193 matches
-
mâinile marelui și slăvitului patriarh”. Sigur că vodă, în înșiruirea averii Galatei, a uitat să pomenească de moșiile și pădurile pe care le avea mănăstirea... ― Rogu-te, fiule, să-mi vorbești despre acel moment 13 decembrie 1863. ― Pentru așa o trebușoară, trebuie să-l chem în ajutor pe distinsul istoric Dumitru Vitcu, care în cartea “Diplomații Unirii” prezintă acest moment crucial în istoria țării noastre. ― Dacă așa stau lucrurile, ești liber ca pasărea cerului, dragule. Poți să chemi în ajutor pe
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
pe cei mai buni. I-am dibuit eu când colonelul comandant a pregătit exercițiul acela în care noi, plutonul de cercetare, trebuia să surprindem și să anihilăm o grupare de tancuri 25 <inamiceă. Păi când poți să faci o asemenea trebușoară dacă nu noaptea? Dar ca să poți surprinde <inamiculă trebuie să faci observațiile ziua... Comandantul grupării de tancuri era căpitanul Lostriță... În zori de zi, încărcați cu <explozibilă și armament ușor, am pornit către obiectivul ordonat. Drumul spre locul de acțiune
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
asemenea moment. Trebuie să neutralizăm sentinela înaintea sosirii schimbului. Toaibă, din ce parte spuneai că ai auzit tusea? Din față, jumătate dreapta, domn’ locotenent. Cum crezi că putem face ca să <disparăă sentinela? Cred că doi cercetași sunt deajuns pentru o trebușoară ca asta. Cu cine vrei să mergi în această misiune? Cu soldatul Trestie. În câteva clipe, soldatul Trestie se afla lângă Toaibă. Vreau ca tu să stabilești modul de acțiune. Aștept răspunsul. Acesta nu s-a lăsat prea mult așteptat
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
de ea? Se poate să intre pe mâna altora și pe câtă bucurie tot pe atâta scârbă. Dar e bine să știm pe cine ne putem baza la o adică... Asta cam așa-i, dar nu vom spune nimănui ce trebușoară am făcut și nici oamenii noștri nu vor ști acest lucru, fiindcă vom discuta cu fiecare în parte. Îi vom întreba dacă sunt de acord să intre într-o asemenea grupă. Așa nu vor fi probleme când va fi cazul
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
grupă intră cine vrea. Adică intră cine știe ce îl așteaptă după aceea... Adică? Adică vor fi nevoiți să plece în cele mai grele și periculoase misiuni. Asta-i drept, dar crezi că nu vor fi destui care să dorească o asemenea trebușoară? Ba bine că nu. Au pornit la cernerea efectivului întregului pluton și au găsit că vreo cincisprezece-șaisprezece dintre ei ar fi potriviți pentru ceea ce dorea să facă locotenentul. Acum să-mi spui cum vorbim cu oamenii la care ne-am
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
tren pentru treizeci de oameni. Uite ce înseamnă secretul militar! Să nu știi încotro și cu cine mergi. Doar pe câmpul de luptă îți spun lămurit pe cine ai în stânga, pe cine ai în dreapta și ție ca cercetaș cam ce trebușoară delicată ai de făcut. Așa de-o pildă... Trecerea în spatele inamicului și observarea mișcărilor lui, tehnica de luptă, ce efective are și cum sunt dispuse. Îți indică doar sectorul pe unde ai să treci. Cum? Asta-i treaba ta!”... Un
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
sânge. Am pornit spre sat cât mai ferit cu putință. Ne-am oprit la oarecare depărtare, pentru a asculta doar-doar om prinde vreun zvon. După o bucată de vreme ne am apropiat de prima casă. Știți cum se face o trebușoară ca asta. Între timp, și luna a urcat pe cer binișor. La primele case nu am dat nici peste un câine măcar. Când să facem cotul unei uliți, auzim răpăit cadențat de pași soldățești. Ne-am făcut una cu gardul
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
cântat al cocoșilor... Întrebarea îi ce au spus cei de la comandament? - a întrebat ofițerul. Doar un „brava”. Dar după atacul de peste o zi, ne-au citat prin ordin pe divizie. Toaibă a închis ochii, reamintindu-și momentul când pentru o trebușoară ca asta s-a ales cu un glonț de mitralieră în fluierul piciorului... Trenul se târa greu, cu scârțâit de frâne la vale și gâfâitul din rărunchi al locomotivei la deal... Pe șoseaua alăturată se vedeau camioane carbonizate, căruțe sfărâmate
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
dacă 89 îi va fi de folos. Parcă da! Dar cum să-și sprijine subsuoara în capul nuielii?... „Sacul de merinde bine înfășurat și legat de capăt s-ar putea să mă ajute” - și-a făcut curaj. După ce a făcut trebușoara asta, s-a așezat pe o cioată din livadă, să se hodinească... Până la urmă, a și ațipit... Când s-a trezit, toată ființa lui suferea cumplit: bășicile sângerânde din palme îl usturau, piciorul rănit îl durea peste măsură, iar foamea
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
că de obicei în asemenea cazuri nu-i altă cale decât cuțitul și fierăstrăul? Dacă ai ști câte amputații am făcut eu în primul război! Tu ai avut noroc până la cer și afară de asta doctorii care au făcut o asemenea trebușoară sunt meseriași nu șagă! Să te rogi pentru ei zi și noapte, dragule. Să nu fii îngrijorat că s-a deschis puțin rana, fiindcă osul a rămas așa cum l-au pus doctorii și l-o sudat Dumnezeu. O să te pansăm
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
-i fac? O suferit săracul și încă sufere atâta!”... De a doua zi, Toaibă a început să umble prin curte, sprijinit în cârja lui de care era tare mândru. După câteva zile s-a apucat să facă și câte o trebușoară: să dea de mâncare la orătănii, la porci sau să despice un lemn pentru foc. Dar nu uita ca, din când în când, să guste din rachiul adus de Maranda... În cele din urmă, lumea a început să iasă la
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
cu ce fel de bunătăți te poate acoperi?” „Drept-îi, Toadere. Drept-îi. Da’ și tu n-ai tăcut... Te-o mâncat limba tocmai când și unde nu trebuia... Acum dacă s-o întâmplat ce s-o întâmplat, lasă-mă să povestesc trebușoara asta”. „N-ai decât...” Bade Prispă, fă bine și mai toarnă câte un țoi de rachiu la gospodarii de la masa asta. Știi tu vorba ceea, Toadere? Care vorbă? Cu răbdarea treci marea. De unde știi mata vorba asta, bade? Păi mai
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
care la refuzul meu de a mă înscrie m-o amenințat că mă bagă în pușcărie... De bătut nu l-am bătut. L-am luat numai de mână și l-am aruncat peste poartă! Știi doar cum se face o trebușoară ca asta... De aici înainte, ține-te, băiete! La urma-urmei, am ajuns aici... Uite unde ne puteam noi întâlni! Așa o rânduit Cel de Sus, Toadere. Da’ a trece și asta. Cine mai credea că se mai întoarce din război
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
venit așa târziu astăzi? Apoi am avut și eu treburi pe acasă... Cum îți merge la slujbă? Bine, bade! Mulțămesc lui Dumnezeu. Îi bine când îi bine. Îți pun un țoi cu rachiu? Dacă tot ai stricat vorba, fă și trebușoara asta, că ți-oi ține de urât până or veni mușteriii. A luat țoiul pregătit de crâșmar, dar nu s-a retras în colțul lui. A rămas lângă tejghea. A ridicat țoiul și l-a privit în zare. Spre deosebire de altă
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
Ne-om descurca noi. Eu de bine de rău aduc câțiva gologani acasă în fiecare săptămână... Să fii sigur că nici eu n-oi sta cu mâinile în sân. Știi doar că dacă înveți bine primești bursă. Știu, numai că trebușoara asta atârnă de tine. Dacă pui capul la treabă, iese și de-o bursă. Numai să ajungem sănătoși până la anul. Da’... ia spune tu, la ce facultate ai vrea să te duci? Că eu zic că dacă te duci la
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
pornit Franțoz căpitanul din Cetatea Neamțului”? Întocmai, vere. Află, dragule, că aici sunt pe moșia mea și am să-ți povestesc toată tărășenia. De când aștept să-mi spui și tu o poveste, așa cum numai tu știi să le spui? Apoi trebușoara asta se petrecea în urma războiului dintre nemți și turci, „Leat 7224”, când turcii au fost înfrânți. Atunci „Vasile Ceaurul biv vel stolnic” s-a închinat nemților și chiar „pămîntul țării noastre l-au închinat nemților pînă într-apa Siretului”. Și
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
asta? Păi mă gândeam și eu așa ca omul... Uite-te, domnule, cum mă trage la adânc? Tu când spui că te gândești la ceva, he-hei! Ești departe cu cine știe ce poveste... Ei, nici chiar așa. De data asta, îi o trebușoară mai cu dichis. Adică cum devine treaba cu dichisul ista? Apoi de multă vreme mă frământă un gând. Mai degrabă mă urmărește o idee. Dacă nu-i cu supărare, pot să aflu și eu cam despre ce ar fi vorba
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
de li-am vîndut și am dat banii domnești”. Mai spun ei că au vândut “doo fălci de vie la Șorogari părintelui Macarie ce-au fost egumen la Golăe dirept șeaptedzăci de lei, bani de argint”. Și când se întâmpla trebușoara asta ? Pe la 15 noiembrie 1662 (7171). Dar aceste două fălci de vie ale zlătarului Enache nu rămân la mănăstirea Golia, ci sunt schimbate cu mănăstirea Sfântul Nicolae din Țarină pentru niște vii de la Vacota. Acest schimb este întărit de Istratie
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
ne-am iscălit mai gios, n-am apucat vie pe acel pămînt în dzilele noastre”. Și mai spun martorii: “Și pentru credința, ne-am pus și degitili”. Nu te-ai supăra dacă am să te întreb când s-a întâmplat trebușoara asta? Nici mai devreme, nici mai târziu decât la 30 aprile 1749 (7257). M-ai luminat, vere. Acum ia seama, prietene, că și Veniamin proin egumen - unde nu ți-oi putea spune - și-a vândut viile de la Șorogari cumnatului său
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
la ușă... Apoi... am hoinărit prin toate cotloanele Iașilor și, ca rezultat, a ieșit cartea „Ești ieșean, vere?” În această toamnă am hălăduit prin vechile podgorii ale bătrânei cetăți. Și cum ieri a fost sfânta zi în care am isprăvit trebușoara asta, astăzi ne aflăm aici la un pahar de vorbă, alint de muzică lăutărească și nu ne săturăm privind la ochii frumoși ai hangiței. Iaca, ai aflat și povestea noastră - cei doi mușterii - pe care îi ai în față, scumpă
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
întâmplare” se afla lângă masa cărăușilor, arborând o înfățișare spășită, a vorbit moale: Cer iertare cinstitului gospodar și proaspăt cărăuș pentru neatenție la potrivirea din sare a rachiului...Altădată am să fiu mai cu băgare de seamă la așa o trebușoară delicată. Un nou hohot de râs a zguduit geamurile crâșmei. Vasile Hliboceanu râdea în rând cu ceilalți, fără nici o umbră de supărare. După ultima plăcintă cu bostan dispărută din chersân, crâșmarul a umplut ulcelele cu vin proaspăt și răcoros. Pâcu
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
așa cum obișnuia el, Mitruță a grăbit pasul, gândind: „Aista spune lucrurilor pe nume”... Pâcule, ia deșartă sacul cu minciuni, pentru că te simt eu că arzi de nerăbdare s-o faci. Ești un băiat simțit, Dumitre, dacă simți tu așa o trebușoară delicată. Cum adică delicată? Eu știu că la tine ce-i în gușă-i și-n căpușă. De data asta, însă, îi o daraveră...cum să-ți spun eu ție să pricepi? Ii o chestie mai subțirică în ce îl
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
aiurea, că o stricat toată socoteala. Am eu grijă de asta, Dumitre. Il descânt eu pe Cocoșitu de gâlci de crede că îi bolnav de adevăratelea. Am toată nădejdea că ai să faci treabă bună. Ar mai fi însă o trebușoară de făcut. Să-i spui lui Cocoșitu să-și facă car bun și să mai hrănească boii, că altfel cad pe drum. Eu am să cam plec, Dumitre. Aștept vești prin Mitruță. Rămâi cu bine. Mergi sănătos, Pâcule, și nu
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
conține cartea din fața ta? ― Este un tratat de Anatomie, care prezintă corpul omenesc piesă cu piesă, dacă putem spune așa. ― Chiar tot ce are omul? Și chiar ce au gagicile? „Nu poți să spui <unde dai și unde crapăă, fiindcă trebușoara a fost gândită dinainte, amice!” - s-a autoapreciat gândul de veghe. ― Întocmai. Bucățică cu bucățică - a răspuns Gruia. ― Arată-mi și mie ceea ce mă interesează. Cam știi ce vrea să vadă și să știe un bărbat... Gruia s-a apucat
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
te poți feri din calea lui...” - l-a atenționat gândul de veghe. ― Acum n-ai să mă poți convinge că o operație atât de grea ai făcut-o pe ochi frumoși. Spune mi, câți „cocoșei” ai primit pentru o asemenea trebușoară? ― Cred că mi-ați dat o idee. Nu cred să știți că am un fecior născut de două zile. Și la noi, În Pomârla, la un an după botez, se taie din moțul finului o șuviță de păr, pe care
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]