206 matches
-
săptămâni, după care se face o pauză de 3 săptămâni și se repetă. La Începutul tratamentului, urina va avea culoarea roșiatică. Efectul se Îmbunătățește dacă se folosește amestecul din rădăcini de dud alb, rădăcini de dud negru, rădăcini de leuștean, troscot și pir, herba de cicoare, pelin, urzică și patlagină. Efectul va fi foarte bun după o cură de 2-3 luni. -Decoct din teci de fasole verde sau uscată, eventual amestecate cu mătase de porumb și cozi de cireșe are efecte
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
frunze de mentă + frunze de păpădie + rădăcini de valeriană, cu proprietăți antiseptice, antispastice, calmante, carminative și cicatrizante În calmarea durerilor gastrice și ulceroase și scăderea cantității de secreții; -flori de gălbenele + herba de coada șoricelului + herba de sunătoare + herba de troscot + rădăcini de tătăneasă + fructe de coriandru + fructe de fenicul; - flori de gălbenele + flori de mușețel + flori de nalbă + rădăcini de lemn dulce + conuri de hamei + fructe de coriandru, cu proprietăți antiseptice, calmante, ușor astringente și cicatrizante În hiperaciditate și ulcerații
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
pe zi. Gastritele cu hemoragii interne care elimină sânge de culoare Închisă datorită reacției cu acidul clorhidric din sucul gastric, se tratează cu decoct dintr-un amestec cu scoarță de stejar, herba de urzică vie și traista ciobanului, rădăcini de troscot și flori de mușețel. Gastritele foarte dureroase se ameliorează cu ceaiuri calmante care conțin herba de mătăciune, pelin și coada racului, flori de siminoc, tei, mușețel și coada șoricelului, rădăcini de tătăneasă, valeriană, obligeană și gențiană, semințe de anason, chimion
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
mondial, În lipsa medicamentelor, soldații foloseau infuzia de traista ciobanului pentru spălarea rănilor sângerânde. -Infuzie din scoarță de salcie (Salix alba) din care se beau 1-2 căni pe zi (cu excepția persoanelor care sunt alergice la aspirină). -Infuzie de rădăcini uscate de troscot (Polygonum aviculare) din care se beau 2-3 căni pe zi, În cură de lungă durată, având efecte cicatrizante În oprirea hemoragiilor interne și a sângerărilor nazale, mai ales la copii. -Înfuzie din frunze sau coji verzi de nuci (Juglans regia
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
câte 0,5 g), din care se iau câte 25 picături În 100 ml apă călduță, de 3 ori pe zi, Înainte de mesele principale. Pentru uz extern se prepară un macerat din amestec de urzică vie (frunze), coada calului și troscot (herba) și nalbă mare (rădăcini) În 2 litri de apă fiartă, folosită la baia de mâini și de picioare, timp de 8 minute. Rețeta autorilor *Mentha x piperita, Matricaria chamomilla, Achillea millefolium, Vaccinium myrtillus, Juglans regia, Althaea officinalis, Calendula officinalis
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
la fiecare cană și se beau 2-3 ceaiuri pe zi. -flori de mușețel, coada șoricelului, gălbenele, nalbă, lavandă, soc și arnică;-frunze de afin, anghinare, crețișoară, frasin, mentă, roiniță și urzică; -herba de coada calului, păpădie, pedicuță, rozmarin, sunătoare și troscot; -semințe de mărar. În uz extern se aplică: -comprese sau băi de șezut cu mușețel, coada șoricelului, gălbenele, mărul lupului, mur-frunze, nuc, pelin alb, pătlagină, salvie, urzică, muguri de plop, castan sălbatic și scoarță de stejar (câte 30-50 g plantă
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
uscate la 200 ml apă clocotită); se lasă vasul acoperit pentru infuzare timp de 10 minute și se beau 2-3 pe zi având proprietăți antifermentative. Se recomandă mult la copiii bolnavi de diaree, cu dozare În funcție de vârstă. *Infuzie de troscot (Polygonum aviculare) (1 lingură herba uscată la 250 ml apă clocotită); se lasă să infuzeze 5 minute și se beau 2 ceaiuri pe zi, cu efecte specific antidiareice. *Infuzie de patlagină (Plantago lanceolata) (4 linguri frunze uscate la 250 ml
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
la macerat timp de 2 săptămâni, Într-un loc călduros. Se consumă zilnic circa 15-20 picături, diluate cu apă, având efecte În formele acute sau cronice de diaree. Există multe propuneri de amestecuri din plante medicinale. *Infuzie de mentă + fragi+ troscot + zmeur (În părți egale); *Infuzie din coada racului + traista ciobanului + troscot (părți egale); *Decoct din ciuboțica cucului + năpraznic + ferigă (câte 1 lingură) și 1 linguriță ghimbir la 250 ml suc de mure; se fierbe 10 minute, se infuzează 10 minute
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
consumă zilnic circa 15-20 picături, diluate cu apă, având efecte În formele acute sau cronice de diaree. Există multe propuneri de amestecuri din plante medicinale. *Infuzie de mentă + fragi+ troscot + zmeur (În părți egale); *Infuzie din coada racului + traista ciobanului + troscot (părți egale); *Decoct din ciuboțica cucului + năpraznic + ferigă (câte 1 lingură) și 1 linguriță ghimbir la 250 ml suc de mure; se fierbe 10 minute, se infuzează 10 minute, se strecoară și se beau câte 100 ml la o oră
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
și mărunțită la 200 ml apă clocotită; se infuzează 5 minute și se beau 2-3 ceaiuri pe zi, cu efecte bune În tratamentul dizenteriei și diareei datorită taninurilor neiritante. *Infuzie din herba de traista ciobanului (Capsella bursa-pastoris), cimbrișor (Thymus serpyllum), troscot (Polygonum aviculare), sunătoare (Hypericum perforatum) sau turița mare (Agrimonia eupatoria) (1-2 lingurițe la 200 ml apă clocotită, cu infuzare 5 minute) din care se beau 2-3 ceaiuri pe zi. *Infuzie din petale de trandafir de dulceață (Rosa centifolia) (2 lingurițe
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
infuzează acoperit 15-20 minute și se bea câte 100 ml suc la intervale de 1 oră. Amestecurile de plante cu eficacitate deosebită sunt: *Decoct din amestec cu frunze de afin, nuc și mentă, flori de coada șoricelului și herba de troscot, luate În părți egale (1 lingură amestec uscat și mărunțit la 200 ml apă clocotită); se fierbe Încă 5 minute la foc redus, se infuzează În vas acoperit 10 minute și se beau 2-3 ceaiuri pe zi. *Decoct din amestec
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
stejar, luate În părți egale (1 linguriță amestec uscat și măcinat În 250 ml apă rece); se fierbe 5 minute, se infuzează 10 minute și se beau 2-3 ceaiuri pe zi. *infuzie din herba (de coada racului, sunătoare, traista ciobanului troscot) și frunze (de mentă), luate În părți egale (1 lingură amestec la 200 ml apă clocotită cu infuzare 10 minute În vas acoperit); se strecoară și se beau 2-3 ceaiuri pe zi. *Infuzie din herba (de traista ciobanului, răchitan, coada
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
În care intră flori de gălbenele, flori de trifoi roșu, flori de coada șoricelului, herba de coada calului și rădăcini de tătăneasă (fiecare câte 40 g), herba de urzică vie (30 g), frunze de salvie și herba de năpraznic, rostopască, troscot (fiecare câte 20 g); se ia 1 lingură amestec la 250 ml apă clocotită, se infuzează 5 minute și se beau 3 ceaiuri pe zi, prin Înghițituri rare. *Decoct de cimișir (Buxus sempervirens) preparat din 20 g frunze uscate la
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
g) și urzică vie (200 g) la 2 litri apă clocotită din care se beau 3 căni pe zi, Înainte de mesele principale. *Infuzie din amestec cu gălbenele (40 g), trifoi roșu (40 g), țintaură (40 g), coada calului (30 g), troscot (30 g), ciuboțica cucului (20 g), salvie (20 g), urzică vie (20 g), năpraznic (20 g) și pelin (10 g); din amestec se iau 2 lingurițe la 250 ml apă clocotită, se infuzează acoperit 5 minute, se strecoară, se adaugă
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
spațiul de interferență a lumilor, adică fîșia de limită de unde neantul poate reveni. El nu întârzie niciodată să găsească drumul de acces, care păstrează mereu aceleași trăsături. „În buricul pământului,/ La mijlocul câmpului,/ Pe cel drum cam părăsit,/ Cu negară-acoperit,/ Cu troscot verde-nvelit” (Mistriceanul I, 7) e locul unde Șarpele îl așteaptă pe Mistricean. În plan semantic se instituie o dublă centralitate: buricul pământului ca punct incipient și nucleu al Creației și mijlocul câmpului. Ca simbol, câmpia întrunește datele comune inițierii în
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
în balada citată, în inima sacrului prin care trece însuși axis mundi. Confruntarea are loc, așadar, la momentul zero al genezei și în spațiul mitic. Să revenim la imaginea traiectoriei: „Pe cel drum cam vechiuleț,/ Vechiuleț și de demult,/ Cu troscot verdenvelit,/ Cu negar-acoperit,/ Și el, vere, că-mi vedea,/ Tare-mi vine, tare-mi dragă,/ Trei coconi,/ Feciori de domn” (Scorpia I, 8), dintre care doi vor fi înghițiți de Scorpie. Dălea Dămean, din balada cu același nume, „Lung în
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
iarba lungă, necălcată, se împletește în patru), vegetația tinde să anihileze ordinea universului, mai ales acele plante „neutre din punct de vedere social”, acestea fiind, potrivit lui Mihai Coman, o marcă a tărâmului necălcat de om. Altfel privind lucrurile, năgara și troscotul camuflează accesul spre dincolo, marcând în același timp neutilizabilul și haosul. Drumul este învelit și acoperit, efortul de ascundere fiind dublu. În Șarpele I(7) apar aceleași date cunoscute: „Departe, vere, departe,/ Niji departi, nici aproape,/ Tocmai calea jiumătate.../ La
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
aproape,/ Tocmai calea jiumătate.../ La câmp, nene, la câmpie/ Unde fir de iarbă nu ie,/ Numai dalba-i colelie/ Și câteun fir de scumpie/ (...) La mijlocu drumului”. Plante spontanee folosite în medicina populară și la fabricarea culorilor pentru textile, colilia, troscotul, scumpia devin aici mărci ale absenței omului ordonator. Regional năgara se confundă cu neghina, ceea ce îi conferă conotații noi, prin antinomia cu planta sfântă, grâul. Troscotul verde semnalează energia depozitată în această lume vecină și paralelă, de unde își trage seva
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
drumului”. Plante spontanee folosite în medicina populară și la fabricarea culorilor pentru textile, colilia, troscotul, scumpia devin aici mărci ale absenței omului ordonator. Regional năgara se confundă cu neghina, ceea ce îi conferă conotații noi, prin antinomia cu planta sfântă, grâul. Troscotul verde semnalează energia depozitată în această lume vecină și paralelă, de unde își trage seva. E nevoie de un ochi ager, învățat, pentru a distinge calea inițiatică păzită astfel. Într-o variantă din Celei, Goij, motivul drumului ocultat este continuat de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
acum bărbatul împlinit și arătos, așa le va păstra în suflet toată viața. Înainte de a părăsi „casa” și ograda devenite amntiri, canadianul de 40 de ani și noi, însoțitorii lui, ne-am așezat pentru câteva momente pe un petic de troscot verde și des și, în tăcerea care s-a instalat aproape instantaneu, fiecare dintre cei prezenți își rostuia gândurile și trăirile sufletești așa cum dorea. După puține clipe, inginerul electronist - scotocitorul de amintiri - a evocat o întâmplare cu mare încărcătură emoțională
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
pentru susținerea creației literare dar și pentru atenuarea efectelor singurătății, care ne măcina pe amândoi, deopotrivă. Chipul luminos al poetului iradia de bucuria revederii ori de câte ori pătrundeam cu autoturismul în curtea-i mare, așternută cu un covor verde și moale de troscot. Aceeași stare sufletească o trăia când îl vizitau colegi de la școala normală ori de la facultate, personalități literare și oficialități, prieteni, despre care îmi vorbea cu căldură și satisfacție. Mihai Munteanu avea mulți prieteni cu care întreținea legături permanente prin corespondență
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
simțul deșertăciunii și de grija mântuirii, descriind în tuș foscolian sinistritatea cimiterială: Galeriile surpate, stâlpii sfărmați și căzuți Peste aur, peste lustru îi văd cu mușchiu învăscuți, Scările, ce se văd roase de omenescul picior, Ajung să fie străpunse de troscot și urzișor, Și fereastra, întru care flori de tot feliu-nflorea, Sfredelită de un șarpe, ce se sorește pe ea. Versurile lui Nicolae Dimache († 1837) sunt și ele de inspirație veche, pe motivul zădărniciei. Cât despre Ioan Prale, "musicos" de origine
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
-și suprima o formă a sa devenită, după toate aparențele, inutilă: "scria perfect senin un poem senin/ despre reflectarea apei în aer/ nota lumina de pe obrazul iubitei/ clătinîndu-se încolo și-ncoace/ era în timpul serviciului printre colacii de sîrmă/ călcînd prin troscotul ars de motorină/ cerul vînăt îi împingea gîtul spre/ vîlceaua cu mîluri răchite și resturi organice// «ai terminat?»/ dar el îi auzea nervii înfofoliți în sînge/ și un mic strigăt subteran/ s-a lipit de scoarța cenușie a unei răchite
Epic și antiepic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13660_a_14985]
-
Tofieldia calycuta Linaceae - Linum pallasianum ssp. borzaeanum Lycopodiaceae - Lycopodium inundatum Salicaceae - Salix bicolor Scrophulariaceae - Pedicularis sylvatica (Vârtejul pământului) Paeoniaceae - Paeonia tenuifolia (Bujor) Poaceae - Corynephorus canescens - Elymus farctus ssp. bessarabicus (Pir de mare) - Leymus sabulosus (Perișor) - Sesleria uliginosa Polygonaceae - Polygonum alpinum (Troscot de munte) Portulacaceae - Montia minor Rosaceae - Potentilla haynaldiana Zygophyllaceae - Nitrăria schoberi (Gărdurarița) ------------- Anexă 4 a fost înlocuită cu anexă 3 la ORDINUL nr. 1.198 din 25 noiembrie 2005 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 1.097 din 6 decembrie 2005
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 236 din 24 noiembrie 2000 (*actualizat��*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185533_a_186862]
-
calycuta Linaceae - Linum pallasianum ssp. borzaeanum Lycopodiaceae - Lycopodium inundatum Salicaceae - Salix bicolor Scrophulariaceae - Pedicularis sylvatica (Vârtejul păm��ntului) Paeoniaceae - Paeonia tenuifolia (Bujor) Poaceae - Corynephorus canescens - Elymus farctus ssp. bessarabicus (Pir de mare) - Leymus sabulosus (Perișor) - Sesleria uliginosa Polygonaceae - Polygonum alpinum (Troscot de munte) Portulacaceae - Montia minor Rosaceae - Potentilla haynaldiana Zygophyllaceae - Nitrăria schoberi (Gărdurarița) ------------- Anexă 4 a fost înlocuită cu anexă 3 la ORDINUL nr. 1.198 din 25 noiembrie 2005 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 1.097 din 6 decembrie 2005
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 236 din 24 noiembrie 2000 (*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185534_a_186863]