282 matches
-
sunt "Maica Domnului" ("Our Lady", "Notre Dame", "Nuestra Señora", "Nossa Senhora", "Madonna", numele după care ea este cunoscută cel mai des), "Binecuvântata Fecioară Maria", "Regina Cerurilor" ("Queen of Heaven", "Regina Coeli") și altele. Calitățile venerate prin ele sunt sumate în Troparul Maicii Domnului: ""Cuvine-se să te fericim pe tine Născătoare de Dumnezeu, cea pururea fericită și prea nevinovată, și maica Dumnezeului nostru, ceea ce ești mai cinstită decât Heruvimii și mai slăvită fără de asemănare decât Serafimii, care fără stricăciune pe Dumnezeu
Fecioara Maria () [Corola-website/Science/298897_a_300226]
-
o organizație ce strânge fonduri caritative pentru țările sărace. În primele veacuri creștine, cum încă astăzi în Biserica armeană, se sărbătorea pe 6 ianuarie "Arătarea Domnului" (teofania), având mai multe evenimente deodată: Aceasta se atestează și de către ritul latin, în troparul de la vecernia Bobotezei: "Astăzi steaua i-a dus pe magi le iesle; astăzi vin din apă s-a făcut la nuntă; astăzi Christos bine a voit a se boteza în Iordan de la Ioan." Acest fapt a determinat ca unele cântece
Cântec de stea () [Corola-website/Science/296844_a_298173]
-
adică primele două antifoane sunt luate din Psaltire, Psalmii 102/103 ("Binecuvintează, suflete al meu, pe Domnul") și Psalmii 145/146 ("Laudă, suflete al meu, pe Domnul"). În tradiția bizantină, cel de-al treilea antifon constă de de obicei din troparul zilei combinat cu versuri din psalmi, în timp ce în tradiția slavă și românească, cel de-al treilea antifon provine din Fericiri. În continuarea celui de-al doilea antifon, întotdeauna se cântă un un imn al Împăratului Iustinian, "Fiule, Unule Născut". Este
Antifon () [Corola-website/Science/318184_a_319513]
-
Stihira (gr. στιχηρον / stihiron ; sl. стихира / stihirŭ, -ra) este un fel de tropar folosit în timpul slujbelor zilei, care pot fi reunite într-o carte numită "Stihirar" (care cuprinde stihirile pentru slujbele de dimineața și de seara pentru tot parcursul anului) , sau mai pot fi găsite în "Minei", în "Octoih" în "Catavasier". Stihira nu
Stihiră () [Corola-website/Science/318171_a_319500]
-
și preoți și popor Cum din mormânt răsare Christos învingător Iar inimile noastre s-unesc în armonie” Împreună, deci, preoți și popor, văd biruința Mântuitorului „lumina ducând-o/Celor din morminte” cu „moartea pre moarte călcând-o” cum mărturisim în troparul Învierii, și ca un singur glas răsună imnul apoteozat „Cântări și laudă-nălțăm/ Noi, Ție, Unuia/Primindu-l cu psalmi și ramuri/ Cântând aleluia! / Christos a înviat din morți/ Cu cetele sfinte, / Cu moartea pre moarte călcând-o/ Lumina aducând
Editura Destine Literare by Cezar Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_245]
-
răsună imnul apoteozat „Cântări și laudă-nălțăm/ Noi, Ție, Unuia/Primindu-l cu psalmi și ramuri/ Cântând aleluia! / Christos a înviat din morți/ Cu cetele sfinte, / Cu moartea pre moarte călcând-o/ Lumina aducând-o/ Celor din morminte”. Deși cunoscutul tropar al învierii folosește verbul „a dărui”, poetul utilizează altul, mai dinamic, „a duce"; Domnul însuși duce celor din morminte lumina, adică viața, referire clară la dogma creștin ortodoxă a pogorârii la iad a Mântuitorului, ceea ce face din acest poem „un
Editura Destine Literare by Cezar Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_245]
-
a ști că în anumite părți nu una, ci patru evanghelii ale învierii se citesc, preotul fiind îndreptat de fiecare dată spre un alt punct cardinal. Preotul începe cu formula: „Mărire sfintei și celei de o ființă...”, apoi se cântă troparul „Christos au înviat”. Cântă stihurile Paștilor, de fiecare dată în altă latură a mesei, tămâind artoforul și fiind însoțit de acolitul cu lumânarea pascală la braț. După aceasta se face o procesiune de trei ori în jurul bisericii. În frunte merge
Ritul bizantin din Ardeal () [Corola-website/Science/298760_a_300089]
-
cu care lovește violent broasca ușii bisericii, strigând antifonic cu acolitul, psalmul 23 (24). Preotul strigă: „Ridicați, boieri, porțile voastre, și va intra Împăratul Măririi!”. Acolitul întreabă: „Cine este Împăratul Măririi?”, șamd. După cele trei perechi de replici, se cântă troparul „Christos a înviat”, până ce toți sunt în biserică. Epitaful se așază pe altar, artoforul se bagă în chivot, și se trece la canonul sfântului Ioan din Damasc. Pentru sfințirea mâncărurilor și a coșurilor se sfințește apă nouă. Această sfințire a
Ritul bizantin din Ardeal () [Corola-website/Science/298760_a_300089]
-
se ferească a nu cuteza să ciupească/ cât de puțin din sfintele moaște, că am pus blestem asupra cui/ a cuteza a să atinge/ să ia. Într-a acesta și chip să urmezi/! Și să fii blagoslovit! 1791, mai 10". Tropar, (glasul al 8-lea): "Întru răbdarea ta ți-ai agonisit plata ta, Fericită Filofteia, întru ispite neîncetat răbdând, întru bătăi suferind, întru necazuri binevoind pe săraci miluindu-i și pe flămânzi săturându-i; roagă-te lui Hristos Dumnezeu, bună fecioară
Sfânta Muceniță Filofteia de la Argeș () [Corola-website/Science/313111_a_314440]
-
Troparul pascal sau Hristos a înviat (în ) este imnul caracteristic pentru celebrarea Paștilor (a Învierii Domnului) în Biserica Ortodoxă și în Bisericile Catolice Orientale care utilizează ritul bizantin. Ca și majoritatea troparelor el este un imn utilizat adesea ca refren între
Tropar pascal () [Corola-website/Science/302599_a_303928]
-
Troparul pascal sau Hristos a înviat (în ) este imnul caracteristic pentru celebrarea Paștilor (a Învierii Domnului) în Biserica Ortodoxă și în Bisericile Catolice Orientale care utilizează ritul bizantin. Ca și majoritatea troparelor el este un imn utilizat adesea ca refren între versetele din Psalmi, dar este de asemenea folosit și separat. Autorul său este necunoscut. Troparul este adesea cântat de trei ori consecutiv. În ritul bizantin, «Hristos a înviat» se folosește drept
Tropar pascal () [Corola-website/Science/302599_a_303928]
-
Domnului) în Biserica Ortodoxă și în Bisericile Catolice Orientale care utilizează ritul bizantin. Ca și majoritatea troparelor el este un imn utilizat adesea ca refren între versetele din Psalmi, dar este de asemenea folosit și separat. Autorul său este necunoscut. Troparul este adesea cântat de trei ori consecutiv. În ritul bizantin, «Hristos a înviat» se folosește drept tropar de viers V (I plagal), și se întrebuințează în numeroase locuri din slujbele din săptămâna luminată, precum și în restul perioadei penticostarului, până la sărbătoarea
Tropar pascal () [Corola-website/Science/302599_a_303928]
-
el este un imn utilizat adesea ca refren între versetele din Psalmi, dar este de asemenea folosit și separat. Autorul său este necunoscut. Troparul este adesea cântat de trei ori consecutiv. În ritul bizantin, «Hristos a înviat» se folosește drept tropar de viers V (I plagal), și se întrebuințează în numeroase locuri din slujbele din săptămâna luminată, precum și în restul perioadei penticostarului, până la sărbătoarea Înălțării. Troparul este cântat pentru prima dată la Slujba de Înviere după sfârșitul procesiunii din jurul bisericii care
Tropar pascal () [Corola-website/Science/302599_a_303928]
-
adesea cântat de trei ori consecutiv. În ritul bizantin, «Hristos a înviat» se folosește drept tropar de viers V (I plagal), și se întrebuințează în numeroase locuri din slujbele din săptămâna luminată, precum și în restul perioadei penticostarului, până la sărbătoarea Înălțării. Troparul este cântat pentru prima dată la Slujba de Înviere după sfârșitul procesiunii din jurul bisericii care are loc la începutul utreniei. Când toată lumea se află în fața ușilor închise ale bisericii, clerul și credincioșii încep să cânte troparul, acesta fiind folosit ca
Tropar pascal () [Corola-website/Science/302599_a_303928]
-
penticostarului, până la sărbătoarea Înălțării. Troparul este cântat pentru prima dată la Slujba de Înviere după sfârșitul procesiunii din jurul bisericii care are loc la începutul utreniei. Când toată lumea se află în fața ușilor închise ale bisericii, clerul și credincioșii încep să cânte troparul, acesta fiind folosit ca un refren la o selecție de versete din Psalmii 67 și 117 (conform numerelor din Septuaginta; în versiunea autorizată de Regele Iacob I al Angliei a Bibliei publicată în anul 1611 psalmii au numerele 68 și
Tropar pascal () [Corola-website/Science/302599_a_303928]
-
și să se veselească înaintea lui Dumnezeu, să se desfăteze în veselie. (Ps. 67:2b)<br> Aceasta este ziua pe care a făcut-o Domnul, să ne bucurăm și să ne veselim întru ea. (Ps. 117:24) La slujbele nocturne, troparul este cântat după fiecare odă a canonului, la sfârșitul Stihirilor Paștilor, de trei ori la sfârșitul Utreniei și la începutul și sfârșitul Orelor pascale. El este cântat din nou împreună cu aceeași selecție de versete psalmice la începutul Sfintei Liturghii, la
Tropar pascal () [Corola-website/Science/302599_a_303928]
-
la Vohodul Mic, în timpul și după împărtășanie și la sfârșitul liturghiei. El este apoi cântat din nou împreună cu refrenele la începutul și la sfârșitul Vecerniei. Același obicei persistă în tot cursul Săptămânii luminate. După Duminica Tomii (prima Duminică de după Paște), troparul este cântat de câte trei ori la începutul majorității liturghiilor și rugăciunilor private în locul invocării uzuale a Sfântului Duh, "Împărate ceresc", și la sfârșitul slujbei din a 39-a zi de după Înviere; aceasta are loc inclusiv până în ziua Înălțării Domnului
Tropar pascal () [Corola-website/Science/302599_a_303928]
-
trei ori la începutul majorității liturghiilor și rugăciunilor private în locul invocării uzuale a Sfântului Duh, "Împărate ceresc", și la sfârșitul slujbei din a 39-a zi de după Înviere; aceasta are loc inclusiv până în ziua Înălțării Domnului. O versiune audio a troparului pascal se găsește aici: Troparul a fost compus inițial în limba greacă comună, dar este cântat de obicei în limbile liturgice locale, sau în limbile unei comunități dacă aceasta diferă de limba oficială a zonei. În ultimii ani, Troparul pascal
Tropar pascal () [Corola-website/Science/302599_a_303928]
-
liturghiilor și rugăciunilor private în locul invocării uzuale a Sfântului Duh, "Împărate ceresc", și la sfârșitul slujbei din a 39-a zi de după Înviere; aceasta are loc inclusiv până în ziua Înălțării Domnului. O versiune audio a troparului pascal se găsește aici: Troparul a fost compus inițial în limba greacă comună, dar este cântat de obicei în limbile liturgice locale, sau în limbile unei comunități dacă aceasta diferă de limba oficială a zonei. În ultimii ani, Troparul pascal a fost tradus într-un
Tropar pascal () [Corola-website/Science/302599_a_303928]
-
a troparului pascal se găsește aici: Troparul a fost compus inițial în limba greacă comună, dar este cântat de obicei în limbile liturgice locale, sau în limbile unei comunități dacă aceasta diferă de limba oficială a zonei. În ultimii ani, Troparul pascal a fost tradus într-un număr din ce în ce mai mare de limbi. În ritul bizantin, conținutul tropului «Christos a înviat» are versiuni standard în limbile liturgice tradiționale. În alte limbi, precum franceza sau engleza, există traduceri varii și foarte numeroase, dintre
Tropar pascal () [Corola-website/Science/302599_a_303928]
-
mare de limbi. În ritul bizantin, conținutul tropului «Christos a înviat» are versiuni standard în limbile liturgice tradiționale. În alte limbi, precum franceza sau engleza, există traduceri varii și foarte numeroase, dintre care nici una nu e standard. Traducerea tipică a troparului în limba română este următoarea: Textul în limba română traduce următorul text din limba greacă: În timpul Slujbei de Înviere și a Vecerniei din după-amiaza următoare nu este un lucru neobișnuit să se cânte Troparul pascal în limbile cunoscute de către coruri
Tropar pascal () [Corola-website/Science/302599_a_303928]
-
nu e standard. Traducerea tipică a troparului în limba română este următoarea: Textul în limba română traduce următorul text din limba greacă: În timpul Slujbei de Înviere și a Vecerniei din după-amiaza următoare nu este un lucru neobișnuit să se cânte Troparul pascal în limbile cunoscute de către coruri. "(Traducere a Mitropoliei Ortodoxe Române pentru Europa Occidentală și Meridională)" "(Traducere după slavonă. Versiunea Chevetogne: prima versiune francofonă.)" "(Versiune ruteană. Traducere după slavonă.)" "(Versiune flamandă.)" "(Versiune amsteleză.)" În ritul armean, Troparul pascal are alt
Tropar pascal () [Corola-website/Science/302599_a_303928]
-
să se cânte Troparul pascal în limbile cunoscute de către coruri. "(Traducere a Mitropoliei Ortodoxe Române pentru Europa Occidentală și Meridională)" "(Traducere după slavonă. Versiunea Chevetogne: prima versiune francofonă.)" "(Versiune ruteană. Traducere după slavonă.)" "(Versiune flamandă.)" "(Versiune amsteleză.)" În ritul armean, Troparul pascal are alt text decât în cel bizantin, și se folosește drept jamamud, adică înlocuiește imnul Unule-născut.
Tropar pascal () [Corola-website/Science/302599_a_303928]
-
de obicei ieslea în care ar fi fost culcat Iisus după naștere. Pregătirea liturghiei începe cu purcederea în locașul de cult și învesmântarea slujitorilor. Preotul și diaconul vin pe solee, în fața incoanelor împărătești de pe iconostas, rostesc rugăciunile începătoare, apoi două tropare: unul în fața icoanei lui Iisus, unul în fața icoanei Mariei, și intră în presbiteriu (încăperea unde se află altarul), prin ușa din stânga, adică prin ușa dinspre nord, presupunând că altarul s-ar afla îndreptat spre răsărit. Dacă vesmintele liturgice se află
Proscomidia bizantină () [Corola-website/Science/299885_a_301214]
-
și diaconul fac trei închinăciuni în fața proscomidiarului, unde sunt gâtițe: Preotul ia în mână prima prescura, și eventual sulița - un cuțit special - și le ridică la nivelul frunții. În acest timp, preotul - la melchiți și diaconul dimpreună - se roaga, rostind troparul Vinerii Mari: Răscumpăratu-ne-ai din blestemul legii, cu scump sângele tău. La slavi și români, preotul începe cu cuvintele: « Bine este cuvântat Dumnezeul nostru, totdeauna, acum și pururea și în vecii vecilor. » Pe prescura se află mai multe peceți, făcute cu
Proscomidia bizantină () [Corola-website/Science/299885_a_301214]