241 matches
-
din jurul gâtului. — Eu vorbesc inglés. E ceva în legătură cu Sammy? — Da, doamnă. Cum de v-ați gândit la asta? Bătrânica arătă spre peretele de deasupra șemineului ciobit, din cărămidă. Acolo se vedea un diavol pictat, costumat în roșu, cu coarne și trident. Buzz intră și se duse să-l studieze. Acolo unde ar fi trebuit să fie fața diavolului era lipită fotografia unui puști mexican, iar un șir de statute ale lui Iisus, aliniate pe raftul de deasupra, îi aruncau o privire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
de profani că Florin Dumitrescu), am văzut semnul: era un mare E, ivit de trei ori printre grăuntele mișcătoare, ca o epifanie: E... E... E... Cele trei dare orizontale ale literei mi-au străpuns de trei ori ochii că un trident țâșnit din învolburarea oceanului de particule-unde. Solicitarea extremă a întregii ființe m-a adormit la loc (sau o fi fost un leșin?)... În vis mi s-a deslușit totul, așa cum m-am grăbit să notez mai apoi, în stare cât
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
de catifea palidă, o sculptură de bronz pe care cu greu o puteai ridica noi am cîștigat acest ultim trofeu. Premiul nostru nu era o statuetă, ci un întreg grup de statuete, pentru că în jurul figurii lui Neptun, zeul mării, ridicîndu-și tridentul și barba din valurile de bronz, acolo se mai aflau pești, plante unduitoare și chipurile zîmbitoare a trei nimfe, toate sculptate în același material de un maroniu închis, strălucitor. N-am avut probleme în a-l găsi minunat și sînt
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
ani, ca să mai ușurez bugetul și așa destul de anemic al familiei. Acolo apele veneau adesea mari și înecau toată întinderea de prunduri. Atunci, stăteam în moară ca într-o arcă mirosind a făină. Câteodată, noaptea, nenea Vitu pescuia cu un trident, în iaz, la lumina făcliei. Când apele se retrăgeau, soseau căruțele la măcinat. În urma lor se furișau iepurii, ciuguleau boabele căzute din saci. Poate mi se părea, dar eu, care știam să opresc ploile când deveneau plictisitoare, îi vedeam aievea
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
din alba tafta a aburilor din care erau formați, alții zăceau morți, descompunându-se, ajungând să înfățișeze înaintea dispariției câini colosali, fețe hulpave de vameși persani sau chiar minotauri agitând sulițe deasupra capetelor. Armata norilor din sud sfârșea răpusă sub tridentele și praștiile unor nori cruzi din nord, iar nomazii soseau pentru a desface și cerceta cadavrele pline de aer ale celor căzuți. Marea Aerului striga obosită, parafrazând tablouri celebre pictate tot de ea, chemând la ordine și condamnând haosul ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
aduse din larg Sunt aruncate spre moarte Doamne, câtă nedreptate! Devin fire de nisip Grosier, apoi mai fin Este crudul lor destin. Cerul s-a învinețit Marea, fiară încolțită Dușmănoasă, urâțită Pescăruși țipă strident Zeul Mării încruntat Ține strâns acel trident Totul este iminent. Anne Marie BEJLIU Referințe critice “... despre Anne Marie Bejliu... prefața volumului Geometria sufletului scrisă de doamna Iolanda Malamen surâs (viața tablourilor uitate de zeci de ani în depozite) cap spadă, spadă, cap și pajura își deschide aripile
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
cordoanele, barajul, pentu că despre asta e vorba aici, asta e marea miză, să-i facem să se dea la o parte, să le ocupăm pozițiile, să luăm noi locul milițienilor, scutierilor și armatei. N-a mai rămas nimic din tridentul nostru, simte că e în pragul unei crize de nervi cînd este apucat din nou de braț, vino după noi dacă nu vrei să te dai în spectacol așa doar de ochii lumii, n are de ce să-ți fie frică
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
intri, trage adânc aer în piept. Acolo de unde vii tu nu există un loc ca ăsta. • • • Club Satan era o căsuță din chirpici acoperită cu țiglă și cu o firmă luminoasă originală: un drăcușor roșu, care împungea aerul cu un trident din penisuri erecte. Își avea propriul jandarm la ușă: un mexican scund care îi studia cu atenție pe clienții nou-veniți în timp ce mângâia trăgaciul carabinei sale, așezată pe un trepied. Avea epoleții burdușiți cu bancnote de un dolar. Mi-am luat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
roman, strângând în mână o sabie, bine proptit pe picioare. Soarele la asfințit scălda arena într-o lumină roșiatică; o clipă, lumina aceea îl orbi. Mulțimea urla, încurajându-l pe adversarul său, un gladiator înarmat cu o plasă și un trident. Valerius îi întâlni privirea limpede, de nepătruns; avea chipul plin de cicatrice. Cercetă calm trupul acela care se înălța amenințător, gândindu-se unde să lovească. Ridică daga la timp pentru a evita o lovitură de trident; apoi, aplecându-se, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
o plasă și un trident. Valerius îi întâlni privirea limpede, de nepătruns; avea chipul plin de cicatrice. Cercetă calm trupul acela care se înălța amenințător, gândindu-se unde să lovească. Ridică daga la timp pentru a evita o lovitură de trident; apoi, aplecându-se, o îndreptă repede spre genunchiul adversarului, înfipse lama în carne, apoi o împinse hotărât până la os. Scoase rapid arma. Impasibil, își privi adversarul prăbușindu-se în nisipul îmbibat de sânge. Impasibil, îi ascultă strigătele de durere. Ridică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
de-a lungul pereților păreau niște entități supranaturale. Pentru a-și liniști bătăile inimii, încercă să se concentreze asupra marelui ochi albastru, cu o privire teribilă, pictat pe peretele din fața lui. În lumina tremurătoare a torțelor, reuși să distingă un trident și un gladius deasupra ochiului. Un rac și un șarpe îl amenințau din partea dreaptă. În colțul stâng, un corb își înfigea ciocul. O felină mică stătea chiar sub globul ocular, inofensivă. Mai jos, un câine și un homar păreau gata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
îl lovise nu era un agresor, ci încerca să-l împingă înainte. Privi lanțurile de la glezne și înțelese că homarul, șarpele și racul erau pământul de care era legat și pe care se putea mișca într-o singură direcție. Corbul, tridentul și gladius-ul... Ce-i spuneau ele? Ce reprezentau? Dintr-odată își redobândi puterile și se ridică. Îi privi pe cei trei bărbați înarmați. Ei împiedicau ochiul să privească, ei aveau să-l împiedice și pe el să-și îndeplinească misiunea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
cu tunica albă cu două dungi roșii? E arbiter. Iar cel din spatele lui, care duce armele... Vezi cum Salix ezită când trebuie să-și aleagă pumnalul... Skorpius însă... Grăsanul izbucni într-un hohot de râs admirativ. Skorpius înșfăcase rapid un trident, un pumnal și o plasă. Lui Valerius i se părea că scena se derula cu încetineala unei ceremonii funerare. Veni un al treilea bărbat, însărcinat cu probatio armorum. Verifică armele, încercă lamele și vârfurile, apoi plecă, urmat de omul care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
o batistă albă. După o clipă, Vitellius lăsă batista să cadă și se auziră acordurile orgii și ale flautului. Spectacolul putea începe. O melodie gravă răsună în amfiteatru; mulțimea amuți. Cei doi gladiatori se înfruntau. Skorpius ridică brațul și îndreptă tridentul spre coiful galului. Salix respinse repede lovitura cu scutul și se aruncă înainte, încercând să înfigă pumnalul în piciorul adversarului. Skorpius sări într-o parte, ferindu-se. Apucă tridentul cu ambele mâini și lovi cu putere scutul lui Salix. Speriat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
amuți. Cei doi gladiatori se înfruntau. Skorpius ridică brațul și îndreptă tridentul spre coiful galului. Salix respinse repede lovitura cu scutul și se aruncă înainte, încercând să înfigă pumnalul în piciorul adversarului. Skorpius sări într-o parte, ferindu-se. Apucă tridentul cu ambele mâini și lovi cu putere scutul lui Salix. Speriat, Valerius îl văzu pe acesta dând înapoi câțiva pași și căzând în nisip. Se ridică însă rapid și se repezi asupra uriașului, atacându-l la cap cu scutul ridicat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
că, după acele prime lovituri, se înmulțeau pariurile, care de la început îi erau favorabile lui Skorpius. Îngrozit, îl văzu pe uriaș apropiindu-se în viteză de prietenul lui. Luat prin surprindere, Salix încercă să întoarcă scutul pentru a evita dinții tridentului, însă nu-și dădu seama că arma adversarului își schimbase direcția. Tridentul nu întâlni scutul din lemn și piele și i se înfipse în fesa stângă. Imediat, sângele începu să se prelingă pe picior. Salix nu se prăbuși, dar strigătul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
erau favorabile lui Skorpius. Îngrozit, îl văzu pe uriaș apropiindu-se în viteză de prietenul lui. Luat prin surprindere, Salix încercă să întoarcă scutul pentru a evita dinții tridentului, însă nu-și dădu seama că arma adversarului își schimbase direcția. Tridentul nu întâlni scutul din lemn și piele și i se înfipse în fesa stângă. Imediat, sângele începu să se prelingă pe picior. Salix nu se prăbuși, dar strigătul lui de durere și de surpriză făcu să i se strângă stomacul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
se amuzau pe seama urii lui. — Nevastă-sa s-a dus la Salix astă-noapte, țipă grăsanul în urechea lui Valerius, ca să se poată face auzit în vacarmul acela. Valerius îl împinse, privind spre arenă, hipnotizat de gesturile lui Skorpius, care ridica tridentul și lingea vârfurile pline de sânge, privindu-l pe Salix. Mulțimea era în delir. Fără să ia în seamă sângele care îi curgea pe picior, Salix îl atacă violent pe Skorpius, care, după lovitura reușită, nu se aștepta ca lupta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
delir. Fără să ia în seamă sângele care îi curgea pe picior, Salix îl atacă violent pe Skorpius, care, după lovitura reușită, nu se aștepta ca lupta să continue și nu-și luase poziția de apărare. Uriașul rămase înmărmurit. Întinse tridentul, încercând să oprească scutul lui Salix, dar acesta făcu un salt spre dreapta și ajunse în lateral, înfigându-i pumnalul în coapsa dreaptă și răsucindu-l în carne. Apoi se retrase rapid, privind sângele ce țâșnea din rană, pe când Skorpius
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
că stătea acolo viu, cu picioarele depărtate, cu scutul în mâna stângă și pumnalul în dreapta, cu capul apărat de coiful căruia soarele la asfințit îi împrumuta străluciri roșietice. Skorpius se ridică. Coapsa și spatele îi sângerau. Se clătină. Luă încet tridentul și se aruncă înainte furios, dar fără apărare. — Ucide-l imediat! Grăsanul de lângă Valerius era agitat. — Acum e ușor să-l ucizi. Ucide-l, Salix! Cu inima bătându-i nebunește, Valerius îl văzu pe Salix pregătindu-și scutul pentru a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
ta, iar tu trebuie să-l ajungi. Așa spune și numele tău, secutor. Trebuie să fii iute de picior, dar să ai și creier. Fiindcă în timp ce-l urmărești, trebuie să calculezi și distanța potrivită ca să-l ataci, trebuie să eviți tridentul și plasa lui... Numai așa vei învinge. Aleargă! — Ajunge. Dacă nu-ți continui antrenamentul și nu alergi, te omor. Ajunge, răspunse Valerius nepăsător. Instructorul îl apucă de gât cu mâna liberă, roșu la față de furie. Valerius îi simțea răsuflarea duhnind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
Mai trebuie să vă amintesc că sunteți secutores și că trebuie să alergați? Trebuie să alergați la adăpostul scutului, trebuie să-l prindeți pe rețiar, care aleargă în fața voastră ca un dansator cretan în fața taurului. Rețiarul vă va lovi cu tridentul din alergare, iar voi veți fi complet neputincioși și veți cădea în plasa lui. — Retiarius și secutor, zise Marcus privindu-l pe Valerius. Dușmani. Formează o pereche infernală, ți-o spun eu, o pereche inseparabilă. Vrei să spui că noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
ajungea imediat sub genunchi. În mâna stângă îi puseră scutul dreptunghiular din paie și nuiele. Atunci își făcu apariția un rețiar. Nu avea plasa, nici manșonul cu galerus protector pe brațul stâng; nu avea nici măcar pumnalul. Ținea în mână doar tridentul, ale cărui vârfuri erau niște sfere învelite în piele, pentru a evita accidentările în timpul antrenamentului, dar ale căror lovituri erau foarte dureroase. Rubrus se apropie de începător și îi dădu un băț scurt, la capătul căruia era legat un smoc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
smoc de lână înmuiat într-o substanță roșie. — Ia bățul ăsta; va fi arma ta. Dacă îl atingi pe rețiar, lupta ia sfârșit. Dacă nu, o să luptați în continuare. Nu se îndepărtase de cei doi, când rețiarul îl lovi cu tridentul pe secutor în tibia dreaptă. Se auzi un strigăt de surpriză și de durere, întrerupt de a doua lovitură, în coif. Capul începătorului se dădu brusc pe spate, apoi se aplecă în față. Secutor-ul se clătină câteva clipe, dar o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
spate, apoi se aplecă în față. Secutor-ul se clătină câteva clipe, dar o nouă lovitură în tibie îl făcu să se prăbușească. Urlând de durere, încercă să se apere cu scutul. Adversarul se apropie și începu să-i înțepe cu tridentul gleznele și brațele; după câteva clipe, începătorul sări în picioare, orbit de durere și mânie. Începu să-l urmărească pe rețiar cu o furie ucigașă. Acesta sărea când la dreapta, când la stânga, și de fiecare dată începătorul lovea în gol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]