201 matches
-
desigur“, a rostit el, „știu cine ești“. Capitolul 14 1 Spirala este un cerc spiritualizat. În forma spirală, cercul, nedescolăcit, nedesfășurat, Încetează să fie vicios: este eliberat. Am descoperit asta când eram elev și am descoperit de asemenea că seria triadică a lui Hegel (atât de populară În vechea Rusie) exprimă doar spiralitatea esențială a lucrurilor În relația lor cu timpul. Un vârtej urmează altui vârtej și fiecare sinteză este teza seriei următoare. Dacă luăm În considerare cea mai simplă spirală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
prompt la "comenzile sociale" ale pecereului și-i dresa și pe alții să răspundă. Cum a fost posibil? Așa. Excedat de modificări de ultimă oră (doar ne numeam " Ora"), lynotipistul, fire cam nevricoasă, s-a răcorit. A bătut pe clape, triadic: căcat căcat căcat. Corectoarea a acoperit bine cărcatul* . În loc să scoată murdăria din pagină ori măcar să atragă atenția "capului limpede" care eram că rîndul cu sminteala rămăsese pitit sub pastă neagră. Toate astea se întîmplau într-o tipografie în plumb, unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
spunea bunica Leonora. E în regula și-n regulamentul organic al românului capul plecat, obrazul (celălalt) întors spre pălmuire (șeful statului, în august anni curentis, l-a medaliat pe glob-trotterul "pacifist" Elie Wiesel, după ce i s-a zvîrlit în față, triadic: "România a ucis, a ucis, a ucis"), preferința pentru "lasă-mă să te las" și pentru "mai bine era cînd era mai rău". Sîntem un popor ușor de prostit (servim minciuni drept adevăruri; vezi "genocidul" de mai an din fosta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
internaționaie În perioada imediat postbelică; În timp ce Japonia și Uniunea Europeană (Îndeosebi Gennania) se atirmă ca principali investitori. Concentrarea În triadă a fost Însoțită de constituirea unor grupări de țări În curs de dezvoltare principale beneficiare ale ISD generate de fiecare nucleu triadic. Astfel, pe criteriul proximității geografice sau al legăturilor de natură politică, comercială, istorică, culturală, țările Asiei de Est și Sud Est sunt principalele țări În curs de dezvoltare În care investesc firmele japoneze; țări ale Americii Centrale și de Sud, cu
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
de afirmare În prim-plan a celor trei puternice blocuri comerciale și investiționale. Pe de altă parte, dacă evoluția În profil regional a transnaționalității marilor corporații este benefică pentru multinaționalele ce Își au originea În unul din cei trei poli triadici, nu același lucru se poate spune Însă și despre corporațiile din țările non-triadice. Acestea sunt sunt confruntate cu problema dificilă a obținerii accesului pe piețele blocurilor triadice, atunci când ele urmăresc aplicarea unei strategii globale de dezvoltare a afacerilor lor. Cel
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
benefică pentru multinaționalele ce Își au originea În unul din cei trei poli triadici, nu același lucru se poate spune Însă și despre corporațiile din țările non-triadice. Acestea sunt sunt confruntate cu problema dificilă a obținerii accesului pe piețele blocurilor triadice, atunci când ele urmăresc aplicarea unei strategii globale de dezvoltare a afacerilor lor. Cel de-al doilea element adus În discuție de analizele lui Rugman dincolo de dimensiunea locațională regional triadică a transnaționalizării se referă la ceea ce el numește Întreprinderile multinaționale transnaționalizate
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
sunt confruntate cu problema dificilă a obținerii accesului pe piețele blocurilor triadice, atunci când ele urmăresc aplicarea unei strategii globale de dezvoltare a afacerilor lor. Cel de-al doilea element adus În discuție de analizele lui Rugman dincolo de dimensiunea locațională regional triadică a transnaționalizării se referă la ceea ce el numește Întreprinderile multinaționale transnaționalizate, adică acele multinaționale În cazul cărora peste 2/3 din activitate se realizează În afara țării de origine. Se observă cu ușurință abordarea pur cantitativă a transnaționalității, Rugman folosind și
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
active deținute și număr de angajați. Într-o anumită măsură, situația transnaționalității privită din perspectiva dimensiunii cantitative apare a fi contradictorie cu cea evidențiată de dimensiunea locațională. Astfel, dacă sub aspectul localizării, principalele corporații provin din țările celor trei poli triadici, În schimb, sub aspectul indicelui de transnaționalitate principalele firme și au originea, În general, ne-triadice (precum Elveția sau Canada), firme ce au nevoie de vânzări masive În străinătate pentru atingerea statutului de transnațională. Astfel, Canada dispune de o piață
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
cantitative apare a fi contradictorie cu cea evidențiată de dimensiunea locațională. Astfel, dacă sub aspectul localizării, principalele corporații provin din țările celor trei poli triadici, În schimb, sub aspectul indicelui de transnaționalitate principalele firme și au originea, În general, ne-triadice (precum Elveția sau Canada), firme ce au nevoie de vânzări masive În străinătate pentru atingerea statutului de transnațională. Astfel, Canada dispune de o piață relativ mică, de numai o zecime din mărimea pieței SUA sau Uniunii Europene. Ca atare, corporațiile
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
Pettit, 1990). Mai mult, comportamentele negative sunt de multe ori rezultatul tendințelor de a interpreta în mod greșit situațiile sociale negative ca ostile. Este vorba de ceea ce se numește atribuire ostilă negativă. De reținut Bandura a elaborat conceptul de reciprocitate triadică pentru a explica natura complexă a indivizilor, a comportamentelor și a mediului. După părerea lui, comportamentul este răspunsul persoanei la un anumit mediu sau la o anumită situație, dar, în același timp, influențează persoana și mediul. Persoană Mediu Comportament De
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
nevoia de individualizare a copiilor ca pe o amenințare la adresa unității lor. De reținut Teoreticienii care adoptă perspectiva sistemelor familiale tind să vadă comportamentele agresive ale copilului în contextul comportamentelor menite să submineze importanța relației maritale de bază. Printre relațiile triadice care servesc la modificarea raporturilor de forță se numără coaliția părinte-copil (părinte și copil contra celuilalt părinte), cea a copilului prins între cei doi părinți și evitarea (concentrarea atenției asupra copilului ca principal subiect al problemei pentru a evita recunoașterea
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
de la școală), permite să se prevadă măsura în care un sistem rămâne sănătos, funcțional și echilibrat. De reținut Există mai multe teorii care pun în evidență complexa dinamică dintre influențele individuale și de mediu. Bandura a elaborat conceptele de reciprocitate triadică (1977) și determinism reciproc (1985) pentru a sublinia natura bidirecțională a influenței. Bronfenbrenner (1979, 1989) a analizat influențele ecologice ce vin din interiorul copilului către lumea exterioară (familie, comunitate, cultură). Modelul tranzacțional al lui Sameroff (Sameroff & Chandler, 1975) se concentrează
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
pregătește terenul pentru autonomie / rușine încredere / neîncredere îndemânare / inferioritate indentitate / confundarea rolurilor Existența mai multor căi ce pot conduce la același rezultat (de exemplu, depresia poate fi pusă pe seama a mai mulți factori) este un exemplu de multfinalitate. echifinalitate. finalitate triadică. reciprocitate triadică. Conform lui Bronfenbrenner, cercul de influență situat cel mai în exterior este reprezentat de cultură. școală și familie. copil. situația economică. Întărirea negativă este același lucru cu pedeapsa. o consecință negativă. o penalizare. fuga. Conform lui Piaget, raționamentul
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
pentru autonomie / rușine încredere / neîncredere îndemânare / inferioritate indentitate / confundarea rolurilor Existența mai multor căi ce pot conduce la același rezultat (de exemplu, depresia poate fi pusă pe seama a mai mulți factori) este un exemplu de multfinalitate. echifinalitate. finalitate triadică. reciprocitate triadică. Conform lui Bronfenbrenner, cercul de influență situat cel mai în exterior este reprezentat de cultură. școală și familie. copil. situația economică. Întărirea negativă este același lucru cu pedeapsa. o consecință negativă. o penalizare. fuga. Conform lui Piaget, raționamentul preșcolarilor este
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
în mediul școlar și familial Educarea creativității, în mediul familial și școlar, constă în activități și atitudini specifice, iar adulții ar trebui să fie preocupați de stimularea potențialului creativ al copilului și de asigurarea unui mediu permisiv. Familia clasică funcționează triadic între următorii poli: tatăl - principiul autorității; mama - principiul afectivității; frații și surorile principiul rivalității; asigurându-se funcțiile de reglare, socializare și individualizare. Familia poate stimula creativitatea copilului, urmărind anumite linii generale: a) acordarea unei libertăți copilului, lipsită de conduite autoritare
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
și semiologia saussuriană (de sorginte lingvistică, dedicată cu precădere fenomenului literar). Introducerea noastră va cuprinde două axe: semiotica generală (capitolele introductive: "Semiotica în contemporaneitate", "Structuralism și semiotică", "Ferdinand de Saussure și modelul dia-dic al semnului", "Charles Sanders Peirce și modelul triadic al semnului") și semiotici regionale (semiotica narațiunii, semiotica publicității, semiotica spațiului, gestualitatea, proxemica, semiotica mass-media,semiotica glumei). Chiar dacă primele capitole dedicate epistemei contemporane și poziționării semioticii în cîmpul cunoșterii actuale pot părea pe alocuri rebarbative, ele vor fi compensate și
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
vizuală care oferă "complicări simultane pe mai multe dimensiuni" (CLG: 103). Pornind de la linearitate, lingvistul genevez afirmă caracterul discret al limbajului (în opoziție cu continuu), rezultat al caracterului diferențial, mutual opozabil al semnelor lingvistice. 4. CHARLES SANDERS PEIRCE SI MODELUL TRIADIC AL SEMNULUI 4.1. Charles Sanders Peirce. Modelul semnului și al semiozei Dacă pentru Saussure și lingvistica de obediență saussuriană semnul rezultă din reuniunea semnificantului și semnificatului sau a formei expresiei și formei conținutului, pentru lingvistica anglo-americană semnul este o
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
1. Charles Sanders Peirce. Modelul semnului și al semiozei Dacă pentru Saussure și lingvistica de obediență saussuriană semnul rezultă din reuniunea semnificantului și semnificatului sau a formei expresiei și formei conținutului, pentru lingvistica anglo-americană semnul este o entitate ternară (modelul triadic al lui Ogden-Richards din 1923, The Meaning of Meaning, reamenajare a triunghiului lui C.S. Peirce, modelele lui Rudolf Carnap (1946), Ch. Morris (1946), Th. Sebeok (1974), John Lyons (1977) etc.) Considerat cel mai important filosof al Americii și întemeietorul semioticii
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
trăsături pertinente (ca în fonologia structurală), de "proprietăți emergente" (U. Eco), datorită cărora recunoaștem într-o caricatură pe omul politic reprezentat sau într-o schiță sumară amplasamentul unei clădiri. Semnul peircian, acel aliquid stat pro aliquo, este deci o relație triadică dependentă de cele trei categorii: ale primității, secun-dității și terțității, altfel spus, categoria calității posibile, existenței reale și a gîndirii mediatoare (C.P.1.530). Vîrfurile A (semnificant), B (semnificat) și C (referent) sînt în acord cu analiza tradițională a semnificației
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
au fost definite și investigate ca entități semiotice: The entire universe is perfused with signs if it is not composed exclusively of signs (C.P. 5.448). Ca fenomen al terțității, "semnul este un prim numit repre-sentamen aflat într-o relație triadică cu un secund numit obiect și capabil să determine un terț numit interpretantul său" (C.P. 2.274). Natura triadică a semnului are o dublă origine: filosofică și matematică, dat fiind că este imposibil de construit o triadă autentică fără a
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
composed exclusively of signs (C.P. 5.448). Ca fenomen al terțității, "semnul este un prim numit repre-sentamen aflat într-o relație triadică cu un secund numit obiect și capabil să determine un terț numit interpretantul său" (C.P. 2.274). Natura triadică a semnului are o dublă origine: filosofică și matematică, dat fiind că este imposibil de construit o triadă autentică fără a introduce ceva diferit de unitate și pereche (C.P. 1.363 în care se discută exemplul elocvent al cadoului C
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
echivalent sau mai dezvoltat. Acest semn pe care îl creează îl numesc interpretant al primului semn. Semnul stă în locul a ceva, obiectul său. El stă în locul acestui obiect în raport cu un fel de idee"(C.P. 2.228). Peirce definește această acțiune triadică a semnului, acest proces în care semnul are un efect cognitiv asupra interpretului, ca semioză: "orice acțiune dinamică sau acțiune a forței brute, fizice sau psihice, are loc între doi subiecți (care reacționează în mod egal și unul și celălalt
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
De aceea va trebui să distingem simbolul de tip saussurian care este simbolul cultural tradițional de simbolul peircian de tip științific (simbol chimic, algebric etc.). Tabelul următor exprimă într-o manieră sintetică cele două direcții în tipologizarea semnului: taxinomia peirciană triadică (reluată de Morris, Sebeok, Lyons etc.) și taxinomia saussuriană diadică. Criterii de clasificare a semnelor Taxinomii Motivat prin continuitate prin analogie Nemotivat Saussure simbol semn Buyssens semie intrinsecă semie extrinsecă Malmberg simbol non iconic simbol iconic simbol arbitrar Greimas indice
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
O propoziție vizînd un caz individual Legisemn simbolic argument Un silogism, o teorie științifică Din definiția generală a semnului ca ceva care stă pentru ceva față de ceva într-o anumită relație se deduce natura relațională a semnului și structura sa triadică. Înțelegerea semnului ca relație explică și o altă condiție a existenței semnelor, faptul că un semn nu poate exista singur, fără legătură cu alte semne. Orice semn este prin definiție interpretabil, interpretabilitatea presupunînd cel puțin încă un semn și așa
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
3. Formă și substanță .................................................................. 68 3.2.4. Paradigmatic și sintagmatic .................................................... 69 3.2.5. Sincronie/diacronie ................................................................. 71 3.3. Structuralismul danez. Contribuția lui L. Hjelmslev ................. 72 3.4. Trăsăturile caracteristice ale limbajului ..................................... 75 4. CHARLES SANDERS PEIRCE ȘI MODELUL TRIADIC AL SEMNULUI 78 4.1. Charles Sanders Peirce. Modelul semnului și al semiozei ........ 78 4.2. Semn și/sau referent ................................................................... 84 4.3. Taxinomia peirciană .................................................................. 86 4.4. Iconicitate/indicialitate/simbolizare ....................................... 95 4.4.1 Iconicitate ................................................................................. 95 4.4.2
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]