414 matches
-
Absurdistan De când distracția-i pe lume și multe par a fi doar glume, un Carnaval cotidian se-ntâmplă în Absurdistan. Țară bogat- a fost odată, azi transformată, spoliată. Vezi, ăsta-i lucru curios ... pare că totul e pe dos. Ce travestiuri și ce măști, purtându-le diverse găști mai dihai ca pe scenă-n teatru, când poți să-l afli și pe „dracu”! Sunt felurite animale care tot pun țara la cale, putând apare nechemată, celebra vită încălțată ! Apar Lupii-mbrăcați
ILUSTRATĂ DIN ABSURDISTAN de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377509_a_378838]
-
Scriitura sa este abracadabrantă, antiliterară, urâtă chiar, semănând cu o frescă antică greu de descifrat din cauza sedimentelor sau a porțiunilor dislocate, lipsă. Plânsetul continuu a lui Benjy din Zgomotul și Furia, ascunde, de fapt, revolta neputincioasă a scriitorului, autoflagelarea în travesti, opusă, insidios, vacarmului asurzitor al vieții. Ca și Socrate, care considera nebunia un har dumnezeiesc, iar nebunii aleșii lui Dumnezeu, Faulkner pune în cârca lui Benjy - cu care începe și se sfârșește povestea - întreaga povară a destinului său, recuperată episodic
ZGOMOTUL ŞI FURIA de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372978_a_374307]
-
Câți n-o visau pe Diana Savana, fecioara din marginea marelui port? Duhuri bengaleze, fierbinți și prea treze spionau tot ce se vorbea. Amrit, Amrita, ți-amintești, iubita, locul tainic, atins, la un foc aprins? Dar Wolf mieuna ca un travesti. Declama cineva din off - tu te-ai născut din bolgii, si-n bolgii te intorci, pe inima-ti cresc solzii, pe Domnul îl invoci, credință ai ca lupul ce umbla pe la stâni, te chinuie și trupul și diavolii-s stăpâni
CONFLUENŢE LITERARE de BORIS MEHR în ediţia nr. 1329 din 21 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376491_a_377820]
-
nr. 1274 din 27 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Zicere Prin cameră plutea un balon, Venera ieșea pe balcon, balonul se sparse cu poc, balconul căzu în noroc. Suntem sortiți echilibrului? Citatul e-al perjedintelui, miniștrii siniștri se plimbă în travesti, se mai schimbă, cântând a capella-n surdină, se-aude cum trece-o mașină în urlete de pachiderme, Venero, azi mergem la terme, te-oi dezbrăca și de piele, cum smulgi de pe cer orice stele, mai pură ca orice femeie, din
ZICERE de BORIS MEHR în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362252_a_363581]
-
spune inspirat metaforistul de serviciu). N-aveam ce ne spune? Oho! Într-o noapte, după un spectacol, după agapa premierei, rămăseserăm în Sala "Pruteanu" (Aglae, nu...) numai noi, eu și fabulosul Blehan, care, pentru mine, era tot Tisbeea, din acel travesti memorabil, rămăseserăm doar noi și... și... masa lungă, lungă, cu dezastrul ei post festum, cu bondoacele ei căni, în care mai clipocea vinul serii. Blehan îmi acorda, în exclusivitate, ca semn al proaspetei noastre cunoștințe, un mic-mare număr de mimică
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
o distribuție stranie pentru anul 1843. Conceperea noului libret a început în Octombrie 1843 și tot atunci Verdi a început să compună muzică. Acum interferență să cu Piave a devenit dura și insistența. Cerință de a avea personajul principal en travesti fusese deja luată în calcul. Cea mai importantă cântăreața la Teatro La Fenice era la timpul respectiv Sophie Löwe (care mai târziu a devenit Principesa de Liechtenstein). Piave a prevăzut pentru ea un tradițional final de scenă cu un Rondo
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
prilejul de a-si manifestă indignarea față de audiția română (“Muzică a adăugat el a fost sub orice critică“). Oricum, Ferretti libretistul operei fiind un adversar al romantismului byronian, a transformat acțiunea operei într-un talmeșbalmeș bizar, pseudo-baroc cu eroi în travesti, cu un Corrado interpretat de o contra-alto, o Medora în haine bărbătești, ș.a.m.d. Piave în schimb a păstrat notă byroniana pe cât mai mult posibil, păstrând pe cele două eroine cât mai mult în viață, mai mult chiar decât
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
și o experiență autohtonă (Răzvan și Vidra de B. P. Hasdeu). Apreciată de Eminescu, piesa, care nu se ține strict de adevărul istoric, are o desfășurare spectaculoasă, apelând la efecte de melodramă, ca și la alte procedee din panoplia romantică (travesti, situații-limită, lovituri de teatru, tirade - despre soartă, cu ale ei căderi și înălțări, despre glorie și deșertăciunea ei). Despot este văzut ca un aventurier îmboldit de ambiția încoronării, care piere nu datorită unui destin potrivnic, ci fiindcă, în patima lui
ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
Cuprins Pe urmele unui cuvânt: dandy Motor de căutare 11 „Yankee doodle dandy” 11 Doamna și filfizonii 13 Dandylogi de serviciu 15 Infracțiune 17 Dincolo de timp Alcibiade sau coada tăiată 22 Stil și program 24 Eleganță cu tocuri roșii 26 Travesti 28 Mit? Arhetip? 30 Șiși 32 Dandyland. Scurtă istorie Când? 37 Unde? 40 Predandysmul 43 Macaroni et alii 43 The Beaux, the Bucks 45 Muscadinii, Incredibilii 46 Dandy-i vechi și noi 50 Napoleon sau Brummell? 50 Sine nobilitate 55
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
clasă, pasiune pentru pariuri și jocuri, prodigalitate, temperament.” Sunt doar câteva din trăsăturile acestui dandy avant la lettre, pe care le analizează cu finețe Roger Kempf 2. Li s-ar mai putea adăuga, Între altele, plăcerea ostentației vestimentare și a travestiului, luxul sfidător afișat (dar numai acolo unde se știe prețuit: la Atena, de pildă, nu și În Sparta sau Tracia), homosexualitatea, puhoiul gesturilor sau vorbelor șocante. Pentru cine ar vrea să-i urmărească Întortocheata viață, lucrare mai la Îndemână decât
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
nu la fel de cunoscut precum Lauzun, nu mai puțin demn de a deveni personaj de roman e, În același veac al XVII-lea, bizarul François Timoléon, abate de Choisy, prins În scandaloase afaceri de amor și Într-atât de efeminat, Încât travestiurile sale ajung să nu mai surprindă pe nimeni. Deși uneori dorește să i se spună „contesa de Barres”, Memoriile Îi sunt semnate bărbătește, François Timoléon de Choisy. Deloc Întâmplător, cele mai gustate pasaje Îi sunt Închinate lui Lauzun, „omulețul insolent
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
gustate pasaje Îi sunt Închinate lui Lauzun, „omulețul insolent” și seducător: „Niciodată un om nu a știut să se plieze atât de bine la toate gusturile și capriciile”1. Dacă pentru mulți această efeminare stranie, dusă uneori la paroxism prin travestiuri și pseudonime, ar ilustra felul de a fi al dandy-ului „etern”, atunci secolul al XVIII-lea oferă câteva exemple năucitoare. Între care, celebru, cavalerul d’Eon, cel ce tulbură minți și inimi la curtea Franței, Rusiei și Angliei. Deghizat
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
primele fotografii ni-l restituie Îmbrăcat În fetiță. Modă a epocii, reverie maternă, plăcere a deghizamentului? Cu siguranță, câte ceva din toate acestea. Pentru ca o poză târzie, datorată lui Roger Viollet, să ni-l Înfățișeze În chip de Salomee, Într-un travesti impecabil, cu prilejul reprezentării piesei sale, scrisă anume pentru Sarah Bernhardt. Totul pare a-i determina invertirea. Educația „de fetiță”, la care Îl supune o mamă mult prea voluntară, care tânjește după o fiică (pe care o va și naște
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
și, implicit, un simbolism funerar (evocat până și de rădăcina comună a narcisei cu narcoza). Dar și unul al dublului, Înțeles de obicei ca „suflet”, ca nevăzută parte feminină a lui Narcis. Îndrăgostirile anapoda, fie de o altă făptură În travesti, fie de propriul chip (ca portret pictat sau privindu-se În oglindă), la rândul său deghizat ori nu, Împânzesc cu precădere literatura Renașterii târzii și mai ales cea barocă. Toate sugerează nostalgii androgine, tânjiri după unitatea pierdută a făpturii umane
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
răspunzător, ca un demiurg. El joacă și Își joacă propria viață, dereglând norme și propunând altele noi, cu un gust al teatralității care Îl Împinge, mai ales atunci când se proiectează - scriind - În personajele sale, spre o ciudată, maladivă voluptate a travestiului (Baudelaire, Barbey, Wilde, La Rochelle, D’Annunzio, Între alții). Am obținut, iată, portretul unei specii rasate, ușor efeminată, obsolescentă, ca tot ce ține de modă, de aparență și efemeritate, de imperiul acelui „a părea Înseamnă a fi”. Care e Însă
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
pe deplin. O masculinitate radicală, „totală” e greu de cucerit mai ales În epoci decadente, când fascinația regresului spre feminin devine copleșitoare mai ales În cazul bărbaților dandy. Atenția exagerată pentru vestimentație, cochetăria, grija pentru accesorii, fardarea, podoabele, gesturile efeminate, travestiurile sunt doar câteva dintre formele concret manifeste prin care dandy-i realizează pe cont propriu latenta nostalgie a unei făpturi utopice, complete. Cel puțin așa, cu bunăvoință și Înțelegere, le interpretează unii feminizarea. Nu Întotdeauna Însă. Atunci când acest dublu feminin
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
cu o inteligență a manipulării ieșită din comun, sunt cel puțin viabile. Dar seria cea mai interesantă teatral, ca și sub raport documentar, este aceea dedicată mediilor funcționărești, gazetărești, actoricești, precum și noilor parveniți - Mielul turbat, Rețeta fericirii, Siciliana, Opinia publică, Travesti, Fii cuminte, Cristofor. Piesele acestei serii reușesc să capteze, în pofida unor abile trasee de îndoctrinare, prin darul de a da substanță câtorva personaje și prin surprinderea unor tare sociale, a unor - familiare epocii - „tertipuri” de parvenire: căsătoria de conivență, buletinul
BARANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285619_a_286948]
-
-șef ori cu înscenări și acuzații nedrepte, instituindu-se într-un fel de exponent al „opiniei publice”. O „eroină”, directoarea de teatru Alexandra Dan, își face un examen de conștiință și constată că de fapt și-a „jucat” viața în... travesti, ratându-și fericirea personală. Din peste douăzeci de piese, plus altele mai scurte și mult prea schematice, concepute pentru „teatrul de amatori”, autorul însuși, într-un bilanț din 1978, considera că au rămas valabile mai puțin de jumătate, și, în fața
BARANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285619_a_286948]
-
al acceptării realității brutale; orice restricție etică fiind abolită, se dezlănțuie cele mai ascunse - până atunci - pasiuni erotice. În castelul-Sodomă coexistă devoțiunea și altruismul cu libertinajul cel mai deșucheat. Atmosfera este de sabat grotesc, iar balul din grotele Sărcanilor, cu travestiuri senzuale și împreunări în lanț, anticipă, iarăși, episoadele corespunzătoare din Princepele lui Eugen Barbu. Dezmățului cosmic i se opune castitatea sătenilor. Castelul este incendiat de țăranii revoltați de „măscările” pe care, din întâmplare, le descoperă, iar justiția, coruptă, distruge declarațiile
BARNOSCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285651_a_286980]
-
Metopolis a lui Ștefan Bănulescu, cu jocurile ei aluzive (în special din „feeria lumii bizantine”, pusă sub semnul duplicității și al suspiciunii cvasigeneralizate) și până la pamfletul (în esență, politic) direct, sarcastic, la I. D. Sârbu, în Adio, Europa, sau într-un travesti pseudoistoric care nu-i reduce, ci îi subliniază ironia, ca în Calpuzanii lui Silviu Angelescu. Dar vârsta de aur a b. literar românesc rămâne cea ilustrată în perioada interbelică nu numai de mari scriitori ca Mateiu I. Caragiale și Ion
BALCANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
regelui Solomon (omnisciența, obiectele cu atribute magice, graiul animalelor, puterea asupra furtunii) ; c) interferențe (firave, însă) ale tematicilor creștine (cartea sacră, diavolul dascăl, vindecarea sufletului) ; d) bănuite, dar deloc incerte, contururi ivite din posibila descendență a șolomonarului din zeitățile uraniene (travestiul umil, cerșitul, răsplata, furtuna)” (4, p. 136). în studiul citat se aduc argumente interesante privind asocierea solomonarului cu zeul suprem, uranian, stăpânul furtunilor. Pre- misa este corectă, dar nu este obligatoriu ca relația să fie de tip direct : Zeul Furtunii
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
defini pe sine prin opoziție cu simulacrele sale: sofistica și retorica. Acestea sunt măști, imagini ale politicului. „Ces images sur les images nous paraissent esquisser un sens cache: elles utilisent à mi-voix le langage du théâtre et nous parlent du travesti, du rôle et du masque, de l’accessoire et de l’acteur, cette courte dramatisation met donc en scène le procède du «faire semblant»”. Dar orice analogie presupune exemplaritățile, modelul. Putem înțelege acum cât de importante sunt în plan practic
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Domus taciturna, mișcă desenul și îi imprimă rezonanțele caducității. Elementele simboliste (parcul, grădina, parfumuri, mirajul depărtării, cântecul și plânsul fântânilor) tulbură „helenicul vis” al poetului. Totuși, atmosfera de intimitate senină și de împăcare finală rămâne dominantă. În pofida stereotipiei imagistice, a travestiului clasicizant, renunțarea la emfaza retorică și tendința de interiorizare a expresiei sunt ceea ce interesează în lirica lui. A tradus (incluzând câteva versiuni în volumul Domus taciturna) din bucolicii siracuzani Bion și Moschos, din Cleanthes, Pindar, din sonetele lui Michelangelo și
AL-GEORGE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285211_a_286540]
-
reflectoarele aprinse, orice revelație, orice senzație se cere comunicată cu sagacitate celorlalți. Acest vacarm grațios și clovnesc ocupă locul temei singurătății și disconfortului existențial, ce caracterizează versul altor optzeciști. Atitudinea cea mai frecventă este fuga spre intrarea în rol, spre travesti, spre arlechinada provocatoare și exasperată de real. Un personaj feminin deranjează cu „chițăitul ei fezandat”, altuia „îi ghiorăia un râs prin mațe” sau „iarna își suflă mucii direct în parbriz”, „ne-am închis într-o cameră/ și am / schimbat capetele
IARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287489_a_288818]
-
nu e prea nou sub soare,/ poate doar ochii cu care contemplăm dezastrul/ și, poate,/nici chiar ei” (Prăbușirea în timp). Poemele incriminează servitutea, „frica de-un rău și mai mare” (Bilingv), simulacrul existenței unor oameni care, „maeștri în arta travestiului”, adoptă mereu „sfânta cale de mijloc” (Scrisoare de acasă). Următoarele plachete, cu titluri la fel de sugestive ca primele, pun în antiteză realitățile și „fantasmele” din țara de proveniență cu cele din „lumea cealaltă”, a exilului. Carnaval la gurile Dunării și alte
VASILACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290444_a_291773]