2,014 matches
-
cu aerul că a devenit președintele României pe cai metafizice, președintele își subțiază considerabil susținerile în vederea alegerilor din anul 2000. Dar și susținerile politice actuale. * Imediat după declarația sa de tip igienic, liderul PNȚCD, Ion Diaconescu, i-a reamintit, în treacăt și fără să-l numească, faptul că lumea politică e cum e pentru că nu putea fi, deocamdată, alta. Iar, altfel zicînd, de unde pînă unde președintele ales politic, nu coborît din cer în această funcție, se poate despărți atît de categoric
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18060_a_19385]
-
ficțiuni, ci și cu faptul divers din același an 1835. Seria de narațiuni din a caror suprapunere și înlănțuire rezultă textul este considerată drept "subiect posibil pentru un foileton" sau drept substitut al ziarului de seară. Se mai pomenește, în treacăt, la un moment dat, tot pentru augmentarea verosimilului, despre "furtul diamantelor domnișoarei Marș" și despre încoronarea reginei Victoria, care, în conștiința publică a francezilor, a jucat, în mare, acelasi rol cu un fapt divers din viața divei. Dar române în
De la Monte Cristo la Clinton by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/18044_a_19369]
-
la care povestirile trimit direct sau doar aluziv. La nivelul conținutului, materialul antologiei este dispus pe considerente de ordin tematic. În linia "tradiției rurale" se înscriu, în opinia autorilor, V. Voiculescu (Ultimul Berevoi), Fănus Neagu (Dincolo de nisipuri), Nicolae Velea (În treacăt). "Impactul politicului" îl vor resimți Petru Dumitriu (Caii cei mai bine îngrijiți), D.R. Popescu (Cutia de conserve), Radu Cosasu (Înmormântări), Mircea Nedelciu (Povestire eludata) sau Cristian Teodorescu (Motocicletă lui Dollinger). "Condiția artistului" o " dezbat" Sorin Titel (Ea vrea să urc
O fantomă bântuie America... by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/18126_a_19451]
-
de azi: "Cam așa: Cine n-o iubi streinii,/ Mîânca-i-ar ficații câinii! Ori: Ehehe, Român Sireacul/ Intră-n NATO cu Poleacul!..." * Caius Traian Dragomir publică în numărul dublu al Vieții românești o convorbire cu Eugen Simion, care se plânge (în treacăt...) că este pentru prima oara în ultimii 30 de ani când numele său apare în această revista. Caius Traian Dragomir nu comentează reclamația și pune punct interviului. * O atenție aparte merită o evocare semnată de Maria-Luiza Cristescu: Nichita: schije dintr-
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18109_a_19434]
-
să mă pronunț: citit în vreun ziar, acest text ar fi oarecum simpatic. Ca prefață, e consternant. Gabriel Mardare glosează pe marginea amintirilor sale, a experienței proprii, din vremurile mizere de dinainte de 1990, cu oarece umor, mușcătoare ironie, plasînd în treacăt lovituri, a căror adecvare în context nu e tocmai clară, unor fenomene culturale sau persoane care îi displac (gen grupul de la Păltiniș sau autorului Jurnalului de la Păltiniș), improvizînd pe astfel de temeiuri o mini-teorie personală, justificată în pripă prin două-trei
Arta neprofesionalismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17399_a_18724]
-
ai face analistului nostru căte-o reacție cioraniană "ireverențioasa" și mai și: "Criticul, mereu la pândă, mereu gata să ardă un clișeu: nu există un atom de poezie an teatrul marelui, secspirului de la un moment dat, Bernard Shaw". Să adăugăm an treacăt că și Lucian Blaga, ăn cursul convorbirilor noastre,dădea glas decepției sale față de autorul lui Pygmalion, socotindu-l "sec", "lipsit de mister", din cauza probabilă a unei copilării ratate. Livius Ciocârlie, Caietele lui Cioran, Ed. Scrisul românesc, Craiova, 1999, 272 pag
Cioran pe fată si pe verso (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17463_a_18788]
-
unitară. La nevoie (iar teoria culturii a lui Lenin este întotdeauna ad-hoc, oricît au încercat s-o coerentizeze adepții), această cultură națională unitară poate fi declarată și drept ficțiune, o ficțiune cu care trebuie luptat în numele ăinternationalismuluiă". Să reamintim în treacăt că prin aceeași prisma internaționalista a încercat să-l judece pe Eminescu și Panait Istrati, în articolul intitulat Între Neam și Umanitate, publicat în Adevărul literar și artistic din 21 septembrie 1924, în care poetului i se aducea reproșul naționalismului
"Literatura orizontală"(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17513_a_18838]
-
dragi, apoi poposea la îndrăgită lui grădină, numită Dealul Țarinei, unde se produceau struguri și fructe, întotdeauna plăcute inimii lui, mai des prefăcute în vin și vinars, pe care le primea, cu dragoste, în damigene la București. Să observ, în treacăt, ca conflictul acut din 1908-1910 între oțeliți și pasiviști, nu l-a aplanat Maniu, cum afirma memorialistul, ci C. Stere, anume trimis de PNL în Ardeal. Celălalt memorialist, Zaharia Boilă, tot nepot de sora, unul dintre cei doi nepoți (dar
Amintiri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17554_a_18879]
-
găsește, deci iubirea lui nu se mai poate manifestă. Oarecum surprinzătoare, sau cel puțin demnă de a ne pune pe gînduri, este constatarea de la care pornesc cei doi psihanaliști, si pe care la rîndul meu am pomenit-o foarte în treacăt, drept ceva de la sine înțeles: că acea senzație că lumea și-a pierdut farmecul, că nimic din ceea ce pînă mai ieri părea minunat nu mai există, o încercăm cu toții, chiar dacă în cazurile cele mai fericite ea e trecătoare. Dacă raționamentul
Demonul de amiază by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17614_a_18939]
-
dovezi, cifre, altele decât impresiile. În loc să detaliați una din teme, v-ați răspândit în alte cinci teme pe care nu le putem epuiza în minutele alocate acestei dezbateri. Haideți să-l lăsăm pe domnul... Remus Cernea: Le-am menționat în treacăt Valentin Vîlcu: Atunci publicul nu se lege cu nimic. Haideți să luăm o singură temă și am luat-o pe aceasta a mediului și v-am întreabt dacă dumneavoastră, ONG-urile, aveți vreo soluție. Înțeleg că nu aveți. Doriți să
Este mineritul modern posibil în România, la Roșia Montană? - Citește aici transcriptul dezbaterii DeCe News () [Corola-journal/Journalistic/25045_a_26370]
-
împiedica nimic. Dar întrebarea e cui se adresează. Dacă el se vede în fața unei direcții, nu înaintea unor critici dezlegați de orice condiționări, de unde știu eu că literatura lui, posibil valabilă, nu va fi împinsă la margine de dragul direcției? În treacăt fie spus, orice direcție e rezultatul acțiunii concertate a unor persoane sau a unor personalități. Poate că eu, ca prozator, mă simt bine în raport de criteriile reprezentanților acestei direcții, dar tot eu, ca prozator, trebuie să mă retrag într-
Directiile în literatură by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/18190_a_19515]
-
nu analogia dintre despărțire și flori ofilite îi atrage atenția lui Gass, ci felul în care izbutește Rilke să tranforme o floare anume în motiv universal, veșnic interpretabil altfel în funcție contextul liric: trandafirul-moarte, tradafirul-simbol falic, trandafirul-ochi, trandafirul-singurătate, trandafirul-univers. În treacăt, Gass sugerează că s-ar putea scrie o biografie a lui Rilke pornind de la cîteva teme lirice: trandafirul, marioneta, inorogul, fîntîna. E păcat că nu o face el însuși. A citi omul pornind de la operă, după ce o îndelungată tradiție literară
Traducîndu-l pe Rilke by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16706_a_18031]
-
în editorialul precedent (Pagini despre sufletul românesc), este evocată, printre caracteristicile care ne fac pe noi, românii, să n-avem nici vocație filosofică, nici vocație istorică, măsura, cumpănirea lucrurilor, absența excesului (într-o direcție sau în alta). Am citat, în treacăt, cuvintele autorului. Revin acum asupra lor, fiindcă merită o discuție specială. Noica nu este singurul gînditor român iritat de această particularitate. O să arăt imediat cine și în ce împrejurări îi ține tovărășie, ignorîndu-l, și mai ales cine e de părerea
Măsură pentru măsură by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16761_a_18086]
-
nu ne șocăm cititorii și fiindcă tot a venit vorba de rafinament ludic, le oferim acestora poemul lui Șerban Foarță ce poartă drept titlu un semn de întrebare: "Unde mor servitorii, valeții,/ cameristele cu care domnii s-au /intersectat în treacăt sau/ de-a foarte lungul vieții?// Unde s-a dus, bunăoară,/ scoțianul lui Kant (care,-n clinci,/ îl ținea să se scoale, zilnic, la cinci),/ să agonizeze și moară?// Unde, valetul de-o viață al dlui de Talleyrand,/ Bastide, cel
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16794_a_18119]
-
care pune cîteva întrebări previzibile, nu ține cont de răspunsuri, nu "participă" în nici un fel la discuție. Că interviul e o artă, cere implicare, pregătire și prezență de spirit mulți gazetari de azi par să fi uitat. Să precizăm, în treacăt, că intervievatorii "de serviciu" ar putea lua lecții de la doamna Tita Chiper de la Dilema. * în Cuvîntul din august evenimentul central este aniversarea unui "maître de dignité", domnul Virgil Ierunca. Paginile din mijloc ale revistei adună sub titlul Virgil Ierunca, cel
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16832_a_18157]
-
cititorului, ca unui preot. Momentele jucăușe sunt extrem de rare și tocmai de aceea au farmec. Iată ca exemplu poemul Spirt. Deliciile disperării, care pare rostit de un om istovit și care se încheie totuși cu o glumă literară făcută în treacăt, tresărire ultimă a spiritului ludic: " Poate că ar fi trebuit să trăiesc în alt fel, să spun/ alte cuvinte. Acum e târziu - înapoi este tot și atât de puțin/ înainte. A fost o vreme frumoasă, aș spune,/ a fost un
Poezie fără frontiere by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16906_a_18231]
-
față de limba națională. între valorile ce s-ar cuveni cinstite (am văzut ce valori par să merite acest tratament, în viziunea educatorilor de la care copiii au învățat lecția), nu se numără acelea legate de limbă. Un singur răspuns atinge în treacăt frumusețea limbii. Și aici e vorba de o mică, dar nu inocentă manipulare: corectitudinea s-ar cuveni să fie valoarea cu pricina, nu frumusețea, care ține de aceeași ordine absolută și irațională ca și sîngele sau unicitatea peisajului național. Problemă
Ce fel de patriotism cultivă școala by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16976_a_18301]
-
ZILEI următoarele: "Dacă priviți reluarea cu atenție veți observa că Hagi cade în direcția inversă alergării. Dacă ar fi vrut să trișeze, s-ar fi aruncat în față. Este foarte clar că a fost împiedicat să ajungă la poartă." În treacăt fie spus, acest arbitru nu numai că e unul dintre cei galonați pe care i-a avut România după N. Rainea, ci și un foarte bun cunoscător al mecanicii faulturilor. Spre deosebire de CT Popescu potrivit căruia Hagi s-ar fi aruncat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16974_a_18299]
-
agresivă, înrobitoare, care sacraliza un simplu fapt - fasciile, o rasă sau o clasă socială - și acum se mondializează puterea democratică bazată pe domnia legii, adică pe funcționarea liberă, consimțită și controlată a unui sistem valoric uman, benefic și perfectibil. În treacăt și în exercițiu liber, am putea încerca să schițăm portretul conducătorului permis și cerut de acest sistem "de sumă pozitivă". Desigur, neexistând un Pericle național sau internațional, portretul trebuie alcătuit mozaical, din bucăți, punând împreună calități separate, dar complementare, precum
LEGITIMITATEA PUTERII by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/16938_a_18263]
-
domeniului - la televizor (a se uita la televizor, a vedea la televizor, a se da la televizor, a apărea la televizor etc.) - e demnă de oarecare interes, în măsura în care, bazîndu-se pe o relație metonimică, extinde numele obiectului asupra funcțiilor lui. În treacăt fie zis, în DEX televizor este definit doar ca "aparat care recepționează imagini transmise prin televiziune", ceea ce maschează folosirile de tipul citat; desigur că televizor nu e un cuvînt căruia mulți vorbitori să simtă nevoia de a-i căuta sensul
"Pe sticlă", la televizor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17074_a_18399]
-
se potrivesc extrem de bine cu suprarealismul la care nu renunță nici o clipă: " În fața cuiva ea urcă într-un taxi îndreptîndu-se/ cît mai repede spre-o altă Agenție de emigrare/ hotărîre care a cuprins-o lent/ ca senilitatea ce atinge-n treacăt crăpăturile Broadway-ului/ ca uriașii saci de hîrtie doldora de hrană". Acest melanj inedit face din Audience captice cel mai original și mai interesant volum al lui Sebastian Reichmann. Experiența poetică a "Contelui Sebastian" (așa îl numește Gellu Naum) apare, grație
Mic regal poetic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17071_a_18396]
-
Cronicar Talmeș-balmeș sau "Flacăra lui Adrian Păunescu" Al doilea număr din revista menită să poarte în lume cultul lui Adrian Păunescu este, ca și primul (semnalat de Cronicar în treacăt), un talmeș-balmeș pe măsura personalității și operei poetului-director. Puțini publiciști au cutezat să lege numele unei gazete de numele lor. E nevoie de o bună doză de paranoia să-ți faci chip cioplit dintr-un hebdomadar. Și să acoperi singur
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15863_a_17188]
-
dar e incapabil să vîre înăuntru pe cineva. Discuțiile noastre despre Zarathustra mă uimeau atît de tare, că nu m-am lăsat pînă ce nu le-am notat într-un carnețel. La scurt timp, conversațiile mele cu portarul, surprinse în treacăt și de ceilalți, au devenit obiectul distracției generale. Erau acolo și diplomați, domnul și doamna de Ben Omar, prieteni de-ai noștri, Osman, atașatul militar al Turciei, ministrul Portugaliei și contesa Macédo. În sfîrșit, interlocutorul meu mi-a propus într-
Memoriile Elenei Văcărescu by Anca-Maria Christodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15859_a_17184]
-
colegilor apropiați. Doi la mînă: pe cale de consecință, sau poporul nu este complet idiotizat etc., de vreme ce dl Bădiliță rămîne pe dinafară, sau este complet etc. și atunci dl Bădiliță trebuie să facă onorabilă amendă declarînd că nu e român. În treacăt să spunem că dl B. este mai aproape de ultima variantă. D-sa mărturisește a-și fi redactat "opera" (ghilimelele modestiei îi aparțin) în Occident și precizează: "Cu resursele culturii strămoșești neputînd produce altceva decît articolașe nivel Dilema, 22 etc., onorabile
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15913_a_17238]
-
Preda. Trece, apoi, prea fugitiv în revistă opiniile lui Eminescu, exclusiv prin filtrul apreciativ al lui A.C. Popovici, trece galopant peste aprecierile lui Gherea și se oprește tocmai la D. Stăniloae în tentativa acestui cugetător ortodoxist (să ne amintim, în treacăt fie spus, că a polemizat și cu Blaga, tot din perspectivă ortodoxistă). Definiția lui Stăniloae despre specificitatea românismului e de tot hazul (dl Preda afirmă direct că "textul său ajunge la expresii ridicole"): "O notă specifică a sufletului românesc și
Despre liberalism si românism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15903_a_17228]