700 matches
-
geometrice. 5.8.3 Regulatoare de inducție Un regulator de inducție reglează tensiunea alternativă în ceea ce privește modulul, în special, comportându-se din acest punct de vedere ca un transformator cu raport de transformare variabil. 5.8.3.1 Regulatorul de inducție trifazat simplu O mașină cu rotor bobinat funcționează ca regulator de inducție (RI) simplu, conform schemei din fig 5.81 a). Concret, se desfac legăturile neutrului de pe partea statorică, de exemplu și se înseriază aceste înfășurări pe fazele rețelei, iar înfășurările
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
conform schemei din fig 5.81 a). Concret, se desfac legăturile neutrului de pe partea statorică, de exemplu și se înseriază aceste înfășurări pe fazele rețelei, iar înfășurările rotorice rămân conectate în stea la rețeaua de alimentare. Rotorul, conectat la rețeaua trifazată L1, L2, L3, produce un câmp magnetic învârtitor, caracterizat prin fluxul polar care se rotește în sens direct cu turația n1. Tensiunea fazei rotorice k, Uk este egală cu tensiunea aplicată, UL1-N =U1A, care se va lua origine de fază
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
R2 - R3, este cuprinsă între 0 și 2U1. Întrucât la ieșire se obține tensiune variabilă, asimilând RI cu un transformator cu raport variabil, se poate defini acest raport prin: (5.349) RI simplu se poate utiliza ca sursă de tensiune trifazată reglabilă la care modulul și argumentul se exprimă, în funcție de unghiul de rotire din exterior a rotorului, prin: (5.350) Din relațiile (5.350) se constată o dependență neliniară a lui U2 = f () atât în ceea ce privește modulul cât și defazajul. La funcționarea
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
maximă (minimă) apropiată de =/2 (sau -/2) după care revine la 0 pentru = (sau -) . Pentru a surmonta acest inconvenient și cel referitor la cuplul manifestat asupra rotorului se folosește regulatorul de inducție dublu. 5.8.3.2 Regulatorul de inducție trifazat dublu Două mașini asincrone trifazate cu rotor bobinat conectate cu statoarele în serie, rotoarele - cuplate mecanic - în paralel, având sensuri de succesiune a fazelor diferite, fig.5.86 a), îndeplinesc rolul de regulator de inducție dublu. Cele două RI, au
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
sau -/2) după care revine la 0 pentru = (sau -) . Pentru a surmonta acest inconvenient și cel referitor la cuplul manifestat asupra rotorului se folosește regulatorul de inducție dublu. 5.8.3.2 Regulatorul de inducție trifazat dublu Două mașini asincrone trifazate cu rotor bobinat conectate cu statoarele în serie, rotoarele - cuplate mecanic - în paralel, având sensuri de succesiune a fazelor diferite, fig.5.86 a), îndeplinesc rolul de regulator de inducție dublu. Cele două RI, au rotoarele cuplate mecanic - direct astfel
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
atunci tensiunile statorice induse vor fi aproximativ jumătate din tensiunea unei faze rotorice sau a rețelei de alimentare, U1. Expresiile analitice ale diverselor tensiuni se deduc imediat, adică: (5.352) Așadar, cele trei tensiuni obținute la ieșire constituie un sistem trifazat simetric direct cu defazaje de 0, și , iar modulele lor sunt egale: (5.353) Această relație arată că prin modificarea lui , modulul tensiunii de ieșire variază între 2 limite, anume:(5.354) În fig. 5.86 d) se dă o
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
egale: (5.353) Această relație arată că prin modificarea lui , modulul tensiunii de ieșire variază între 2 limite, anume:(5.354) În fig. 5.86 d) se dă o justificare geometrică a variației ). O reprezentare schematică a regulatorului de inducție trifazat dublu este prezentată în fig. 5.87. Există și o schemă cu rotoarele legate în serie. 5.8.4 Mașina asincronă cu dublă alimentare 5.8.4.1 Variante de mașini de inducție cu dublă alimentare S-a demonstrat în
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
nulă: cele două câmpuri învârtitoare, statoric și rotoric se compun într-un câmp rezultant învârtitor care intersectează conductoarele ambelor armături cu turația: Pentru rotor se obține alunecarea: s=(Ω1-0)/Ω1=1, ceea ce caracterizează regimul de pornire a unui motor asincron trifazat; cu diferența că de data aceasta este alimentat și rotorul. Pentru a detalia analiza mașinii se va considera că MA cu rotor bobinat are raportul numerelor efective de spire pe fază egal cu 1. De asemenea, influența poziției rotorului față de
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
reper fix plasat în întrefier, față de care este posibilă rotirea celor două armături: superioară echivalentă rotorului cu mărimi caracterizate prin indicele „r” (sau 2), respectiv, inferioară - echivalentă statorului, cu mărimi distinse prin indicele „s” sau 1. În situația când mașina trifazată prezintă dezechilibre de alimentare atât pe stator cât și pe rotor, inducțiile magnetice ale celor două armături se pot exprima ca sume dintre undele „directe” cu pulsații de rotație pd 11 , respectiv pd 22 și undele „inverse” cu pulsații de
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
pulsații de rotație pi 11 respectiv pi 22 . Se face precizarea că ambele armături au același număr de perechi de poli, p, în fig. 5.90 fiind reprezentată la momentul t = 0 , o zonă desfășurată, 204 Mașina asincronă (de inducție) trifazată în regim simetric staționar corespunzătoare unei singure perechi de poli. Așadar, se pot descrie undele de inducție magnetică, corespunzătoare celor două armături, prin expresiile analitice: (5.365)(5.365') unde: Bsmd, Bsmi, Brmd, Brmi sunt amplitudinile undelor inducției magnetice în
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
electromagnetic ([7], §3.3.4.2). a) Cazul unei armături fixe Pentru o primă analiză se va considera că armătura statorică este fixă, iar pulsațiile de alimentare diferă: (5.366) Statorul creează numai o undă de inducție rotitoare directă, (sistemul trifazat de alimentare este simetric, la fel și construcția mașinii): (5.367) (α este variabila independentă), iar rotorul posedă o undă de inducție rotitoare inversă (față de rotor): (5.368) unde R este viteza unghiulară a rotorului, pozitivă, iar 0 este unghiul
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
electromagnetic se deduce imediat, după expresia (3.233): (5.374) Ecuația (5.373) exprimă relația dintre frecvențe și turația rotorului, anume: (5.375) În cazul particular, când: f1 = f2, deci:(5.376) rezultă: (5.377) Așadar, la o mașină asincronă trifazată cu dublă alimentare, de la o sursă de frecvență f1, se obține cuplu nenul dacă: rotorul se rotește în sensul câmpului statoric cu o turație egală cu dublul celei de sincronism, adică în această situație câmpul invers al rotorului devine sincron
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
anumite sisteme de conversie neconvențională a energiei electrice [17, 18, 80]. În cazul particular, când una din frecvențe este nulă, atunci sistemul electromecanic (SEM) devine o mașină sincronă. Concret, se obține acest regim Regimuri speciale de funcționare a mașinilor asincrone trifazate 207 (f1=0) când n1=0, mașina este excitată în c.c. pe stator, iar rotorul se rotește în sens contrar câmpului învârtitor propriu cu turația de sincronism. Este evident că cele două câmpuri se compun în unul rezultant - fix
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
electromecanic de conversie a energiei având ambele armături rotitoare în sensuri contrare, viteza relativă dintre armături fiind egală cu dublul vitezei de sincronism. În afară de convertorul rotativ cu ambele armături rotitoare se poate concepe un SEM liniar, cu două armături identice, trifazate, plasate de o parte și de alta a unui întrefier, față de care se deplasează cu viteze egale de sensuri contrare, iar câmpul rezultant al mașinii rămâne fix în spațiu. Dacă se înlocuiesc valorile vitezelor unghiulare date de (5.382) în
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
elici (fig. 5.91 [54]). Semnificațiile reperelor din fig. 5.91 sunt: 1-roată stânga, 2-suport caroserie, 3-perii pentru alimentarea armăturii interioare, 4-angrenaj menținere viteză relativă, 5-element fixare dantură, 6carcasă (pahar) armătură exterioară, 7 conexiune armătură interioară, 8-jug magnetic interior, 9-înfășurare trifazată armătură interioară, 10-jug magnetic exterior, 11 înfășurare trifazată armătură exterioară, 12-ax exterior găurit, 13conexiune armătură exterioară, 14-perii pentru alimentarea armăturii exterioare, 15-suport caroserie, 16-ax interior, 17-inversor de sens, 18-roată dreapta. Cele două armături pot fi și sub formă de disc
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
fig. 5.91 sunt: 1-roată stânga, 2-suport caroserie, 3-perii pentru alimentarea armăturii interioare, 4-angrenaj menținere viteză relativă, 5-element fixare dantură, 6carcasă (pahar) armătură exterioară, 7 conexiune armătură interioară, 8-jug magnetic interior, 9-înfășurare trifazată armătură interioară, 10-jug magnetic exterior, 11 înfășurare trifazată armătură exterioară, 12-ax exterior găurit, 13conexiune armătură exterioară, 14-perii pentru alimentarea armăturii exterioare, 15-suport caroserie, 16-ax interior, 17-inversor de sens, 18-roată dreapta. Cele două armături pot fi și sub formă de disc, plasate față în față, fiecare având înfășurări toroidale
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
prin rotor, care se rotește în sens contrar câmpului propriu, în cele două regimuri: de motor sau de generator. A.5. Dacă 1 = 0 , mașina fiind excitată în c.c. pe stator, rezultă (5.389) 212 Mașina asincronă (de inducție) trifazată în regim simetric staționar adică, între pulsația curentului rotoric și viteza unghiulară a rotorului este egalitate. CEM este mașină de c.c. cu colector, unde pulsația curentului care circulă prin indus este dictată de viteza rotorului. Această condiție este valabilă
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
Evident, una din soluții constă în cuplarea mecanică a arborilor celor două (sau tuturor) motoarelor de acționare, realizându-se un „arbore mecanic”. O altă soluție, mai elevată constă în utilizarea de motoare asincrone cu rotor bobinat, ale căror înfășurări statorice trifazate sunt conectate la rețeaua industrială, comună, iar rotoarele sunt legate la același reostat. Se constituie astfel un arbore electric. 5.8.5.1 Arborele electric pasiv Un exemplu de arbore electric, numit pasiv (sau cu mașini de egalizare) este prezentat
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
Mr0, axele Ax1 și Ax2 se rotesc cu aceeași turație n, deci MAB I și MAB II lucrează la aceeași alunecare: s=1-n/n1, unde n1 este turația de sincronism. Conexiunile la inelele rotorice sunt astfel realizate încât tensiunile trifazate induse în secundarele MAB I și MAB II să formeze sisteme trifazate sinfazice (evident și simetrice) deci pe conductoarele l nu apar curenți de egalizare, I2=0. Deoarece curenții secundari ai MAB I și MAB II sunt nuli, aceste motoare
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
MAB I și MAB II lucrează la aceeași alunecare: s=1-n/n1, unde n1 este turația de sincronism. Conexiunile la inelele rotorice sunt astfel realizate încât tensiunile trifazate induse în secundarele MAB I și MAB II să formeze sisteme trifazate sinfazice (evident și simetrice) deci pe conductoarele l nu apar curenți de egalizare, I2=0. Deoarece curenții secundari ai MAB I și MAB II sunt nuli, aceste motoare nu dezvoltă cupluri, adică funcționează în gol (echivalent cu cazul rotorului deschis
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
că puterea absorbită de stator (de 20%) are o primă componentă, mecanică de 10% care acoperă necesarul corespunzător șocului de sarcină la MLII și o altă componentă electrică, tot de 10% care este Regimuri speciale de funcționare a mașinilor asincrone trifazate 219 furnizată rotorului MABI. Circulația de puteri în cazul analizat este prezentată prin sensuri și valori pentru s=0,5 în fig. 5.96 a). b2) Funcționarea la alunecare s=1,5 fig. 5.96 b), adică rotoarele motoarelor asincrone
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
absorb puteri egale, de 90%, de la rețeaua de CC, mașinile asincrone având rolul de egalizare a puterilor absorbite de acestea. Dacă cele două mașini de lucru sunt încărcate în mod egal, MABI și MABII nu 220 Mașina asincronă (de inducție) trifazată în regim simetric staționar vehiculează putere activă (decât eventual pentru acoperirea pierderilor), doar mențin sincronismul rotirii arborelui electric. 5.8.6 Caracteristica „unghiulară” a mașinii asincrone (de inducție) trifazate în regim simetric 5.8.6.1 Introducere În literatura de
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
mod egal, MABI și MABII nu 220 Mașina asincronă (de inducție) trifazată în regim simetric staționar vehiculează putere activă (decât eventual pentru acoperirea pierderilor), doar mențin sincronismul rotirii arborelui electric. 5.8.6 Caracteristica „unghiulară” a mașinii asincrone (de inducție) trifazate în regim simetric 5.8.6.1 Introducere În literatura de specialitate se folosește frecvent, pentru analiza în detaliu a caracteristicilor de funcționare a mașinii asincrone trifazate, dependența cuplului electromagnetic de alunecare, M=f(s). La mașinile sincrone, în regim
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
rotirii arborelui electric. 5.8.6 Caracteristica „unghiulară” a mașinii asincrone (de inducție) trifazate în regim simetric 5.8.6.1 Introducere În literatura de specialitate se folosește frecvent, pentru analiza în detaliu a caracteristicilor de funcționare a mașinii asincrone trifazate, dependența cuplului electromagnetic de alunecare, M=f(s). La mașinile sincrone, în regim de motor de exemplu, în mod obișnuit se recurge la caracteristica unghiulară, care exprimă dependența cuplului electromagnetic de unghiul intern [7]. Prin folosirea acestei dependențe se vehiculează
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
numărului de surse ce contribuie la circulația de putere electrică activă, mașinile electrice se pot diviza în două categorii: a) cu o singură sursă (sincronă reactivă, asincronă cu rotor în scurtcircuit, de curent continuu cu 222 Mașina asincronă (de inducție) trifazată în regim simetric staționar autoexcitație, transformatorul), b) cu două surse (sincronă excitată în c.c., asincronă cu dublă alimentare, de c.c. cu excitație separată). Cele două categorii diferă prin caracteristica lor unghiulară: cuplul depinde de 2θ, respectiv de θ
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]