilor În care Își desfășoară activitatea. De asemenea, insuficienta informare a populației cu privire la modul de organizare și funcționare a justiției duce deseori la pierderea Încrederii și amplificarea artificială a Întinderii fenomenului corupției. În acest context, ne-am propus să tratăm un subiect sensibil - corupția din justiție. Este sensibil, pentru că nu ar trebui să existe corupție În justiție, din moment ce acest sistem face parte chiar din mecanismul legal și instituțional de curmare a corupției; Însă condamnările din ultimii ani ale unor judecători
Corupția și anticorupția în sistemul juridic. In: Editura Destine Literare by Cristi Danileț () [Corola-journal/Journalistic/81_a_347]
-
notarii, lichidatorii, experții, inspectorii de integritate etc. Este sensibil, de asemenea, pentru că societatea românească lansează cu ușurință acuze de corupție la adresa funcționarilor și magistraților, În situații când În realitate este vorba de disfuncționalități organizatorice sau incompetența agenților publici. Prezenta lucrare tratează acest subiect În patru părți, analizând chestiunile generale despre corupție cu relevanță pentru sistemul juridic, modalitățile și mijloace de corupere a celor ce activează În sistem, instrumentele internaționale În domeniu care tratează acest subiect, respectiv principalele metode sau politici anticorupție
Corupția și anticorupția în sistemul juridic. In: Editura Destine Literare by Cristi Danileț () [Corola-journal/Journalistic/81_a_347]
-
disfuncționalități organizatorice sau incompetența agenților publici. Prezenta lucrare tratează acest subiect În patru părți, analizând chestiunile generale despre corupție cu relevanță pentru sistemul juridic, modalitățile și mijloace de corupere a celor ce activează În sistem, instrumentele internaționale În domeniu care tratează acest subiect, respectiv principalele metode sau politici anticorupție aplicabile În sistemul juridic. Obiectivul acestui studiu - mai degrabă sociologic decât juridic - este acela de a oferi un tip de abordare sistemică, o evaluare a integrității din sistemul juridic românesc atât la
Corupția și anticorupția în sistemul juridic. In: Editura Destine Literare by Cristi Danileț () [Corola-journal/Journalistic/81_a_347]
-
de influențe duce la decăderea sa morală, la pierderea verticalității sale. Importanța integrității, precum și metodele de creare și păstrare a ei În sistemul juridic constituie subiectul central al studiului de față. Cât privește independența și imparțialitatea justiției, acestea vor fi tratate numai În măsură În care ele pot fi afectate prin fapte de corupție. 2. Ce este corupția? Așadar, termenul de „corupție” este În directă legătură cu acela de „integritate”. Conceptul de „integritate” a agenților publici este introdus și promovat de
Corupția și anticorupția în sistemul juridic. In: Editura Destine Literare by Cristi Danileț () [Corola-journal/Journalistic/81_a_347]
-
idei, Lelia Munteanu de la ADEVĂRUL a produs o meditație discutabil biblică, suferind sincer că Iisus a fost trădat de compatrioții săi. D-na Lelia Munteanu poate suferi pe orice temă vrea, întrebarea e dacă un editorialist își poate permite să trateze, lumește, chestiuni religioase asupra cărora nu are expertiză. Un editorial cu iz de predică scrie și editorialista ziarului AZI, Iulia Roșca, uitînd poate că ziaristul are parohia sa, iar preotul are altă parohie. E ridicol ca ziaristul să încerce să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15257_a_16582]
-
în lagărul nazist de la Birkenau în octombrie 1944, el scrisese, totuși, câteva cărți remarcate în momentul apariției, precum originalul eseu Rimbaud vagabondul, în 1933, apoi Conștiința nefericită, care-l plasa, în 1936, în miezul dezbaterilor filosofice în jurul existențialismului, un Fals tratat de estetică în 1938, sau acel studiu fundamental, apărut postum, în 1947, Baudelaire și experiența prăpastiei. Prea rar era pronunțat, de asemenea, în acești ani, numele poetului Fondane, autor al câtorva culegeri ca Ulysse (1933), Titanic (1936) și - iarăși postum
Întâlniri în jurul lui Benjamin Fondane by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13404_a_14729]
-
majoritate a românilor se simte, politic și moral, mai aproape de valorile resentimentului decât de cele ale civismului. Demagogia, gureșenia sterp-confrontațională, lăudăroșenia găunoasă au dat, fără greș, rezultatele pe care mizau acești mesageri ai nimicniciei. În Occident, extremiștii lui Vadim sunt tratați fără mănuși. Curg avertismentele spre România, dar gură-mare de Butimanu își vede liniștit de planul apocaliptic, anume, de-a ne șterge de pe harta țărilor cât de cât civilizate. Ba, din când în când, ororile din care și-a făcut scut
Triumful resentimentului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13376_a_14701]
-
el, a avut un schimb scandalos de scrisori cu o tînără nemțoaică decepționată să descopere nu „geniul”, ci „normalitatea” marelui moralist. Motivul femeii tinere ce se constitue în metaforă a vieții la ora crepusculului e frecvent. Thomas Mann l-a tratat în Lotte la Weimar unde Goethe se lasă sedus de farmecul juvenil al unei ființe ce se constitue în speranța de reînnoire. Un autor german a scris Conversația familiei Stein în timp ce domnul Goethe e absent în jurul aceleiași teme, iar marele
O zi la Dublin by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/13403_a_14728]
-
Ne putem întreba care este situația actuală, după o jumătate de secol, a acestor forme? Dintre cele deja înregistrate, pare să persiste, chiar în scris, a îmbucura: cuprins de altfel și în DEX, ca regionalism, după ce dicționarul academic ( DA) îl tratase deja ca un cuvînt diferit de a bucura. Forma este probabil sprijinită și de derivatul său impus în limba literară - îmbucurător - , ca și de o anume presiune analogică, în măsura în care principalele sale antonime sînt prefixate: a întrista, a îndurera. E posibil
Îmbucurat, înnumărat... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13457_a_14782]
-
fearth every grass must not walk în a meadow”, tradus de Mudure - Proctor prin “One afraid of frost should not plant a vineyard”. Și exemplele pot continua, iar problema nu este una de modă, ci de metodă. La fel putem trata orice gen de traducere, discutîndu-i metodă. Să presupunem că dorim să traducem Povestea vorbei. Cum procedăm? Apelăm la dicționarul de secol XIX sau alegem să literalizăm? Michaela Mudure și Richard Proctor consideră, implicit, că trebuie să recurgem la literalizare pentru
Despre cai, oale și vin by Magda Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13450_a_14775]
-
la ele (un exemplu ar fi putut fi “jocurile” bestiale ale torționarilor cu victimele lor). Situînd discursul în afara temei politicii și a moralei, cercetătorul, în baza dreptului său de a-și alege traseul științific, optează pentru metafizică și gîndire pură, tratînd însă la fel de riguros și cotidianul, și teoria probabilităților. Structură mentală de anvergură și recunoaștere internațională, cu o forță de abstractizare și de teoretizare rară în România, Solomon Marcus nu scrie pentru a populariza un discurs academic despre joc, ci îl
Caruselul cu poliedre by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/13453_a_14778]
-
retori în interbelic și, după 1989, limbuți. Limba de lemn este și ea bine reprezentată, cel puțin de la 1947 încoace, iar morala contextuală este adeseori, din păcate, opusă celei textuale. Antologia Der Politische Diskurs in Rumänien, aide-mémoire, roman istoric și tratat de stilistică, ne privește pe toți. Cît despre politicienii de astăzi, care nu mai sînt în stare să construiască o frază corectă și coerentă, ar trebui să o citească măcar ca lecție de retorică. Dar politicienii de astăzi, ca și
Oratori, retori și politicieni by Al. Ioani () [Corola-journal/Journalistic/13484_a_14809]
-
reflex.ro). De altfel, discursul corectitudinii alunecă ușor - dar lucrul li se întîmplă și lingviștilor! - în zona idiosincraziilor și a situațiilor discutabile, mai ales în domeniul inovațiilor lexicale. Tendința de a trece în lista erorilor un neologism, de a-l trata în termenii judecății absolute (corect/incorect) e o tipică eroare de percepție a nespecialistului: „Incorect - «au concluzionat»; corect - «au tras concluzia», «au ajuns la concluzia» etc. În limba română nu există verbul «a conluziona», ci doar verbul «a conchide»” (id.
Din interior by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13475_a_14800]
-
Gheorghe Grigurcu Voind parcă a contrazice tezele conform cărora comicul e o „negație continuă a naturii”, o „impostură”, Cristian Simionescu îl tratează drept o expresie patetică a ființei, o „inimă” sui-generis : „Să presupunem că poemul e o casă închisă, fără ferestre și uși,/ o lespede pe buzele vorbelor, să presupunem că locul gurii/ nu există. Dar ce tenacitate poate să strige/ acel
Bufonul și nebunul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13472_a_14797]
-
Năstase a simțit că situația conține un potențial exploziv și s-a grăbit s-o împingă în zona înaltelor principii, doar-doar se va uita contribuția lui la falimentul echipei naționale de fotbal: „România are nevoie de aliați puternici ca să fie tratată corect”. Inteligent spus, numai că nu e în cestiune: mai incorect decât ne tratăm noi pe noi înșine nici că se poate! Mă mir că nu le crapă obrazul de rușine: pe de o parte fac zid impenetrabil în fața ticăloșilor
„Nașu’ + Corleone = Urs Meier” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13502_a_14827]
-
o împingă în zona înaltelor principii, doar-doar se va uita contribuția lui la falimentul echipei naționale de fotbal: „România are nevoie de aliați puternici ca să fie tratată corect”. Inteligent spus, numai că nu e în cestiune: mai incorect decât ne tratăm noi pe noi înșine nici că se poate! Mă mir că nu le crapă obrazul de rușine: pe de o parte fac zid impenetrabil în fața ticăloșilor din țară (vezi „baronii” județeni, vezi miniștrii cu bube în cap, vezi potlogăriile consilierilor
„Nașu’ + Corleone = Urs Meier” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13502_a_14827]
-
care lor le era foarte dragă. Uneori, acești reprezentanți ai stîngii puneau la cale un boicot sinistru. L-am întîlnit în timpul existenței comunismului pe unul din confrații mei, pe Czseslaw Milosz, la Lisabona. El sosise în Franța, unde a fost tratat ca un dușman, la fel ca și în Polonia. Și atunci, el a fost obligat să părăsească Franța și să plece în Statele Unite. RB: Dar este posibil să mai existe o cauză a răcelii cu care scriitorii est-europeni emigrați erau
Cu Ismail Kadaré - Balcanii și literatura by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13466_a_14791]
-
se facă negustor. Împreună cu un văr, a început să fabrice moriști. Afacerea ar fi izbutit probabil, dacă nu intervenea polițaiul orașului. Evreii nu puteau căpăta autorizație de negustor. Cu un pachet de tutun, Zigu a scăpat măcar de a fi tratat drept infractor. A mîncat o bătaie strașnică, într-un rînd, de la niște hojmalăi pe care a crezut că-i poate învinge mînjindu-i cu o măturică muiată în rahat. Necazurile nu s-au sfîrșit o dată cu terminarea războiului. Povestea dnei Juster trece
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13520_a_14845]
-
Cristian Teodorescu Nici după ce și-a tratat glanda tiroidă în Germania, dl Adrian Năstase n-a renunțat la plăcerea sa de a face bancuri proaste pe seama cui nu e cazul. (Un editorialist de la un ziar central credea că a găsit explicația ieșirilor necontrolate ale premierului în anumite
Bancuri proaste în contul României by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13537_a_14862]
-
au auzit de marile personalități ale teatrului secolului XX, au șansa acum să recupereze destine, să cerceteze aplicat dimensiunile unor trasee artistice, tendințele, stilurile unor figuri cu emblemă în creația teatrală. Demersul pe un tărîm aproape neinvestigat la noi - scenografia - tratat de multe ori cu superficialitate de privitori și de comentatori, mi se pare că aduce un beneficiu acum, prin această apariție dirijată de Valeriu Moisescu, chiar dincolo de recuperarea complexității unei personalități formidabile ca aceea a lui Paul Bortnovschi. Mi se
Un decor de stări și stări în decor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13534_a_14859]
-
cu dichis la cale aruncarea în aer a atelierului prezidențial de decorații, producător de stele în gradul de cavaler, în loc să ia ostatece fiice de baroni în dimineața nunții, la clipa primirii de daruri, în loc să captureze publicul unui foarte important simpozion tratând metodele de mântuire a neamului, spre a-l sili să asculte, în genunchi, capitole din ultimul roman, scriitorul se vaită. În loc să dea autografe celor răpiți, pe punctul de a plăti sume în euro, spre a li se îndepărta pistolul de la
Scriitorul terorist by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13541_a_14866]
-
noastre spațial-morale („O, țară tristă, plină de humor”) cu cea temporală (perioada „de tranziție”, „de o absurditate degradantă, incredibilă, rizibilă prin toate fețele și discursurile, prin toate măștile din piețele publice”, în caracterizarea defel plușată a autorului). Cineva trebuia să trateze subiectul. Deoarece avem nevoie de conștiința ridicolului, care poate vegeta mult și bine fără a lua notă de sine, nefiind însă mai puțin compromițător, mai puțin nociv. Se poate trăi ușor, ne avertizează Traian Ștef, fără să-ți dai seama
Despre ridicol by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13528_a_14853]
-
un ins suficient de alunecos între oportunisme: „Emisiunea (sa) avea un prestigiu ieșit din comun și pentru că în spațiul ei nu încăpea nici cel mai mic coeficient de propagandă sau de politic”. Oare? După cum ne miră duritatea cu care e tratat nu altcineva decît... Blaga: „Spațiul mioritic al lui Blaga... mi s-a părut sălciu, edulcorat, metaforizant, astfel încît am dus ostentativ cartea la anticariat și n-am mai încercat s-o reiau nici pînă în ziua de azi”. Chiar așa
Amintirile unui meridional by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13547_a_14872]
-
treia soluție poate fi oferită cititorului: folosirea unei limbi inodore, abstractă aproape, și grijulie și precisă, limbă care, în Franța, vreme de secole, a fost întrebuințată de predicatori și de moraliști, uneori chiar și de romancierii epocii clasice, pentru a trata despre ceea ce se numea pe atunci „rătăcirile simțurilor”... Interesant este că acea limbă... (de lemn și ea, însă de un lemn franțuzesc, totuși, o esență durabilă, am putea spune, forțând, cu gândul la Racine) avea aceeași capacitate de a susține
Acustica unei cărți by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13597_a_14922]