2,711 matches
-
dumneavoastră ascunde o riguroasă disciplină. Care e programul dumneavoastră de lucru? Cîte ore scrieți și cîte ore citiți pe zi? În biblioteci? Cît de disciplinat trebuie să fii ca să te poți impune ca nonconformist? M-ai prins... nonconformitatea asta e trudă, pur si simplu. Scriu și citesc cînd pot și peste tot.. în avioane, în autobuz și cînd pălăvrăgesc prietenii... sînt om-carnet. Am și încredere în sincronicitatea enervantă a universului... cînd îmi trebuie, vine un text... așa, din aer, prin poștă
Andrei Codrescu despre Scris, citit și supremația bunicii by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/16218_a_17543]
-
fără să lunece, fără să se împotmolească". Un soi de scafandru pe care adîncimea îl înspăimîntă, însă care nu ezită a o explora mereu... Ce-mi doresc, așadar, la acest prag de vîrstă? O seninătate care să mă împace cu truda mea. Căci de o dispariție a frămîntărilor ființei nu mai poate fi vorba și aș da dovadă de demagogie dacă aș mai accepta un asemenea ideal prea trandafiriu. Mai vorbiți-mi despre dumneavoastră. Vă socotiți un om realizat? Realizarea ține
Gheorghe Grigurcu - "Viața mea la Târgu-Jiu? Neantul mobilat cu o bibliotecă..." by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16257_a_17582]
-
de vorbit să vorbească precum țiganii din Jilava, meșteri cositori, căldărari, spoitori, topitori. Vorbirea reflectă gîndirea. Sărăcia uneia echivalează cu ruina celeilalte. Dacă trăim într-adevăr în pragul unei lumi noi, în miezul unei umanități care și-a dobîndit - prin trudă și ingeniozitate - locul cuvenit în ierarhia Terrei, atunci să procedăm în consecință, eliminînd hotărît cuvintele așa-zis "pitorești", "relaxante", "nonconformiste", aparținînd de fapt vocabularului țigănesc sau sexologic. Mai înstăriți, poate, în zestrea lingvistică, francezii - de exemplu - își îngăduie luxul de
Insomnia cuvintelor by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/16310_a_17635]
-
un model asemănător de analiză a poeziei proletcultiste. Evident, în lucrarea de față, autorul abordează mai multe probleme, își sistematizează altfel materialul, se ocupă și de proză, lansează teoria "culoarelor", pe care scriitorii erau nevoiți să și le cîștige cu trudă, vorbește mai pe larg de protocronism, ca fenomen tipic de anormalitate a literaturii noastre, ca și de miturile care ne bîntuie imaginarul colectiv (acela al patriei primejduite, al străinului rău, al salvatorului etc.), și care au fost atît de bine
Literatura în totalitarism by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16426_a_17751]
-
care nu s-au putut naște. * Înseninarea stearpă pe care o produce morfina. Bolta falsă, lipsită de constelații, ce se deschide deasupră-i. * Miezul vid pe care-l conține oricare efort - acel strop de uitare ce constituie autenticul rod al oricărei trude. * A contempla: a elibera o priveliște prin propriile tale forțe. * Ordinea e în sine improductivă. Pentru a o fertiliza e nevoie ca în compoziția ei să apară un element de dezordine, o fărîmă de haos. * Astre ce nu-și găsesc
Din jurnalul lui Alceste (IV) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16502_a_17827]
-
eminesciană (proză, traducere, poezie) e departe de a fi integrală. Prefața era ditirambică și bombastică, cu atacuri voalate la adresa lui Maiorescu, cerînd îngăduința cititorilor ca studiul introductiv să apară mai tîrziu. (N-a mai apărut.) Negreșit, e o ediție elaborată cu trudă, cu destule texte inedite și 64 de texte de proză politică. Arbitrară și hilară efectiv e clasificarea poeziei și ordinea așezării ei în sumar. Dl Pericle Martinescu are dreptate: "Alcătuită în felul acesta foarte personal, unde arbitrariul capătă forme hipertrofice
Cum a fost editat Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16487_a_17812]
-
membru de bază al GDS, de același Buzura și lansarea pe banii Fundației Culturale Române, a revistei Dilema. Aceasta se anunța astfel, încă din start, ca o replică la 22, tot așa cum Literatorul se voia una la România literară". Multă trudă chiar și ori mai ales pentru un "rebel"! Dacă acesta declară cu pertinență că: "Noii monștri sacri ai zilei, nu întotdeauna de necontestat, ca și anumite practici ale lumii noastre literare, au meritat, mi s-a părut mie, atenționări și
Cine este Ovidiu Pecican? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11858_a_13183]
-
glugă). Nu pregetă a se ghemui, "ca o lămîie stoarsă", la intrarea cinematografelor spre-a aștepta iluminarea comunicării cu cei mulți și oropsiți, a deambula în ore nocturne pe străzi și a-l ruga pe un sărman să-l asocieze trudei lui: "tu omule ce cari gaz bătrînă stafie/ în căruțul tău ca un leagăn blestemat/ ia-mă și pe mine" (Erezia întîi ). Idealul: cel de-a se pierde, de a-și topi înfățișarea, de a-și împinge anonimatul pînă la
Paradisul lucrurilor umileParadisul lucrurilor umile by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11880_a_13205]
-
carne și sînge/ am săpat în carne și sînge pînă la os". Scutit de orice preconcepție teoretizantă, poemul pare un produs al ritmului vital: "mușuroaie abia luminate pe dealuri casele se-nșiră// acesta este poemul care se scrie singur// singure/ truda și somnul/ îi determină ritmul". Mecanismul lăuntric al unei asemenea creații îl constituie reciclarea. Marginalizarea e repusă în drepturile sale virtuale ce pot corija și concura centrul uzat, compromis de poncifuri. Un centru împovărat de "filosofeme, de absconsități fabricate ori
Umilință și ironie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11972_a_13297]
-
este covârșitoare. Poetul contemplă o lume care și-a pierdut strălucirea în abisul durerilor, care încearcă să răzbată în ploile efemerității, oglindită în neajunsurile vremii. Frământările sale lăuntrice sunt chemări către regăsire, către țărmurile speranței și ale frumosului zidit cu trudă și migală într-un câmp al redefinirii. În valuri limpezi, marea îi cântă și ea dorurile neostenite într-un azur al independenței supreme. Sub scântei intense, stelele dezlănțuie un farmec al înstrăinării, iar bolta aspirațiilor sale se răsfrânge pe aleile
MUZICA VERSULUI DIVIN de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382676_a_384005]
-
se plânge nimeni. Pregătise totuși și niște sărățele, aperitiv pentru vinul rose pe care îl cumpărase special de la Domeniile coroanei Segarcea. Trecu și Crăciunul. Muzică din anii romantici, miros de brad și de sarmale. Se simțea rostul și se răsplătea truda de peste zi. Seara în familie era liniștită și se uitau la filme împreună. O stare de normalitate armonizată cu ideea de familie fericită. Se apropia Revelionul, iar Mira nu își dorea să rămână acasă singură. Florin lucra, iar ideea unei
DECEMBRIE de MIRELA STANCU în ediţia nr. 2197 din 05 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382767_a_384096]
-
deci înlocuit“. Lăsând la o parte proasta inspirație a gazetarului, trebuie spus că viteza excepțională, alergarea în veritabil galop - de unde și porecla „Calul“ - completată în mod fericit de driblinguri, finețe și variațiuni tactice, toate acestea au fost obținute în urma unei trude fantastice, a „unei ambiții uriașe de a trece prin toate fazele autodesăvârșirii sportive, chiar dacă pentru unele nu avea înclinații“, după cum mărturisește Vasile Deheleanu, ani de-a rândul coleg de club și națională și singurul supraviețuitor al „miraculoasei perioade ripensiste“. În
Agenda2003-6-03-c () [Corola-journal/Journalistic/280679_a_282008]
-
crearea de firme de servicii pentru utilizatorii de Internet. Accesul la Internet, la acea vreme, se făcea sunând pe un telefon din România la un punct de acces dial-up din Austria, Germania sau Olanda. Au fost necesari ani buni de trudă - în care Fundația Soros a avut o contribuție extrem de valoroasă - ca Internetul să devină accesibil cu legătură prin satelit, iar exercițiul comunicării electronice să ni se pară ceva obișnuit. Dezvoltarea informaticii nu poate fi desprinsă de spațiul academic. Oare n-
Agenda2003-11-03-a () [Corola-journal/Journalistic/280806_a_282135]
-
periplu, o adevărată aventură spre necunoscut, autorul păs trează prezența a doi vecini Manole și Diamant , colegi peste timp cu Vasile Porojan. Cumva, în subsidiar, romancierul are o întreținută zăbavă, ca un omagiu convingător, adus dascălilor de la sate, a căror trudă este prea puțin apreciată, și mai mult ținută în atenția... lumii. Ca dovadă, romanul se încheie cu observații nobile despre folosul adus de... școlirea oamenilor. Nu știu dacă trebuie spus că minunatul roman al scriitorului Nicolae Pârvulescu este extrem de condensat
PROZATORI CU ŞTAIF. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_402]
-
déjà vu e stringentă, dar e o impresie agreabilă: „Pe drumul de la vii, de unde marea Se vede ca un lan de stînjenei Purtînd lumina serii peste ei, Răsare sarcofagul sur ca zarea. Doar greierii vrăjesc tăcerea vie- Păgîne mîni cu trudă l-au purces, Cu vremea ei, ce-n pulbere s-a șters, O barcă grea de veșnicii să-nvie.” (Sarcofag tracic). Opera lui Pillat se prezintă extrem de unitară. Trăsătura ei fundamentală pare a fi discreția, o discreție ce ține în
Stilul Ion Pillat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2692_a_4017]
-
sistemul de pensii ar fi unul "piramidal", apreciind că "modul plastic" în care acesta a descris sistemul de pensii "nu e cel mai corect". "El (salariatul - n.r.) își va decide punctul de pensie, nu Guvernul, și va fi beneficiarul propriei trude. Astfel că la pensie va lua banii pe care i-a depus, din prima zi de serviciu până în ultima. Dacă n-a depus, nu va primi pensie. Modul plastic în care domnul Botiș vorbește de sistemele piramidale nu e cel
Vosganian: Sistemul de pensii nu e Caritas. Se va normaliza când fiecare fiecare va plăti pentru sine () [Corola-journal/Journalistic/27012_a_28337]
-
Cu greu a convins-o pe bătrînă să nu mai umple satul cu vorbe de ocara. Ca s-o potolească, a muncit trei zile în ograda ei fără bani, mîncare sau băutură. Și-a răscumpărat onoarea cu trei zile de truda neplătită. După o vreme însă, bătrînă a început să-l amenințe din nou: mă, hoțule, vino de-mi taie lemnele, că te bag în pușcărie! Ani de zile, Vulturica a făcut cum zicea babă. Îi era rușine de gură satului
Un editorial, două versiuni. Ţânţu şi Vulturică, prietenii lui Cartianu care s-au sinucis pentru o bucată de slănină () [Corola-journal/Journalistic/27378_a_28703]
-
la experiențe elementare. Se instaurează astfel un soi de egalitarism, oamenii par să trăiască fără sentimente, doar satisfăcându-și nevoi minime - de la bordel la centrul de studii ce le oferă un simulacru de științe și arte. Majoritatea par fericiți cu truda lor zilnică și tentativa schimbării aduce o nenorocire, iar de aici pornind se acumulează reperele pentru lectura unei utopii sau distopii. Legăturile dintre cei trei - Simon, David și Ines - duc la interogații serioase despre paternitate și maternitate: Simon și David
Romanul reîntors la Evanghelii by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/2642_a_3967]
-
laturi; Cosește-n prat, dă-n brînci pe-ogor, Țesala căi, prin grajd să maturi, De nu ți-a fost la buchi ușor, Și ai s-aduni, muncind de zor. Dar cînd tinzi tortul pe uluce Ce faci cu-al trudei tale spor? La tîrfe și la crîșmi se duce! Meși, rantii, laibăre cu șnururi, De-s vechi, să nu le puneți cruce: Sînt gioarse potrivite pururi La tîrfe și la crîșmi a duce! BALADA A ÎNVĂȚĂTURII ÎNȚELEPTE CELOR CARE DUC
Ediția Villon a lui Romulus Vulpescu by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/2641_a_3966]
-
și prietenă statornică, mi-a prilejuit, zilele trecute, surpriza unor fotografii ce ne reunesc la Roma, la începutul anilor ‘90, cînd inauguram acolo darul făcut de România Italiei, prin statua de bronz a Împăratului Traian, magnific izbîndită din inspirația și truda lui Vasile Gorduz. Nu le aveam, acele mărturii, poate le rătăcisem, - m-am prins pe firul lor, într-o acută reviviscență, a evenimentului și a gratitudinii la care ne obligă pentru totdeauna sculptorul. Iată-ne, comunicînd firesc, în arrièreplan se
Cine chiamă pe cine? by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/2592_a_3917]
-
lui Culianu e repulsia față de filosofie, convingerea istoricului religiilor fiind că filosofii, atinși cum sunt de aroganța unui punct de vedere personal, modifică datele după calapodul premiselor proprii, rezultatul fiind o cacealma exegetică făcută în marginea textelor vechi. Culianu respinge „truda sterilă depusă pentru a descifra atîtea producțiuni pretențioase și vane despre magie, provenite de la învățații în filosofie. Însă chiar și în paginile mai echilibrate și serioase, filosoful recitește datele textuale prin lentila deformantă a disciplinei sale, drept care înțelegerea problematicii reale
Concupiscența cognitivă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2785_a_4110]
-
de golani! După ce terminau averea tâlhăritului, iar dădeau în cap altuia cu o brumă de strânsură. Iar prădau! Nenorociți! Te miri cum i-a răbdat și îi mai rabdă și acum pământul! Tot ce vezi tu aici este adunat cu trudă. Am muncit eu și ai mei, am trăit și noi ca tot omul, dar am mai și pus ceva deoparte. Mai sunt în cutia asta, arginți, bani mari, mai mulți bani tot din aur, după vremea lui Franz Joseph al
Moş Gheorghe, între absolut şi satul său. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Journalistic/93_a_110]
-
Gheorghe Patricia Acum că a venit vara mulți dintre noi profită de vremea bună pentru a pleca într-o vacanță binemeritată după toată truda din timpul anului. Indiferend dacă e vorba despre un sejur sau doar un weekend, o vacanță are beneficiile sale asupra sănătății tale. 1.Vacanța te face mai deștept Stresul cronic rezultat din acumularea micilor probele cotidiene sau din cauza unui eveniment
Cinci motive în plus să pleci într-o vacanță by Gheorghe Patricia () [Corola-journal/Journalistic/22528_a_23853]
-
din terenurile de antrenament pentru a-i „sorbi”(a se citi, „înregistra”) orice gest! Iar Nishikori a făcut numai gesturi normale, adică s-a comportat ultra-normal, fără aere, cum fac cei care-și câștiga statutul de mare vedeta printr-o truda de sisif... După ce colegul meu din radio Mugur Corpaci a plecat la redacția din IBC, la un moment dat m-am întâlnit cu un alt coleg din presă, Dorin Chiotea, de la Realitatea TV care m-a „atras” către sala de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92549_a_93841]
-
la tenis de masă:simplu fete și băieți și echipe. Samara, campioana europeană en-titre, are un ghinion teribil. În turul trei, în faza șaisprezecimilor(!) ar urma să întâlnească o chinezoaica, favorită unu... Un vis de medalie și patru ani de truda se pot nărui în doar 15 minute...Ce păcat! Dar câte drame de acest gen nu am trăit de-a lungul carierei...Cand ma gandesc doar la ratările olimpice ale legendarului Feri Vaștag, de trei ori campion mondial(!!!), îmi vine
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92552_a_93844]