1,998 matches
-
pe cei care rămân, îi rog să mă creadă pe cuvânt și să mă asculte. A fost odată, ca niciodată... Capitolul 2 Cum ajunge vrăjitoarea Iarna mare împărăteasă Odată, într-o zi cenușie, de toamnă târzie, când oamenii plângeau și tușeau, când orașele și satele se înecau în noroaie, iar copacilor, biciuiți cu stropi de ploaie, li se furau ultimele frunze, pe aceste meleaguri a sosit, plutind prin văzduh, o frumoasă vrăjitoare. Avea ochii negri, strălucitori, plete lungi, liliachii, și rochia
ROMANUL FANTASTIC MĂRŢIŞOR- FRAGM.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1420911916.html [Corola-blog/BlogPost/350126_a_351455]
-
asupra lățoșilor turbați, ca lava unui vulcan uriaș, sufocându-i cu jeturile lor fierbinți. Le aprinseră pletele lățoase, îi orbiră, le arseră fălcile, încât bieții lățoși o luară la fugă urlând de durere. Viscorilă se înecă și el, începând să tușească agitat. Ochii-i ardeau în orbite, iar foalele fălcilor îi spumegau. Se-nvârtea pe loc ca un uriaș titirez, suflând în neștire. Zărindu-l, Mărțișor alergă spre Viscorilă, ridică paloșul și-l trăsni în moalele capului, spulberându-l într-o
MĂRŢIŞOR-25 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1426188137.html [Corola-blog/BlogPost/365642_a_366971]
-
ei, și s-o las așa cum era ea. (mică pauză) Dacă aș iubi-o aș lăsa-o așa cum este ea, și m-aș pune în fața ei ca boul la poarta nouă, ori ca Buda, și aș admira-o toată viața. (tușește de câteva ori) Și atunci n-ar mai fi un lucru, un act omenesc mai mare pe lume decât acest lucru de a admira materia, care este de fapt un Imn înălțat materiei... și înaintea morții aș fi împăcat, căci
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 by http://confluente.ro/Brancusi_piesa_de_teatru_in_trei_parti.html [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
un timp) Hm! Ce ciudat ! Când am sesizat eu această curiozitate? Apoi, ideea unicității tale, și de aici un fel de măreție a măreției tale. (râde ușor ) CONSTANTIN BRÂNCUȘI : Frumoasă expresie. Un fel de măreție a măreției omului. (respiră adânc, tușește cum tușesc tuberculoșii) Dar apoi vine spaima. Pustiul devine existența ta într-o existență viitoare. Și iată, vin eu, care am știut să mă bucur de liniște și de pustiu, și mă sperii. Îmi e frică acum de universul pustiu
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 by http://confluente.ro/Brancusi_piesa_de_teatru_in_trei_parti.html [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
Hm! Ce ciudat ! Când am sesizat eu această curiozitate? Apoi, ideea unicității tale, și de aici un fel de măreție a măreției tale. (râde ușor ) CONSTANTIN BRÂNCUȘI : Frumoasă expresie. Un fel de măreție a măreției omului. (respiră adânc, tușește cum tușesc tuberculoșii) Dar apoi vine spaima. Pustiul devine existența ta într-o existență viitoare. Și iată, vin eu, care am știut să mă bucur de liniște și de pustiu, și mă sperii. Îmi e frică acum de universul pustiu. (după un
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 by http://confluente.ro/Brancusi_piesa_de_teatru_in_trei_parti.html [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
dă un sentiment întăritor, trăim starea de împreună, și o ciudată, prăfoasă, căldură sufletească. CONSZANTIN BRÂNCUȘI : (nostalgic) Și totuși, nu este adevărat. Numai în măsura în care suntem slabi, credem că este bine că Universul este locuit de Dumnezeu. În măsura în care suntem slabi avem... (tușește de câteva ori) avem nevoie de acest sentiment de împreună cu cineva, de frica pe care ne-o ia, și de căldura pe care ne-o dă. In același timp asta ne face și rău, sau ne face mai mult rău
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 by http://confluente.ro/Brancusi_piesa_de_teatru_in_trei_parti.html [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
Acum sunt mulțumit. Doamnee ! Chiar dacă am pierdut o operă, am salvat marele Unu. Dacă pietrele astea se adunau și între ele formau Totul, Întregul, adică acel Unu, și dacă acel Unu supraviețuia clipei, atunci marele Unu devenea jumătate. (se îneacă, tușește) Ar fi fost o crimă, ar fi fost un sacrilegiu uriaș. Nu, nu aveam voie să provoc căderea în haos a marelui Unu. Să înceapă totul de la zero, adică de la materia stelară... (după un timp ) CONSTANTIN BRÂNCUȘI : Dar sunt eu
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 by http://confluente.ro/Brancusi_piesa_de_teatru_in_trei_parti.html [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
fost în stare să creezi un om etern. Deci moartea oamenilor, a trupurilor lor de carne, este judecata ta, Doamne... Operele mele or să fie nemuritoare și eternitatea lor este judecata mea. Vezi, Doamne ? că tot Tu ești mai prejos? ( tușește de câteva ori) Eu prin truda mea am reușit să mă înalț deasupra Ta... VOCEA : Ai pierdut credința , Costache și frica de Domnul...Și o dată cu ele ți-ai pierdut și mințile. CONSTANTIN BRÂNCUȘI : Credința nu mi-am pierdut-o, Doamne
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 by http://confluente.ro/Brancusi_piesa_de_teatru_in_trei_parti.html [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
atâtea de spus că nu pot să mă apuc de nimic. Mulți vor zice că n-am mai lucrat nimic dintr-un anume moment al vieții mele, că n-aș mai avea nimic de spus, însă adevărul este pe dos. (tușește de câteva ori) Eu nu mai pot lucra pentru că am în mine atâtea de spus, încât îmi vine să spun totul deodată, și asta nu se poate. (obosit) Iar să le spun pe rând nu mai am răbdare, pentru că știu
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 by http://confluente.ro/Brancusi_piesa_de_teatru_in_trei_parti.html [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
pe care le citea cu multă plăcere iar după aceea mi le povestea. Era o plăcere să-l ascult citindu-mi poeziile lui George Coșbuc sau Ștefan Octavian Iosif. Își răsucea mustața imensă ce acoperea buzele roșii ca de mac, tușea de două-trei ori și începea poezia El-Zorab, care-mi storcea lacrimi, sau Peneș Curcanul a lui Alecsandri. Citea frumos, din suflet, parcă era un școlar ce recita pe scenă o poezie. Din când în când bunica ofta fie de dorul
O FILĂ DIN ALBUMUL CU AMINTIRI de ION C. HIRU în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/O_fila_din_albumul_cu_amintiri.html [Corola-blog/BlogPost/360773_a_362102]
-
merge în SUA să-și vadă mama, dar cu toate acestea a simțit tot ce se întâmpla cu bătrâna. La un moment dat, în timpul unei întâlniri de afaceri, Annie a simțit că se sufocă, nu mai poate să respire și tușește aparent fără motiv, fără să fie bolnavă. În același timp, a fost cuprinsă brusc de o tristețe profundă și se gândea la mama ei, presimțind ceva rău legat de ea. Imediat a anulat întâlnirea și a sunat în camera de
Moarte împărtășită. Fenomen REAL sau rezultatul IMAGINAȚIEI () [Corola-website/Journalistic/105190_a_106482]
-
un rucsac enorm , plin cu sticle și sifoane. S-a făcut anchetă, problema era că fata cu care se împrietenise avea mâna complet degerată, așa că la întoarcerea în București s-a internat la Spitalul studențesc. G. a vizitat-o , dar tușea și ceva febră. Totuși a condus fata la o plimbare în Herăstrău, ceea ce a avut ca urmare o internare de urgență la același spital. O veselie, atunci când ai de a face cu studenți. Fiecare cu altă boală și alte obiceiuri
BLESTEM ŞI IZBĂVIRE de BORIS MEHR în ediţia nr. 1379 din 10 octombrie 2014 by http://confluente.ro/boris_mehr_1412919179.html [Corola-blog/BlogPost/352815_a_354144]
-
pizza. Ooo, daa, erau acolo, slavă Domnului! Nu conta că erau aproape uscate și fără nici un gust! Le înghiți fără să-și mai dea osteneala să mestece și fu cât pe ce să se sufoce. Cu ochii ieșiți din orbite, tuși până la epuizare, bătând ritmic cu pumnul în piept, ca să-și elibereze esofagul pe care îl obturase cu ,,bolovanul” alimentar ce refuza să intre în stomac. Speriat de-a binelea se repezi la chiuvetă și goli două pahare de apă dintr-
DILEME ( FRAGMENT 27) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2234 din 11 februarie 2017 by http://confluente.ro/silvia_giurgiu_1486768973.html [Corola-blog/BlogPost/368808_a_370137]
-
ocupând patru scaune în felul următor: pe cel din dreapta geanta, pe cel din față-stânga sacoul, pe cel din față ciorapii lui roșii cu tot cu picioare, că s-a descălțat de pantofi (se umflă la drum). Doamnele i-au dat târcoale, au tușit, doar doar, dar omul n-a văzut, n-a auzit: avea căștile pe urechi și în plus, era furat totalmente de peisagiu. Ah, vara la țară. Foto: George Moise Nu, n-am uitat călătoriile cu tramvaiul 21 și nu fac
Ce face un japonez când îi curge nasul în public. Cum am înțeles politețea pe ruta Tokio by https://republica.ro/ce-face-un-japonez-cand-ii-curge-nasul-in-public-cum-am-inteles-politetea-pe-ruta-tokio-bucuresti [Corola-blog/BlogPost/337786_a_339115]
-
încerce mititica, Căci dorea ca până mâine Să se și transforme-n câine. Bagă-n priză, deci, mașina, O deschide bat-o vina, Intră, pe buton apasă, Ca un câine-n loc să iasă. Hardughia luuung icnește, Se agită și tușește, Aruncînd apoi afară Chiar un câine, bunăoară. Fericită că, în fine, Câinii nu se vor mai ține S-o alerge ziua toată Ca s-o scuture de coadă, Iese iute la plimbare, Chiar pe bulevardul mare. Nu apucă însă bine
MAŞINA DE VISE de MIHAI MANOLESCU în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 by http://confluente.ro/mihai_manolescu_1430284612.html [Corola-blog/BlogPost/348949_a_350278]
-
această oră matinală, iar ceața asta, s-o tai cu cuțitul, ați sesizat, desigur, nu-mi priește deloc ... Parcă pentru a-și întări spusele, imediat ce se instalase pe pernele trăsurii scosese o batistă albă din poșeta cu miros de lavandă, tușind discret între cutele ei. Și eu mi-am petrecut o bună parte a anilor tinereții în acest orășel, continuase, punându-și la adăpost batista, apoi și mănușile, pe care le scosese grațios, trăgându-le de fiecare deget în parte, în
ÎNTÂLNIRE ÎN ZORI (1) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 by http://confluente.ro/Intalnire_in_zori_1_dan_florita_seracin_1336402117.html [Corola-blog/BlogPost/358607_a_359936]
-
ți-o sărută ca să te ucidă. Rostește fraza aceea friguroasî lasă chipul să-ți curgă printre degete pe haine și mori. Trimite-mi o floare de fum de pe Lună și mori. Scrie pe fereastră că m-ai asasinat și mori. Tușește cu inocența copilului frumos îmbrăcat apoi mori. Mângâie-te cu amintirea mea de bolnav psihic și mori. întinde mâna să-ți fie sărutată de cadavru și mori. Visează cum suferă cireșul înflorit și mori. Trezește-mă. Nu vei fi niciodată
Poezie by Claudiu Soare [Corola-website/Imaginative/7615_a_8940]
-
facă normele, hă-hă-hă... Ba bine că nu, s-ar fi suit într-un tren, el și Claudiu, un tren care să-i ducă acasă-n România, și Claudiu că ți-e dor cumva, păi cum dracu, făcu Robert înecîndu-se și tușind și scuipînd un guguloi de flegmă neagră peste șervețelele sandviciurilor, mă piș pă România, nu-mi mai trebuie... Chiar nu le mai trebuia. Nu știau ei traiul de-acolo? Pe străzi și-n gara de Nord din București era de
Trei ceasuri rele by Radu Aldulescu [Corola-website/Imaginative/14470_a_15795]
-
în bătaie pentru o pasăre. - Găina e pentru mine mă' să știi! Altădată eram în București, căutând o adresă, când am văzut pe trotuar un câine scuturându-se și tremurând din toate mădularele. Parcă ar fi vrut să vomită, să tușească, îi curgeau bale, de-abia se ținea pe picioare. Un câine care trăgea să moară. A fost otrăvit, mi-a zis cineva. Numai are nimeni ce îi face. Al doilea câine este bătrân, are peste cincisprezece ani și l-am
NUMAI ÎNTREBĂRI de ION UNTARU în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Numai_intrebari_0.html [Corola-blog/BlogPost/351072_a_352401]
-
dereglări nervoase, cancer.. Unele boli din vechime aproape au dispărut,sau apar sporadic în special cele contagioase(ciumă, lepră, holera), Grație cunoașterii și aplicării în masă a vaccinării populației de la cele mai mici vârste boli altădată mortale că :difteria, tetanosul, tușea măgăreasca, rujeola) s-au împuținat substanțial, apar în grupuri endemice, izolate în special la țigani nevaccinați. Turbarea, de asemeni este rar menționată la oameni, atunci când sunt muscați de animale sălbatice purtătoare de viruși.. Pe de altă parte media de viață
Puterea rugăciunii în fenomenul vindecării by http://uzp.org.ro/puterea-rugaciunii-in-fenomenul-vindecarii/ [Corola-blog/BlogPost/94202_a_95494]
-
nimeni nu se sinchisea de iminentul pericol pe care Ana îl simțea cu fiecare fibră a corpului său. Ar fi țipat de frică, dacă nu s-ar fi rușinat. Cu zgomot răgușit motoarele turate au icnit, s-au înecat, au tușit și vibrând din toate-ncheieturile, vaporașul s-a pus în mișcare urmărit îndeaproape de zeci de valuri mărunte ce-și plesneau în goană șuvițele verzi-gălbui de hublou, părând că se saltă ca să mai arunce câte-o privire în înghesuiala din
NISIPURI de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 749 din 18 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Nisipuri_tania_nicolescu_1358526754.html [Corola-blog/BlogPost/348859_a_350188]
-
mai era în stare să gândească, să-i pese că ... după ,,salvare” urma spitalul, unde un chirurg bețiv avea să-i amputeze degetele de la mâini și, poate, și de la picioare. Picioarele Divei, pentru care plătea consecventă rata de asigurare. Nu tușea încă, nu făcuse febră, strănuta doar și era tot mai convinsă că întâmplarea aceea nu ținea de ea ca persoană, doar de realitatea-altuia și în care nimerise ca proasta. - Blestemul lui Sergio ... Îi miji gândul, vina ce ar fi trebuit
FRAGMENT DE ROMAN, FEMEIE IN FATA LUI DUMNEZEU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Fragment_de_roman_femeie_in_fata_lui_dumnezeu.html [Corola-blog/BlogPost/370866_a_372195]
-
Dr Șuțu: Uite, vezi, ție ți s-a făcut de ducă, da nu te las niciunde că văz că nu renunți. Mihai: Vreu apă de izvor... Apa de aci miroase a bureți, și n-am tutun! Dr Șuțu: De la tutun tușești, da uite ia! Mihai: Ce scrii? Rațetă de nebun? Dr Șuțu: Scriu și eu ca tine, da nu la fel de bine. Sunt vremuri noi și noi ne învechim, lasă politica la calici și scrie rogu-te domniței. Ți-a trimis dulceață
TESTAMENT SPIRITUAL POST MORTEM (3) ŢARA, SFÂNTUL ANDREI ŞI APOSTOLATUL LUI EMINESCU de IOSIF POPA în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 by http://confluente.ro/iosif_popa_1413622907.html [Corola-blog/BlogPost/349349_a_350678]
-
drumul vieții și este amiază. Gândurile purtătorilor de viață se împrăștie în direcții necunoscute, dar unite de cineva cu o forță uriașă spre același drum. Mergând mă uit la copacii de pe marginea drumului de viață și ascult glasurile lor care tușesc de fumul de mașini, care câteodată îi îneacă. Și ei așteaptâ frunze de viață salvatoare. Mă opresc pe loc și așez cuminte imagini pe felii de timp, prin retina ochiului meu în drumul meu de viață. Semnul trecutului îmi spune
APRHODI`TE TE AŞTEPT! de VIOREL MUHA în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Aprhodi%60te_te_astept_.html [Corola-blog/BlogPost/346501_a_347830]
-
în găicile pantalonilor. Domnul Welling: Mă aduci la disperare, Sofia! M-am săturat să acopăr mereu toate greșelile pe care le faci! Nu vreau să mai aud niciodată numele "John" în casa mea! Domnul Welling părăsește cameră cu pași apăsați, tușind de câteva ori din cauza tutunului în exces. Doamna Welling rămâne pe podea, stergandu-i lacrimile Sofiei cu mâna, incercand sa ii aline rănile de pe mâini și cea de pe obraz. Doamna Welling: Sofia, îmi pare rău pentru tot ceea ce se întâmplă
PEOPLE (TEATRU) de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1556 din 05 aprilie 2015 by http://confluente.ro/corina_lucia_costea_1428252250.html [Corola-blog/BlogPost/379968_a_381297]