250 matches
-
vatră. De strigi pe gura hornului pe cine dorești, vine degrabă. Hotar Cînd treci pe la hotar, să scuipi acolo, ca să nu te pocească ceva. De asemenea, cînd o femeie dă cu copilul de necaz, să-i ducă hai nele și troaca* la hotar. Găinile moarte iar se duc la hotar. Hoț Tîlharii poartă cu sine dinți sau vreun deget de om mort, ca să nu-i vorbească nimeni, așa cum nu vorbește mortul. Copilului mic să nu-i tai unghiile, căci iese hoț
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se învălește bine și se bagă în o gaură de la podelele casei, de voim ca următorul copil să fie băiat. De vom pune buricul sub coardă* sau în vreo crăpătură, va fi fată copilul următor. Femeia să nu stea pe troacă și pe piuă, că face numai fete. Pentru ca o femeie să nască o fată, să nu mănînce carne de vițel ori de bou, ori de țap, berbece, rățoi, cucoș, gînsac, curcan. Dacă partea bărbătească are părul la ceafă ca o
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să nu coși, că vei suferi de ochi. Gunoiul nu este bine a-l arunca asupra soarelui, nici cînd răsare, nici cînd apune, c-apoi capeți puhoiele* la ochi. Puhoielele de la ochi se vindecă dacă te speli cu apă din troaca unde beau caii. Să nu te speli pe cap lunea, miercurea și vinerea; nici femeile să nu facă leșie, că e rău de căzut și te vor durea ochii. Dacă dor pe cineva ochii, e bine a-i freca cu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vinul din butoi tîrboc - sac de pescuit tîrlă - stînă tîrș - brad pitic toaie - plantă tologi (a) - a (se) tolăni tomurluci - stîlp tort - pînză de casă trăgăna (a) - a tărăgăna trepădare - diaree trier - treier, treierat triță - lumînare de la Bobotează trîntitură - vînătaie troacă - copaie tronul mortului - sicriu troscot - plantă erbacee tufă - alun tulpan - pînză străvezie tureatcă - carîmbul cizmei Ț țandură - așchie țapoș - ca de țap țarcalan - cerc țarcă - pasăre țăpoi - furcă țest - capac pus peste pîine pe vatra încinsă țevie - țeava suveicii, mosor
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
albă, o cană cu apă, un colăcel mai mare Împletit, cu gaură la mijloc și două basmale pentru cap. Cu aceste toiege, cineva din ai casei, Împreună cu copiii merg la rîul Motru. Fiecare copil are cu el și o mică troacă, făcută din coajă de dovleac. În această coajă se Înfig 4 lumînări care se aprind și se dă drumul pe apă la vale. Cu cît merge mai departe și mai liniștit, fără ca Revista Mitropolia Olteniei, nr.1-2/1957 lumînările să
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
scrie cărți. Zic, știu eu unu și mai activ, așa-i și zicea Iliuță activu, era la Mărcuța. Dimineața la patru el era în picioare, la fîntînă. Își sufleca mînecile și dăi, scotea apă. Găleată după găleată. O vărsa în troacă. Troaca n-avea fund. Se făcea opt... Haide, mă Iliuță, de îmbucă și tu ceva. N-am vreme, lucrez. Și nădușea, și-i da înainte și apa se ducea. Era nebun Iliuță, da, vorba, era activ? Era." Nu este scutit
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
cărți. Zic, știu eu unu și mai activ, așa-i și zicea Iliuță activu, era la Mărcuța. Dimineața la patru el era în picioare, la fîntînă. Își sufleca mînecile și dăi, scotea apă. Găleată după găleată. O vărsa în troacă. Troaca n-avea fund. Se făcea opt... Haide, mă Iliuță, de îmbucă și tu ceva. N-am vreme, lucrez. Și nădușea, și-i da înainte și apa se ducea. Era nebun Iliuță, da, vorba, era activ? Era." Nu este scutit reputatul
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
ei. Semăna cu bunica sa, Ana cea Mică, și avea ceva din firea Cotfăsenilor. După o distanță de câteva sute de metri, Întâlneai familia Urzică Dumitru, zis Pașcu, venit aici tot de pe Filpea. El locuia puțin mai la vale de Troaca lui Voașu, acolo unde Își adăpau câțiva prelucani vitele și de unde duceau apa, de la o distanță de vreo doi kilometri. Porecla aceasta de Pașcu să fie În legătură cu Paștele? Sau cu pasca, acel preparat culinar pe care Îl fac gospodinele noastre
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
zicea Moșoi, un om foarte nevoiaș dar și leneș fără pereche. Ilie al Todosiei, fratele lui Sandu era vrednic și harnic, ca fratele său Sandu. Tot din neamul Todosiei Urzică mai erau niște femei: nevasta lui Colcer Vasile (Vasile de la Troacă), venit de la Saștiu și a lui Ion Moldovan (Șulețu) venit și acesta de la Saștiu, sau din alt sat al comunei Subcetate. Ultima casă până la confluența celor două pâraie este a lui Mătasă Ion poreclit Coruțu, țigan de douăsprezece carate. Acesta
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
flori a nevestei Coruțului, țiganul care a venit aici ca vânzător ambulant de pieptene, Ileana Țăran devenită apoi Mătasă. Doi frați, Neculai și Nuțu Marcu, sunt fiii lui Nechita (În variantă dialectică Nicita) care a avut casă În Zăpode lângă troaca unde Își adăpau prelucanii vitele, au casele unul lângă altul. De mulți ani au murit și aceștia, primul de tânăr, iar celălalt, Fuciu, ajungând la anii senectuții. Pentru a-și găsi consoartele, niciunul din cei doi feciori ai lui Nechita
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
atâta speranță În el! Zicea că Mitrucu e singura mea nădejde pe când voi fi bătrână. Și n-a fost să fie, a rămas singură și a murit singură. De fapt ... toți murim singuri atunci când ne vine ceasul. În apropiere de troaca, unde-și adăpau prelucanii vitele, bătrânii spun că Nichita Marcu ar fi avut o casă. Eu n-am apucat-o. Feciorii lui, Neculai și Nuțu, s-au stabilit În Preluca, preferând să ducă apă de aici, urcând dosul Zăpozii cu
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
gospodărie. Însă după șaisprezece ani s-au mutat În Zăpode unde aveau apa mai aproape, acesta era motivul. Pierdeam priveliștea cu adevărat mirifică, cu orizontul larg și atât de pitoresc, dar nu mai duceam apa tocmai din Zăpode sau de la Troaca lui Voașu. Aici aveam izvorul la colțul casei și ascultam șopotul pârâului care trece la trei metri de casă. Peisajul avea și aici farmecul său. Aici aveam să-mi petrec ceilalți ani ai copilăriei și ai adolescenței, de aici aveam
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
ce era, mare și colțos gata să se lupte cu dihăniile. Ceilalți din cartier de seama lui Îi purtau respect și teamă. Acolo, În munte, la stână atacase odată un miel pe care Îl sfâșiase. Probabil că se jucase pe lângă troaca lui cu lături. Constatând fapta lui mișelească, ciobanii l-au bătut rău de tot cu bâtele cele mari În care stau ei rezemați pe câmp când păzesc oile, să i fărâme oasele și nu alta. Apoi nu l-au mai
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
lui mișelească, ciobanii l-au bătut rău de tot cu bâtele cele mari În care stau ei rezemați pe câmp când păzesc oile, să i fărâme oasele și nu alta. Apoi nu l-au mai lăsat să se apropie de troaca din care mânca. Tu, să pleci de aici cât Îi vedea cu ochii! așa-i spuneau și-l loveau cu bâtele. Bătut și Înfometat, după vreo trei zile, bietul câine a luat calea codrului și dus a fost. Trecând peste
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
ca un blestem, zice fratele tânăr, ștergându-și fața transpirată de căldură și băutură. Întreb: - Și zici că este abătut, nu doarme și are urechile lăsate în jos? Apoi continui: - Sunt sigur că atunci când îi duci mâncarea, bagă râtul în troacă și o răstoarnă. Cei doi se uită unul la altul și într-un glas zic: - Da, domnule doctor. - Normal și cred că a început să slăbească și să umble agitat prin coteț, zic eu. - Exact și cineva a spus că
Locurile natale by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83211_a_84536]
-
să-și cam facă efectul. Târziu în noapte, vântul sufla tot mai puternic. La un moment dat zic: - Când mergeți acasă puneți și pisați o jumătate de kilogram de usturoi, îl amestecați cu lapte fiert, după care îl puneți în troaca porcului. Dar atenție. Înainte de a-i da să soarbă ce v- am prescris, să nu primească nimic de mâncare o zi și o noapte și nici apă să nu bea în toată această perioadă. După acest tratament, paraziții vor fi
Locurile natale by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83211_a_84536]
-
vorbise cu Jim fusese Înainte de masa de seară, cînd se asigurase ca Jim să primească Întreaga rație a deținuților de la paznicul japonez. Cu un enorm efort de voință, Îi spusese lui Jim să se dezbrace și Îi spălase hainele În troaca cu apă a porcilor, folosind o bucată de săpun parfumat pe care o Împrumutase de la doamna Hug. Basie ședea pe podea, lîngă el, iar cei doi băieți englezi dormeau cu capetele În poala lui. Stewardul de cabine era conștient Încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
decenii în librării și au rezistat sub pseudonim până când Klaus Roehler, care, treaz, era un lector din cale-afară de atent al editurii Luchterhand, l-a deconspirat pe unchiul meu la beție. Podul casei și despărțiturile lui de scânduri pline de troace și plase de țânțari. Mai târziu își va afla refugiul acolo, asemenea mie, Oskar Mazerath, înainte să fi fost urmărit și supus la cazne de către copiii din vecini. De acolo exersa cântatul cu efecte la distanță; pentru mine, însă, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
dintr-un recipient. Un depozit neuronal de vidat, o marfă scoasă pe piața de desfacere a memoriei, ca peștele oceanic din conservele ceaușiste. Dacă nu erai atent, te trezeai cu toate amintirile alterate, degajând un miros insuportabil. „V-ați strâns troacele?“, s-a interesat Mihnea, controlând camera, apoi baia. „Haine? Laptop-uri?“, am verificat și eu. „Umbrela.“, ne-a anunțat Lupu, recuperând-o din colț. „Nu lipsește nimic.“ „OK, Maria. Robane, ai luat algocalminul?“, a revenit Mihnea. „Nu.“, am recunoscut, cărând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
o regăsește peste timp un personaj din romanul lui Aurel Brumă. Este vorba de Iacov, un olar venetic din Bucovina. Acesta fură repetat lutul Dealului. Îi smulge lacom o halcă de glod, basculând-o vrednic din coșarcă într-o umilă troacă. Însă Dealul - o ființă vie - își reface peste noapte în mod miraculous trupul sfârtecat. Mai mult, Dealul ia chipul răzbunător al unor ,,zeci de gropi ce se mișcau în știrbitura lutului, parcă încercând să-l prindă, să-l tragă în
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
cultură, intelectualii au și libertatea de gîndire mai mică, micșorată cît justifică, juisează lîngă ea, chestionar auto suprimat de situațiile lui concomitente, biserica din cartier peste linii, plecarea din Bacău opțiunea pentru interiorizare, iluzoriu cu ea, nu te amesteca în troace că te mănîncă porcii, cea călătoare una dintre ele! consultă Cleopa, Ilie, Cuvînt de învățătură, cîștigul bisericii în relație cu profanul teoriei, cu profanul practicii și altele, geamurile ferecate în împărăția oglinzii cu tatăl și fiica și matroana, fata n-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
animale. Cel mai sigur mod prin care o scrofiță poate fi convinsă să nu facă nazuri vreunui vier, pe care noi i-l alegem, deși ea ar fi vrut poate pe un altul, este ca ambii să mănânce din aceeași troacă. Feromonii din salivă vor face restul. Și apropii vechiul obicei, consemnat de Cantemir - pare-mi-se -, ca’n timpul nunții mirii să mănânce din același blid. Cineva a avut curiozitatea de a circumcide un șobolan; nu râdeți, e chiar trist
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Loieștilor. În general, fiecare casă bătrână arată până astăzi două cămări scunde, la care se ajunge printr-un culoar intermediar, strâmt și întunecos. Prin ferestrele mărunte mult soare nu răzbătea în încăperi. În curte, alături, se humuia un bordei pentru troacă, pentru așezatul lemnelor sau chirpiciului; în alt loc se zidea un cuptor pentru vară; lângă casă, cușca câinelui, paznic slăbănog și răbdător 37[...]. La vremea aceea Ipoteștii aveau 18-20 de case; era deci un cătun cu nu prea mulți oameni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
de-a dreptul prin apă, săream ca un bezmetic dintr-o motoașcă de rogoz într-alta, încât m-am udat leoarcă, până-n brâu; opincile-mi clefăiau, încărcate de apă și de noroi, îmi clefăiau ca niște scroafe flămânde, scăpate la troaca plină; stropii de glod mă împroșcau pe haine, pe obraz, în ochi și-n gură; dar nu-mi mai păsa de nimic. Trebuia să ajung acasă teafăr. Da! Teafăr! Iar lupul? Să rămână și de data asta cu labele pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
nu contează. Uite-l băgându-și amândouă mâinile În găleată și dându-și cu pumni de apă pe față și pe păr. Își potrivește freza cu pieptănul, iar Andrei trântește țeava de ciment. — Aia-i apă pentru băut! Nu-i troacă de porci acolo! Laur se face că nu-l aude și Andrei scuipă scârbit Într-o parte, ai, zici că-i văr-tu? Și chiar n-aș avea la ce să mă dezic. Dacă-i văr-tu, trimite-l după
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]