214 matches
-
cărți vechi din Țara Moldovei, p. 499. 1820 august 16 În zile(le) pri Înălțatul(u)i și pri luminatul(u)i dom(nul) nos(tru) Mihai Suțu voivod. La anu(l) 1820 avg(ust) În zili 16. Ion Vasiliu. Triod (vechi), p. 201 v -202. Arhiva bisericii din satul Frenciugi. 1820 august 16 În zilele pre Înălțatul(u)i domnu Mihail Grigore Șuțu voi(e)vod la anu(l) 1820 avg(ust) și am scris eu Ioan Vasiliu ci mă
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
zilele pre Înălțatul(u)i domnu Mihail Grigore Șuțu voi(e)vod la anu(l) 1820 avg(ust) și am scris eu Ioan Vasiliu ci mă aflam atunci la du(m)n(ea)lui sărdariu(l) Diumitrac(h)i Aftanasău Triod (vechi), neidentificat, p.199 v 200. Arhiva bisericii din satul Frenciugi. 1826 august 1 Întru această Sfăntă carti ci să numești Chiriacodromion am cetit și eu păcătosul și mai nevrednicul Într-aceștii vieț(i) pre acest pământ și precât am putut
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
vieț(i) pre acest pământ și precât am putut Înțălegi foarti mult sau bucurat sufletul meu. 1826 avg(u)s(t) 1 <endnote id="1"/> Grigori Dim(...) <endnotelist> 1 A doua cifră nu se poate citi. </endnotelist> <f.a.l.z.> Acest Triod este a dumn(eaei) cuco(a)nii Măriuțăi. Și cine s-ar ispiti să fii afurisăt și blestematu de toți sfinții ce se află În Triodul acesta și de prohudu Triod (vechi), p. 292 v -293; Arhiva bisericii din satul
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Dim(...) <endnotelist> 1 A doua cifră nu se poate citi. </endnotelist> <f.a.l.z.> Acest Triod este a dumn(eaei) cuco(a)nii Măriuțăi. Și cine s-ar ispiti să fii afurisăt și blestematu de toți sfinții ce se află În Triodul acesta și de prohudu Triod (vechi), p. 292 v -293; Arhiva bisericii din satul Frenciugi. 1839 octombrie 12 Această sfântă carte este a sfântului lăcaș al lui Dumnezău de pe moșia me Frenciugii, țin(u)t(ul) Vasluiului. 1839 octomvr(ie
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
cifră nu se poate citi. </endnotelist> <f.a.l.z.> Acest Triod este a dumn(eaei) cuco(a)nii Măriuțăi. Și cine s-ar ispiti să fii afurisăt și blestematu de toți sfinții ce se află În Triodul acesta și de prohudu Triod (vechi), p. 292 v -293; Arhiva bisericii din satul Frenciugi. 1839 octombrie 12 Această sfântă carte este a sfântului lăcaș al lui Dumnezău de pe moșia me Frenciugii, țin(u)t(ul) Vasluiului. 1839 octomvr(ie) 12. C. Burghele spatar. Octoih
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
1 În aceeași carte Însemnarea: Cântăreț Parohia Drăgușeni. Gheorghe Cozma. </endnotelist> 1921 <f. l.z.> Săvârșind sf(ânta) slujbă În Duminica ace(a)sta cu preotul Th (...) cu cântărețul Gh. Ciulei În anul 1921. P. Cohnu Dascalu. P. Cohnu Dascalu. Triod (vechi). Arhiva bisericii din satul Frenciugi. 1924 Această carte este cumpărată de Ioan Cozma și dăruită bisericii din satul Frenciugi În anul 1924. Evhologiu Biblioteca bisericii din satul Frenciugi. 1926 <f.l.z> Grâu Vasile sat Frenciugi, am citit din scoarță
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Frenciugi. 1924 Această carte este cumpărată de Ioan Cozma și dăruită bisericii din satul Frenciugi În anul 1924. Evhologiu Biblioteca bisericii din satul Frenciugi. 1926 <f.l.z> Grâu Vasile sat Frenciugi, am citit din scoarță În scoarță această carte. 1926. Triod (vechi), p. 46. Muzeul bisericii din satul Frenciugi. 1930-1931 <f.l.z.> Amintiri / Grâu Dimitrie / clasa III. S.C. / 930 -31 / Huși. Noul Testament, vechi, p. 3, Biblioteca bisericii din satul Frenciugi. 1961 <f.l.z.> preut Const(antin) Popescu . cântăreț Comișescu Maxim. 1961
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Biblioteca bisericii din satul Frenciugi. 1986 aprilie 1 Citită cu mare atenție de mine Grâu Vasile la anul 1986, vrâstă 73 primăveri. / 1 aprilie 1986-1 martie 1987. Grâu Vasile, sat Frenciugi, am citit din scoarță În scoarță această carte. 1986. Triod (vechi). Arhiva bisericii din satul Frenciugi. 1987 ianuarie 27 27 IANUARIE 1987 AM OFICIAT SLUJBA ÎNMORMÂNTĂRII PREOTULUI FLIGLER CONSTANTIN DIN PAROHIA FRENCIUGI ÎMPREUNĂ CU UN SOBOR FORMAT DIN URMĂTORII PREOȚI, SUBSEMNAȚI. DUMNEZEU SĂPL IERTE ȘI SĂ-L ODIHNEASCĂ. Pr. Ioan Leuștean
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
întâia oară, prin îndemnarea și cheltuiala dumnealui chir Simeon Pântea, din Selcioa de Sus.” Activitatea lui culturală nu se oprește aici: în 1802, finanțează tipărirea cărții "Esopia" tot la Sibiu.; în 1807, dăruiește bisericii Sălciua de Sus următoarele cărți bisericești: "Triodul", "Penticostarul", "Octoihul" și "Miniul"; anii 1810 și 1824 sunt dedicați pentru retipărirea cărții "Alexandria". Finanțarea tipăririi de cărți și răspândirea lor în rândul oamenilor i-au adus lui Simion Pântea supranumele de „iluminist”. Tocmai datorită acestor activități intense pentru culturalizarea
Sălciua de Sus, Alba () [Corola-website/Science/300271_a_301600]
-
eu popa Mihai parohul Bălnăcii când au fost foarte mare sușigu un căbel de tentiu cu 8 zloți, de grâu cu 12 și cu 14 zloți. 1806”. 4.) Triodion - tipărită la Blaj, în anul 1771 -„ Această carte ce se cheamă Triod este a satului Bălnaca și au luat pă sama Sfintei biserici celei neunite (ortodoxe) și cine s-ar ispiti să ie de la biserica din Bălnaca să fie afurisit de 318 de sfinți părinți ce au fost la sobor în Niceeia
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
numit preotul Ioan Călătan.” Parohia numără în prezent 260 de familii. Pe teritoriul localității Morlaca este amintită și o mănăstire, greco-catolica care, în anul 1731, avea în fruntea ei pe egumenul Victor. Tot atunci primește de la mai mulți boieri un "Triod" tipărit la 1725. În anul 1774, în mănăstire nu mai viețuia niciun călugăr. Într-un protocol de inspecție canonica a episcopului unit de la Blaj, Grigore Maior, se afirma că o parte din pometul mănăstirii a fost ocupat de doi iobagi
Morlaca, Cluj () [Corola-website/Science/300342_a_301671]
-
Mărie˝, ˝Alunelul oltenesc˝, Suita corală ˝Balcanica˝, ˝Pitulice mută-ți cuibul˝, ˝Revedere˝, Suita corală ˝Haiduceasca˝, ˝Tărășelul˝), dar mai ales muzică psaltică și corală religioasă (˝Cântări la cateheze˝, ˝Vecernierul uniformizat pe ambele semiografii˝, ˝Utrenierul uniformizat pe ambele semiografii˝, ˝Răspunsuri liturgice˝, ˝Cântări din triod˝, ˝Cântări din penticostar˝), de asemenea colindele lui bucurându-se de mare popularitate (˝La Vitleem˝, ˝Mărire-ntru cele înalte˝, ˝Ne lasă gazdă-n casă˝), precum și muzică vocală relucrări de melodii. exactitate soarta tristă a „celui mai mare poet dobridorean”: „Printre figurile pe
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
Toată Nopatea duminica, astfel încât ei pot sluji Miezonoptica la momentul ei obișnuit înainte de Utrenia de duminica dimineața. În Sâmbăta Mare și Sfântă, Miezonoptica are o formă specială doar pentru această zi din an. Este ultima slujbă din cartea de slujbă a Triodului. În tradiția rusă, slujba seține lângă epitaf, un giulgiu brodat cu imaginea lui Hristos pregătit pentru a fi pus în mormânt, care a fost așezat pe un catafalc în centrul bisericii. După Deschidere și psalmul 50, se cântă Canonul Sâmbetei
Miezonoptică () [Corola-website/Science/299727_a_301056]
-
biserici, printre care și cele două biserici din Moisei: Biserica de sus, a Vlongenilor, și Biserica de jos, a Pop Comăneștilor. Mănăstirea Moisei cumpără în 1727 un Antologhion „în zilele Măriei Sale luminatul Domn Mihai Rakoviță”, iar în 1745 cumpără un triod „în zilele Măriei Sale luminatului Domn Nicolae Voievod (Mavrocordat)”. Un Vasile Hojda din Maramureș (probabil din Moisei) cutreieră satele de pe Valea Someșului, pictând între altele biserica din Ilva Leșu, unde în 1785 compune un pomelnic al ctitorilor, scris în roșu și
Moisei, Maramureș () [Corola-website/Science/299764_a_301093]
-
verde". Aceasta are trei zile de înainte prăznuire: luni, marți și miercuri după duminica tuturor sfinților. Urmează sărbătoarea, care se întropește (odovăiește) în duminica a doua după Rusalii, când oficiul învierii se împletește cu cel al Joii celei verzi. În triod, melkiții n-au primit serbarea sfântului Grigore Palamas, ci au instituit o altă sărbătoare pe duminica a doua din păresimi: duminica sfintelor moaște. Triodul are oficiu propriu pentru sfintele moaște, iar la utrenie se face procesiune cu moaștele. Această serbare
Ritul bizantin () [Corola-website/Science/298752_a_300081]
-
a doua după Rusalii, când oficiul învierii se împletește cu cel al Joii celei verzi. În triod, melkiții n-au primit serbarea sfântului Grigore Palamas, ci au instituit o altă sărbătoare pe duminica a doua din păresimi: duminica sfintelor moaște. Triodul are oficiu propriu pentru sfintele moaște, iar la utrenie se face procesiune cu moaștele. Această serbare cade bine în a doua duminică a păresimilor, câtă vreme prima duminică e a icoanelor, iar a treia e a crucii. De asemenea, duminica
Ritul bizantin () [Corola-website/Science/298752_a_300081]
-
din Hristos "(Doxologia, Iași, 2009); "Mănăstirea Hadâmbu - 350 ani de istorie și spiritualitate" (editor) (Doxologia, Iași, 2009); "Sărbătorile - daruri ale Învierii "(Doxologia, Iași, 2010);" Duminicile - peceți ale Învierii" (Doxologia, Iași, 2010); Un destin sinuos devenit poezie "(Sf. Mina, Iași, 2010); "Triodul - Golgota pocăinței" (Doxologia, Iași, 2011); "Penticostarul - Cincizecimea Învierii" (Doxologia, Iași, 2011); "Cartea Sfinírilor" (Iași, 2012); "Imnul Icoanei Făcătoare de Minuni de la Mănăstirea Hadâmbu" (Print Multicolor, Iași, 2012); "Paraclisul Maicii Domnului - o scrisoare de pocăință către omul contemporan" (Pars Pro Toto
Calinic Dumitriu () [Corola-website/Science/308476_a_309805]
-
ctitor încă de la început cu toate cele de trebuință. Însă, dintre bunurile și odoarele înscrise în inventarul din 15 noiembrie 1588, toate au fost pierdute sau trimise la alte biserici. Menționăm următoarele cărți: un Tetraevanghel ferecat, două Tetraevanghele neferecate, un Triod, un Penticostar, trei Psaltiri, 12 Mineie, un Tipic, un Ceaslov, un Molitvelnic, șapte Liturghiere etc. De asemenea, mai existau odoare bisericești ca de exemplu: două Chivote de argint, două Potire, două cădelnițe, două sfeșnice, câte un panaghiar, tipsie și taler
Mănăstirea Galata () [Corola-website/Science/302395_a_303724]
-
marcat azi de piciorul Sfintei Mese, care se păstrează și de două cruci vechi de piatră, care marchează colțurile vechii biserici de lemn a leșenilor. În anul următor s-a ridicat iconostasul. Din secolul al XVIII-lea se păstrează un Triod tipărit în tipografia Popii Stoica din București în 1747 și cumpărat în 1762 de Gavrilă Văla și un Pentecostar “din zilele Prea Înălțatului D(o)mnu Mihai Racoviță Voevodu” . Aceste tipărituri folosite la cultul divin în Leșu, demonstrează persistența legăturilor
Istoria parohiei din Leșu () [Corola-website/Science/304177_a_305506]
-
caraterizându-l ca fiind “un om cam de 80 de ani, foarte prețuit de săteni pentru onestitatea sa ”. Dintre Gălănești sunt numeroși ctitori și donatori ai bisericii din Leșu, pomeniți de Anton Coșbuc. Din secolul al XVIII-lea se păstrează un Triod tipărit în tipografia Popii Stoica din București în 1747 și cumpărat în 1762 de Gavrilă Văla și un Pentecostar “din zilele Prea Înălțatului D(o)mnu Mihai Racoviță Voevodu” . Aceste tipărituri folosite la cultul divin în Leșu, demonstrează persistența legăturilor
Istoria parohiei din Leșu () [Corola-website/Science/304177_a_305506]
-
biserici, satul Tâmpești avea o biserică veche din lemn, cu temelie de piatră, care se afla în partea de est a cimitirului eroilor din cadrul actualului cimitir parohial. În anul 1801 boierul Tudorache Ciurea a dăruit acestei biserici două cărți: un Triod tipărit la Râmnic în anul 1731 și care fusese dăruit inițial, la 18 aprilie 1743, Bisericii "Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil" din Ivești, și un Penticostar tipărit la București, la 1743. Pe prima carte se afla însemnarea: "“Această sfântă carte
Biserica Sfinții Voievozi - Grădini din Fălticeni () [Corola-website/Science/311916_a_313245]
-
le achiziționau tot din Țara Românească: cărți ,candele, cădelnițe, Sfântul Mir,etc., din care o parte s-au păstrat în zonă sau în colecțiile Muzeului Unirii și ale Episcopiei noastre din Alba Iulia. Semnificativ ni-se pare însemnarea de pe un ,Triod al săptămânii mari” tipărit la București în 1726 (azi în biblioteca Muzeului Unirii Alba Iulia) dăruit de preotul Ioan Cărăban Mănăstirii Bulzului. Bătrânii satului spuneau că cei trei călugări rămașii în zonă după desființarea mănăstirii, s-au luptat o perioadă
Mănăstirea Negraia-Pătrângeni () [Corola-website/Science/312321_a_313650]
-
în Tara Românească. La inventarul din 1969 efectuat la Parohia ortodoxă din Valea Mică s-au evidențiat mai multe cărți de cult și icoane rămase de la Mănăstirea Bulzului. Acestea erau: 3 Evanghelii din 1700- 1732, 1 Penticostar din 1743, 1 Triod 1761, toate în chirilică veche, într-o stare,bună „ sau „ rea”. De asemenea au rămas și multe icoane , pentru că călugării se ocupau cu pictura. Dintre icoanele pictate pe sticlă amintim: Domnul Iisus Hristos, Sfinții apostoli Petru și Pavel,Schimbarea la
Mănăstirea Negraia-Pătrângeni () [Corola-website/Science/312321_a_313650]
-
de la începutul secolului al XVIII-lea. În acestea apar numele a doi monahi: preotul Ioan din Iași - viitorul monah Isaia și preotul Dănilă din Dejani - viitorul monah Daniil. Istoria mai consemnează faptul că episcopul Inochentie al Râmnicului a dăruit un Triod (Râmnic,1733) schitului Dejani. Mănăstirea era atunci o modestă construcție de lemn, cu temelie din piatră. Locuințele călugărilor, mici colibe din lemn, se pierdeau în ascunzișurile pădurii. Doar o cărare de munte străbătea acest loc izolat. Obștea era constituită din
Mănăstirea Dejani () [Corola-website/Science/312436_a_313765]
-
Bălgrad, 1699; 6. Evanghelie - „cumpărată în 1743, nov. 21”; 7. Euhologhion - manuscris; 8. Euhologhion - Blaj, 1784; 9. Liturghier - Iași; 10. Liturghier - București, 1787; 11. Minologhion - Blaj, 1781; 12. Molidvelnic - Râmnic, 1730; 13. Octoih - Râmnic, 1750; 14. Psaltire - Blaj, 1780; 15. Triod - Blaj, 1780; 16. Triodion - Râmnic. Mai multe cărți vechi de cult sunt păstrate la muzeul de pe lângă Protopopiatul Sighetu Marmației.
Biserica de lemn din Poienile Izei () [Corola-website/Science/310273_a_311602]