945 matches
-
Citește mai mult M-am golit de tot de întrebări,De răspunsurile toate vopsite în culori.Plec grăbita pe străzile vieții mele.Surad timid timpului pe care il tiu de brat.Admir cu nesaț frunzele despletite ale copacilor,Sunt o trecătoare stinghera plină de îndrăzneli rotunde,Ce răspunde la fiecare surâs.Imi despletesc părul în azurul toamnei,Vreau să fur din visteria ei,Tot ce-i dulce și ușor amărui.Îmi deschid brațeleCu ele cuprind orice frunză,Care cade în delir
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372267_a_373596]
-
De ce s-a întâmplat așa? Este o taină numai de Dumnezeu știuta. Avem o cantare bisericească ce i se potrivește foarte bine și Părintelui Arsenie Boca: “Cuvioase Părinte, de Dumnezeu purtătorule Părinte Teodosie, foarte te-ai nevoit în viață această trecătoare, în cântări și în posturi și în privigheri, chip facandu-te ucenicilor tăi. Iar acum în ceruri dănțuiești cu îngerii mărind neîncetat pe Hristos”. Părintele Arsenie a fost înmormântat pe data de 4 decembrie 1989 la Mănăstirea Prislop, o ctitorie
PARINTELE ARSENIE BOCA..SFANTUL ARDEALULUI de DAN PETRESCU în ediţia nr. 838 din 17 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345921_a_347250]
-
din Maramureș spre Valea Someșului cu două fortificații puternice de pământ, ale căror urme se văd și astăzi. Una la intrarea pe Valea Sălăuței, lângă Salva, pe locul numit Dumbravă; iar altă la sud de Romuli, la 10 km de trecătoarea Șetref, la o înălțime de 500m., pe locul numit Tarnița Neagră, pe țărmul stâng al Sălăuței”. Paragraf din Istoria Maramureșului a profesorului Alexandru Filipașcu de Dolha și de Petrova, doctor în filozofie și teologie, Editura Gutin, 1997. pag.19 (și
DATORIA DE A CĂUTA ADEVĂRUL de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347295_a_348624]
-
sorbea din ochi pe craii ce o curtau. - Cu dumnevoastră vorbesc obraznicii ăștia, doamnă?, rostește o femeie, lângă mine. Uluită, nevenindu-mi să-mi cred auzului, mai să-mi scape geanta și punga cu mâncare din mâini, îi răspund înțepat trecătoarei, care sosită prea târziu la fața locului, nu pricepea in ruptul capului cine cu cine se conversează: - Nu, doamnă, nu cu mine. Eu am o vârstă, nu mai trezesc pasiuni subite! Până să mai apuce însă vreuna dintre noi să
IATĂ ANUL NOU S-A APROPIAT, DIN CEEER de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 738 din 07 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348926_a_350255]
-
care le-am săvârșit, să cer și să ofer atunci când mi se cere iertare, să-mi ispășesc păcatele prin lacrimile pocăinței și prin apropierea de Dumnezeu, prin intermediul convorbirii rugătoare cu El. Prin urmare, pedagogia creștină slujește mai mult situația prezentă (trecătoare) și viitoare (veșnică) a vieții umane, în timp ce pedagogia lumească sau din afară slujește numai dimensiunii prezente sau trecătoare a vieții[12]. Creștinismul are ca lucrare esențială aceea de a-l forma pe om, astfel încât să dobândească desăvârșirea lui, adică mântuirea
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
voi pământean? a trebuit să treacă doua mii de ani ca oamenii să se închine unuia singur ... Citește mai mult când eram liceean vroiam să întalnesc și oamenicare să-mi spună că vor să creeze prin poeziemai mult decât niște trecătoare stăriîn cameră privesc zâmbind la un tablou pe peretedupă Dumnezeul lui Michelangeloparcă încadrat de un creier umancând mă agit mă uit în ochii luiși văd cât sunt de mic și parcă mă ceartă mereucă oricum nu pot schimba mersul lucrurilordar
RADU LIVIU DAN [Corola-blog/BlogPost/376268_a_377597]
-
Toate Articolele Autorului M-am golit de tot de întrebări, De răspunsurile toate vopsite în culori. Plec grăbita pe străzile vieții mele. Surâd timid timpului pe care il tiu de braț. Admir cu nesaț frunzele despletite ale copacilor, Sunt o trecătoare stinghera plină de îndrăzneli rotunde, Ce răspunde la fiecare surâs. Îmi despletesc părul în azurul toamnei, Vreau să fur din visteria ei, Tot ce-i dulce și ușor amărui. Îmi deschid brațele Cu ele cuprind orice frunză, Care cade în
PLIMBARE DE TOAMNǍ de CARMEN MARIN în ediţia nr. 1729 din 25 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372250_a_373579]
-
Acasa > Poezie > Cantec > TRECĂTOARE MAI SUNT TOATE... Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului trecătoare mai sunt toate... toate-s trecătoare, dragă, sentiment torențial, a trecut o vară-ntreagă, am suit încă un deal, a trecut și toamna bearcă frunzele filozofau, ne-nvăța Socrate, parcă, oamenii încă oftau, iar decembrie ne țese lungi covoare de
TRECĂTOARE MAI SUNT TOATE... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379808_a_381137]
-
cerbii așa triști, de dorul ierbii, iar pe boltă-n înălțimi trec sute de heruvimi, cântând corul Domnului la ușa creștinului, se aud colindele, fierb în tindă blidele, la fiertura cea de os s-a lăsat însuși Cristos... Referință Bibliografică: trecătoare mai sunt toate... / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1412, Anul IV, 12 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ion Ionescu Bucovu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
TRECĂTOARE MAI SUNT TOATE... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379808_a_381137]
-
talisman, ce-l port în inima la mine. Iubirea ce ne-a fulgerat, a dat cu biciu-n sentimente le-a activat și-acum trăiesc, cele mai dragi și dulci momente. Nicicând să nu pui la-ndoiala că dragostea mi-e trecătoare ce iubesc eu, ramane-asa, pe veci, mereu nemuritoare. Referință Bibliografica: Nicicând, nicicum / Anișoara Gurău : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2076, Anul VI, 06 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Anișoara Gurău : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
NICICAND, NICICUM de ANIȘOARA GURĂU în ediţia nr. 2076 din 06 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375803_a_377132]
-
de-aici, cumătră! gâfâia moș Ion. Uș, cumătră, uș! Dar ”cumătra” nu pleca de lângă el. Râdea ca o bezmetică: Ce, credeai că te mai las? M-ai făcut să alerg după tine la Odesa, la Cotul Domnului, la Iași, prin trecătorile munților! Deșteptule, m-ai fugărit prin Budapesta și prin munți Tatra...Șmechere...Mai târziu, ți-ai bătut joc de mine la Canal...și la Poarta Albă...Nemernicule! Cine te crezi tu, să-ți bați joc de mine? Că te-ai
SCUZAȚI, CĂ MOR! de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379131_a_380460]
-
Covali Publicat în: Ediția nr. 2217 din 25 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Eu zâmbetul acesta l-am mai văzut atunci pe când iubirea noastră prindea să se-nfiripe și alergam alături prin codrii-adânci,prin lunci, iar anii păreau veșnici,nu trecătoare clipe. Erai așa frumoasă și te iubeam nespus, simțeam că vom rămâne de-apururi împreună și că atunci când viața va trece prin apus noi vom păși alături,sfidând orice furtună. Mi-e inima în cârje,dar tu îi ești proptea cu
SUNT AZI CONVINS de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2217 din 25 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369225_a_370554]
-
se ivească decât prea puține cazuri de istovire de puteri. Manevrele de miercuri la cari a asistat M. S. R[egele] s-a făcut după o anume idee și cu anume supoziție. Supoziția era că inamicul, după ce a ieșit din trecătorile Carpaților și a trecut Prahova prin unele din numeroasele ei vaduri, voiește să forțeze trecerea Ialomiței. Trupe venite din București au să-i oprească trecerea, cu supoziția că apărătorul trecerilor Ialomiței, fiind mai slab prin număr, se retrage înaintea adversarului
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Persia, espoziția din Australia, iată obiecte vrednice de tipărit pe-o hârtie obligată să iasă în fiece zi din cauze de portofoliu. Lăsați în pace țara și nu adăogați pe lângă pagubă și batjocură. [ 6 noiembrie 1880] ["CA ȘI LEONIDA LA TRECĂTOAREA TERMOPILELOR... "] Ca și Leonida la trecătoarea Termopilelor, "Romînul" declară că guvernul se va opune pretențiilor Austriei în cestiunea dunăreană, precum micul Dulcingno, deși în bătaia tunurilor flotei combinate, se opune executării hotărârilor luate la Berlin. "L'Independance roumaine", ziar ce
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
vrednice de tipărit pe-o hârtie obligată să iasă în fiece zi din cauze de portofoliu. Lăsați în pace țara și nu adăogați pe lângă pagubă și batjocură. [ 6 noiembrie 1880] ["CA ȘI LEONIDA LA TRECĂTOAREA TERMOPILELOR... "] Ca și Leonida la trecătoarea Termopilelor, "Romînul" declară că guvernul se va opune pretențiilor Austriei în cestiunea dunăreană, precum micul Dulcingno, deși în bătaia tunurilor flotei combinate, se opune executării hotărârilor luate la Berlin. "L'Independance roumaine", ziar ce are meritul de a se fi
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
nu există clipă care să nu poarte în ea o altă clipă anterioară". Din teza platoniciană a succesiunii timpurilor, "știința morții reînturnării" (Demonism), Eminescu reține alternanța formelor în fond o "alterare" -"prin care pulberea trece": "în faza ce ne cuprinde, trecătoare și temporală a pământului, formele se moștenesc și se perfecționează" (Despre memoria sufletului și a formei individuale), iar Borges le va numi "muzeu al formelor nestătătoare" (Cambridge), și, peste vreme, scrie la fel: Teza platoniciană care afirmă că toate au
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
mari, și mai cu osebire a acelor ce ar aduce mai multă înlesnire și siguranție. Poduri de lemn sau de piatră se vor face, și se vor păzi de-a pururea în bună stare, peste râuri și pâraie și peste trecătoarele mlăștinoase”. Prin art. 158 s-a hotărât ca „Siretul și Prutul care curg de-a lungul țării spre amiazăzi și dau în Dunăre să slujească spre coborîrea mărfurilor și a producturilor țerei, fără vreo dare de plată la plutirea lor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
von Stein ziarul oficios al ministerului de finanțe, „Oesterreichische Zeitung”, pentru a propovădui necesitatea absorbirii Principatelor Române de către Imperiul Habsburgic. Austriecii n-au întârziat să treacă la aplicarea unora din proiectele lor. Ei au început prin a construi șosele prin trecătorile Carpaților: Brașov-Câmpina-București, Brașov-Buzău, Oituz-Grozești și Tarcău, care prezentau o mare importanță economică, dar și strategică. Ele înlesneau pentru viitor pătrunderea armatelor austriece în țările române. Austriecii au depus toate eforturile în vederea înființării unor instituții de credit în țările noastre. O
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
împreună ziua insurecției generale. Constantin Florescu, care-l însoțea pe Bem, l-a asigurat pe acesta că este așteptat în Țara Românească „ca eliberator”. Bem ar fi preferat ca marșul spre Țara Românească să se facă pe ruta Hațeg și trecătoarea Vulcan, în vreme ce Murgu propunea ruta Caransebeș-Orșova. Cum bine s-a observat, Murgu proiecta o răscoală a românilor din Moldova, Țara Românească și Banat condusă de Bem, ceea ce plănuise și Bălcescu în mai-iulie. Unul dintre elementele esențiale ale calculelor, pe care
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
convingă să fugă împreună (Fuggiam gli ardori inospiti). În primă instanță Radames refuză, dar în final accepta. Aida îl întreabă, aparent întâmplător, care va fi ruta armatei egiptene pentru a o putea ocoli. La răspunsul: Le gole di 409 Napata (trecătoarea Napata) se aude o voce care repeta cuvintele. Este Amonasro care avansează declarând că el este regele Etiopiei. Radames realizează că tocmai a trădat inamicului secretele Egiptului. Orice încercare din partea Aidei și a lui Amonasro de a l liniști pe
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
ce Încearcă o toaletă să ascundă, să mascheze, să sporească și să crească peste ceea ce comandă sau permite moda este socotit o greșeală. Așa se face că orice modă al cărei țel este minciuna nu poate fi decât cu totul trecătoare și de prost gust. Pornind de la aceste principii, rezultate dintr-o jurisprudență exactă, bazate pe observație și datorate celui mai aspru calcul impus de amorul propriu omenesc sau femeiesc, este limpede că o femeie care nu e bine făcută, e
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
mitologice psihopompe: bradul, șoimul, vidra, șarpele: Sufletul despărțit./ De multe mâhnit/ Pleacă și se duce,/ Marea o ajunge./ Vinea marea, mare/ Vine-n turburare/ Greu urlând/ Și urducând,/ Toate spăimântând, ș...ț/ Iar În râpa mărilor,/ Unde-i bradul zânelor/ Trecătoarea apelor/ Sufletul stătea/ Și mi se ruga:/ - Brade, brade!/ Să-mi fii frate,/ Întinde-ți, Întinde/ Eu să le pot prinde/ Vârfurile tale/ Să trec peste ele/ Marea În cea parte/ Ce lumea-mi desparte./ - Eu nu pot Întinde/ Tu
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
1995, pp. 279-288) Acest text funerar dezvăluie o geografie chtoniană extrem de complexă: ea se bazează pe o sumă de toposuri, În care diferite ființe veghează vămile lumii de dincolo. Bocetul are valoarea unui text inițiatic, deoarece: a) descrie locurile sacre: trecătoarea apelor, cele șapte vămi, răscrucea marcată de o salcie mare, Înaltă și aplecată, mărul lui Sân Pătru, masa de sub răchita „Împupită”, poarta Raiului; b) prezintă paznicii și acțiunile lor: bradul, puii de vidră, puii de șarpe, puii de șoim, zâna
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
spre apus cu grosul efectivelor lor prin pasul nordic Verecke-cale tradițională de trecere ale migratorilor nord-pontici spre Europa centrală. Alți istorici susțin, puțin verosimil, că ungurii n-au ocolit pe la nord, ci au trecut de-a dreptul spre apus, prin trecătorile Carpaților răsăriteni și au ajuns, astfel, străbătând Transilvania, în câmpia panonică. Acești istorici afirmă că încă de la sfârșitul secolului al IX-lea, prin 884, o parte din unguri ocupaseră estul Transilvaniei și se așezaseră acolo-din acești unguri ar proveni secuii
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
au pădurea lor comună cu a românilor ("silva blacorum et bissenorum"). Această pădure, consideră Iorga, nu putea fi decât pe versantul ardelean al Carpaților Răsăriteni, spre care se îndreptaseră fugarii pecenegi din Bugeac și Covurlui, pe linia ce ducea la trecătoarea Ghimeș-Oituz, satul Beseneu fiind un alt indiciu. Această conviețuire cu pecenegii, crede Iorga, care s-a închegat în secolele X-XI, ar fi un argument suficient pentru vechimea populației românești în Ardeal. Transilvania, în secolele X-XI, trebuia să se apere prin
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]