158 matches
-
Această metodă este folosită dacă semnalele de la sateliții GPS nu sunt bine recepționate datorită factorilor externi (clădiri, forme de relief, etc.). Multe din telefoanele mobile folosesc pe lângă A-GPS și alte metode care ajută la poziționare: sistemul de poziționare WI-FI, triangulație față de antenele operatorului GSM. Într-un sistem A-GPS, operatorul rețelei de telefonie implementează un server A-GPS. Aceste servere A-GPS descarcă informațiile orbitale de la sateliți și le depozitează în baza de date. Un dispozitiv cu A-GPS se
Assisted GPS () [Corola-website/Science/326387_a_327716]
-
Boris Nikolaevici Delaunay (sau Deloné în , n. 15 martie 1890, Saint Petersburg, Imperiul Rus - d. 17 iulie 1980, Moscova, RSFSR, URSS) a fost un matematician rus și alpinist. În onoarea sa a fost numită triangulația Delaunay paralelă. A fost tatăl fizicianului Nikolai Borisovici Deloné. Încă din tinerețe a manifestat un interes deosebit pentru matematică, astronomie și tehnică. Studiile secundare și universitare le-a urmat la Kiev în perioada 1903 - 1913. În 1916 și-a susținut
Boris Delaunay () [Corola-website/Science/329941_a_331270]
-
și temperată de ordinul a 100 m. Sunt activate manual și de obicei sunt combinate cu senzori GPS (fiind numite GPIRB). Datele afișate pot fi folosite la localizarea automată sau transmise prin telefonul mobil. Însă la localizarea automată este prioritară triangulația doppler, localizarea putând fi certificată prin două triangulații doppler sau una doppler și una GPS, dar nu doar prin GPS, oricâte date ar fi.
Radiobaliză de localizare a catastrofelor () [Corola-website/Science/331134_a_332463]
-
activate manual și de obicei sunt combinate cu senzori GPS (fiind numite GPIRB). Datele afișate pot fi folosite la localizarea automată sau transmise prin telefonul mobil. Însă la localizarea automată este prioritară triangulația doppler, localizarea putând fi certificată prin două triangulații doppler sau una doppler și una GPS, dar nu doar prin GPS, oricâte date ar fi.
Radiobaliză de localizare a catastrofelor () [Corola-website/Science/331134_a_332463]
-
precum și deplasările planetelor, fără să fi cunoscut aparatele optice, nici vreun instrument oarecare de precizie și nici nu aveau vreo unitate de timp minimală ca ora sau minutul. Măsurătorile lor se bazau doar pe urmărirea cu ochii, pe calculele de triangulație și pe măsurarea umbrelor. Prin repetarea calculelor, prin „statistică”, prin transmiterea regulată a rezultatelor, mayașii corectau datele empirice scoase dintr-o geometrie a spațiului destul de sumară. Sistemul matematic al mayașilor se baza pe numărul "20" și folosea trei simboluri: o
Istoria geodeziei () [Corola-website/Science/333025_a_334354]
-
Este inventatorul unei lunete care i-a permis să realizeze nivelmente cu o precizie de ordinul de 1 centimetru pe kilometru. În 1669-1670 Academia de Stiinte l-a însărcinat cu măsurarea arcului de meridian între Paris și Amiens. Măsurătorile prin triangulație l-au condus la un rezultat de 111 până la 112 km pentru un grad de latitudine, ceea ce dă o rază terestră de km, rază măsurată în prezent fiind de km. În anul 1671 Picard a plecat în Danemarca să facă
Jean Picard () [Corola-website/Science/333246_a_334575]
-
a Marelui Cartier General al armatei în timpul Războiului de Independență al României. Prin metode astronomice și geodezice a determinat coordonatele geografice (longitudinea și latitudinea) mai multor localități importante (București, Iași, Galați, Cernăuți, Chișinău, Brașov etc.) și a realizat rețeaua de triangulație pentru zona Moldovei și Dobrogei, având prin aceasta o contribuție importantă la realizarea primei hărți moderne a Regatului României, numită de către Ștefan Hepites, vicepreședintele Academiei Române, „"Harta celor trei Constantini"”. În anul 1881 a publicat la București, în limba română și
Constantin Căpităneanu () [Corola-website/Science/333282_a_334611]
-
și „"Harta celor trei Constantini"” (Constantin Barozzi, coordonatorul lucrării, Constantin Căpităneanu, astronom și geodez și Constantin Brătianu, cartograf). Partea care îi revine lui Constantin Căpităneanu este cea legată de astronomie, el fiind cel care a determinat coordonatele punctelor principale de triangulație pentru zona Moldovei și Dobrogei, deși avea la dispoziție mijloace materiale și aparatură științifică deosebit de modeste. Împreună cu astronomul austriac Franz Kühnert, el întocmește lucrarea intitulată „"Determinarea diferenței de longitudine dintre Iași și Cernăuți"”, apărută la București în 1881 și considerată
Constantin Căpităneanu () [Corola-website/Science/333282_a_334611]