KorAP: Find »[drukola/base=tuberozitate & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...6 7 8 9 >

201 matches

Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848

articulară; - fațeta posterioară servește pentru inserția tendonului mușchiului triceps brahial; - fațeta internă pe care se inseră liaamentul intern al articulației cotului; - fațeta externă pe care vine să se prindă mușchiul anconeu; 1. Olecran 2. Procesul coronoid 3. Incizura radială 4. Tuberozitatea ulnară 5. Marainea anterioară 6. Fața anterioară 7. Marainea interosoasă 8. Capul ulnar 9. Procesul stiloid medial -apofiza coronoidă (processus coronoideus), inferioară și orizontală prezintă: - baza ce face corp comun cu osul; - vârful ce intră în mișcările de flexie ale

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
față superioară articulară - cupușoara radială; - circumferință articulară pentru articularea cu mica cavitate siamoidiană a cubitusului; -aâtul anatomic (colum radii) care leaaă capul de corpul radiusului; -tuberozitatea bicipitală (tuberositae radii) localizată antero-inferior față de locul unde se unește capul cu aâtul radial; tuberozitatea este locul de inserție terminală a mușchiului biceps brahial. Corpul radiusului are formă de prismă triunahiulară: -fața anterioară (Fiaura 33) este mai strâmtă superior unde se inseră mușchiul flexor propriu al policelui și mai lată inferior unde se inseră mușchiul

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
scurt extensor al policelui; -fața externă rotunjită prezintă în porțiunea mijlocie a amprentă ruaoasă pentru inserția tendonului inferior al mușchiului rotund; -pronator, iar porțiunea inferioară vine în raport cu tendoanele celor doi mușchi radiali externi; -marainea anterioară denumită și rădăcina inferioară a tuberozității bicipitale are inițial traiect oblic în jos, în afară după care devine verticală și se șterae; -marainea posterioară nu prezintă elemente anatomice distincte; -marainea internă este ascuțită și este locul de inserție pentru liaamentul interosos al oaselor antebrațului. Extremitatea inferioară

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
și din posterior spre anterior, în două porțiuni: - o porțiune deasupra și anterior față de linia nenumită, care formează fosa iliacă internă, acoperită de mușchiul cu aceeași denumire; - sub linia nenumită se descriu următoarele elemente anatomic, prezentate de sus în jos: - tuberozitatea iliacă (tuberositas iliaca), suprafață patrulateră nereaulată pe care se inseră liaamentele sacro-coxale; - suprafață auriculara (facies auricularis), în formă de pavilion de ureche, care se articulează cu o suprafață corespondentă de pe fața lateral externă a osului sacrum; - suprafață plană, patrulateră pe

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
inseră: aponevroza perineală mijlocie, corpii cavernoși, mușchiului marele adductor și dreptului intern. Unghiul antero-superior este constituit din spina iliacă antero-superioară. Unghiul antero-inferior este format de unghiul pubisului. Unghiul postero-superior este constituit din spina iliacă postero-superioară. Unghiul posteroinferior este reprezentat de tuberozitatea ischiatică, pe care se inseră mușchii: ischiocavernoși, transversul perineului, marele adductor, gemenul inferior, pătratul crural, bicepsul crural, semitendinosul și semimembranosul. BAZINUL ÎN GENERAL Bazinul este porțiunea circumscrisă de cele două oase coxale, sacrum și coccis care împreună protejează oraanele pelvine

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
dintr-o sferă; este orientat în sus, înăuntru, puțin anterior. Puțin sub capul femurului și înapoia centrului acestuia se descrie foseta liaamentului rotund (fovea capitis femoris). Gâtul anatomic (collum femoris) este localizat la joncțiunea dintre capul femurului și cele două tuberozități ale acestuia. Gâtul anatomic este sub forma unui cilindru, turtit în sens anteroposterior, oblic de sus în jos, dinăuntru în afară, care formează cu diafiza femurală un unahi de înclinație de 125? -130? (3, 10, 20). Axul colului formează cu

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
numită și linia aspră sau creasta aspră a femurului; la acest nivel se realizează inserțiile musculare: Figura 40. Femurul - aspect posterior 1. Capul femural 2. Colul femurului 3. Foseta trohanteriană 4. Marele trohanter 5. Creasta intertrohanteriană 6. Micul trohanter 7. Tuberozitatea gluteală 8. Linia pectineală 9. Buza internă a linei aspre 10. Buza externă a linei aspre 11. Suprafața poplitee 12. Fosa intercondiliană 13. Condilul lateral 14. Condilul medial 15. Tuberculul adductorilor 16. Linia intercondiliană -pe buza internă: vastul intern; -pe

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
Tuberculul adductorilor 16. Linia intercondiliană -pe buza internă: vastul intern; -pe interstițiu: cei trei adductori ai coapsei și scurta porțiune a bicepsului crural; -pe buza externă: vastul extern. în partea superioară creasta aspră a femurului se trifurcă: - ramura externă sau tuberozitatea gluteală (creasta marelui fesier) se orientează în sus spre marele trohanter femural; la acest nivel se inseră marele fesier; - ramura mijlocie se îndreaptă spre micul trohanter; este locul de inserție pentru mușchiul pectineu; - ramura internă (cresta vastului intern) se direcționează

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-o fațetă medială, care în raport cu axul femurului face parte din șanțul intercondilian și la nivelul căreia se inseră liaamentele încrucișate ale articulației aenunchiului; -ofațelă laterală diferită pentru cei doi condili. Fața laterală a condilului intern prezintă în partea ei mijlocie tuberozitatea internă pe care se inseră liaamentul lateral intern al articulației aenunchiului. Deasupra și înapoia acesteia se descrie tuberculul marelui adductor, pe care se inseră tendonul mușchiului cu aceeași denumire. Fața laterală a condilului extern prezintă tuberozitatea externă pe care se

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
în partea ei mijlocie tuberozitatea internă pe care se inseră liaamentul lateral intern al articulației aenunchiului. Deasupra și înapoia acesteia se descrie tuberculul marelui adductor, pe care se inseră tendonul mușchiului cu aceeași denumire. Fața laterală a condilului extern prezintă tuberozitatea externă pe care se inseră liaamentul lateral extern al articulației aenunchiului. Posterior față de această tuberozitate se descriu două aropițe: una superioară, în care se inseră mușchiul aemen intern, și alta inferioară, pentru inserția mușchiului popliteu. Lateral extern și respectiv, intern

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
aenunchiului. Deasupra și înapoia acesteia se descrie tuberculul marelui adductor, pe care se inseră tendonul mușchiului cu aceeași denumire. Fața laterală a condilului extern prezintă tuberozitatea externă pe care se inseră liaamentul lateral extern al articulației aenunchiului. Posterior față de această tuberozitate se descriu două aropițe: una superioară, în care se inseră mușchiul aemen intern, și alta inferioară, pentru inserția mușchiului popliteu. Lateral extern și respectiv, intern, față de cei doi condili femurali, se descriu epicondilii femurali, lateral, respectiv medial. La nvelul extremității

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
suportă areutatea corpului este tibia. Lateral extern se aăsește peroneul. TIBIA (TIBIA) Tibia este un os luna, pereche, intern (Fiaura 41) fiind torsionat în axul său lonaitudinal . Extremitatea superioară este voluminoasă, alunaită în sens transversal fiind constituită din doi condili (tuberozități): unul medial și altul lateral. Condilul intern este mai voluminos decât cel extern și prezintă în partea posterioară o aropiță pe care se inseră tendonul direct al mușchiului semimembranos. Condilul extern prezintă în partea posteroexternă o fațetă articulară orientată în

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
cei doi tuberculi; - ariile intercondiliene anterioară (area intercondylaris anterior) și posterioară (area intercondylaris posterior) pe care se inseră liaamentul încrucișat anterior, respectiv posterior al aenunchiului. 1. Capul peroneului 2. Vârful peroneului 3. Condilul lateral tibial 4. Condilul medial tibial 5. Tuberozitatea tibialâ anterioară 6. Marginea lateral-externă a tibiei 7. Fața medială a tibiei 8. Marginea lateral-internă a tibiei 9. Creasta tibiei 10. Fața laterală a tibiei 11. Fața laterală a peroneului 12. Marginea anterioară a peroneului 13. Corpul peroneului 14. Marginea

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
cm find întreruptă posterior de aria intercondiliară posterioară. în partea laterală circumferința prezintă o mică fațetă articulară (facies articularis fibularis) pentru peroneu. în partea anterioară a circumferinței, între liniile de bifurcație ale marginii anterioare, se descrie o suprafață triunghiulară denumită tuberozitatea tibială (tuberositas tibiae) pe care se inseră ligamentul patelar. Corpul tibial are formă de prismă triunghiulară cu trei fețe: - fața posterioară (Figura 42 ) prezintă o crestă oblică - linia solearului - dispusă de sus în jos, din afară înăuntru, localizată în partea

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
flexorului comun al degetelor și alta, externă acoperită de mușchiul gambier posterior. Marginile tibie sunt: -anterioară (creasta tibială) este foarte ascuțită în porțiunea mijlocie și rotunjită spre cele două extremități. în sus se bifurcă și cuprinde între liniile de bifurcație tuberozitatea tibială anterioară. în jos se termină pe maleola medială a osului. -medială, mai evidentă inferior unde se inseră fasciculul din flexorul comun al degetelor și aponevroza gambieră; -externă, servește în cea mai mare parte pentru inserția membranei interosoase; în porțiunea

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
tibial posterior. PERONEUL (FIBULA) Peroneul este un os luna, pereche, torsionat în axul său lonaitudinal, situat în afara și înapoia tibiei. Extremitatea superioară sau capul peroneului (Fiaura 41) prezintă în partea lui internă o fațetă articulară prin care se articulează cu tuberozitatea externă tibială. în afara și înapoi acestei fațete articulare se descrie apofiza stiloidă a peroneului (vârful) pe care se inseră tendonul inferior al mușchiului biceps crural și liaamentul lateral extern al articulației aenunchiului (posterior). Corpul peroneului prezintă trei fețe: - laterală care

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
se articulează, în cele 2/3 anterioare, cu astraaalul prin două fațete articulare, iar în 1/3 posterioară devine ruaoasă și se află în contact cu o masă celulo-arăsoasă care separă tendonul lui Achile de articulația tibio-tarsiană; - fața inferioară prezintă: - tuberozitatea internă: pentru inserție mușchilor: scurt flexor plantar și adductor al deaetului mare; - tuberozitatea externă: pe care se inseră abductorul deaetului mic; - tuberozitatea anterioară: pe care se inseră liaamentul calcaneo-cuboidian inferior; - fața externă vine în raport cu pielea; prezentă la nivelul unirii a

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
iar în 1/3 posterioară devine ruaoasă și se află în contact cu o masă celulo-arăsoasă care separă tendonul lui Achile de articulația tibio-tarsiană; - fața inferioară prezintă: - tuberozitatea internă: pentru inserție mușchilor: scurt flexor plantar și adductor al deaetului mare; - tuberozitatea externă: pe care se inseră abductorul deaetului mic; - tuberozitatea anterioară: pe care se inseră liaamentul calcaneo-cuboidian inferior; - fața externă vine în raport cu pielea; prezentă la nivelul unirii a 1/3 anterioare cu cele 2/3 posterioare tuberculul extern al calcaneului, care

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
află în contact cu o masă celulo-arăsoasă care separă tendonul lui Achile de articulația tibio-tarsiană; - fața inferioară prezintă: - tuberozitatea internă: pentru inserție mușchilor: scurt flexor plantar și adductor al deaetului mare; - tuberozitatea externă: pe care se inseră abductorul deaetului mic; - tuberozitatea anterioară: pe care se inseră liaamentul calcaneo-cuboidian inferior; - fața externă vine în raport cu pielea; prezentă la nivelul unirii a 1/3 anterioare cu cele 2/3 posterioare tuberculul extern al calcaneului, care este mărainit, atât deasupra cât și dedesubt, de câte

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
mare și flexorul comun al degetelor; - fața anterioară: se articulează cu fața posterioară a cuboidului -fața posterioară: este netedă în jumătatea superioară, unde este acoperită de bursa seroasă, și rugoasă în jumătatea inferioară, unde se inseră tendonul lui Achile. 1. Tuberozitatea falangei distale 2. Falanga distală 3. Capul falangan 4. Corpul falangan 5. Falanga proximală 6. Baza falangei 7. Capul metatarsian 8. Metatarsianul II 9. Metatarsianul I 10. Baza metatarsianului I 11. Cuneiformul medial 12. Cuneiformul intermediar 13. Cuneiformul lateral 14

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
5. Falanga proximală 6. Baza falangei 7. Capul metatarsian 8. Metatarsianul II 9. Metatarsianul I 10. Baza metatarsianului I 11. Cuneiformul medial 12. Cuneiformul intermediar 13. Cuneiformul lateral 14. Navicularul 15. Cuboidul 16. Astragalul 17. Calcaneul 18. Trohleea astragaliană 19. Tuberozitatea metatarsianului V 20. Falanga proximală 21. Falanga medie 22. Falanga distală CUBOIDUL (OS CUBOIDEUM) Cuboidul este un os scurt, de formă neregulată situat înaintea ultimelor două metatarsiene, înaintea scafoidului și ultimului cuneiform. Fața superioară este plană și este acoperită de

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
21. Falanga medie 22. Falanga distală CUBOIDUL (OS CUBOIDEUM) Cuboidul este un os scurt, de formă neregulată situat înaintea ultimelor două metatarsiene, înaintea scafoidului și ultimului cuneiform. Fața superioară este plană și este acoperită de mușchiul pedios. Fața inferioară prezintă tuberozitatea sau creasta cuboidului pe care se inseră ligamentul calcaneo-cuboidian. Creasta împarte acestă față în două porțiuni: -una anterioară, care prezintă șanțul cuboidului, oblic înainte și înăuntru, prin care trece tendonul lungului peronier lateral; -alta posterioară, rugoasă pentru inserțiile musculare. Fața

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
metatarsian și al doilea cuneiform. Fața externă se articulează cu cuboidul și cu cel de al patrulea metatarsian. Scheletul piciorului - aspectul plantar 1. Falanga distală 2. Falanga medie 3. Falanga proximală 4. Capul metatarsianului V 5. Corpul metatarsianului V 6. Tuberozitatea metatarsianului V 7. Șanțul profund de la nivelul cuboidului 8. Cuboidul 9. Calcaneul 10. Tuberozitatea calcaneană 11. Procesul posterior al astragalului 12. Șanțul flexorului lung al halucelui 13. Sustentaculum tali 14. Astragalul 15. Tuberozitatea navicularului 16. Navicularul 17. Cuneiformul lateral 18

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
de al patrulea metatarsian. Scheletul piciorului - aspectul plantar 1. Falanga distală 2. Falanga medie 3. Falanga proximală 4. Capul metatarsianului V 5. Corpul metatarsianului V 6. Tuberozitatea metatarsianului V 7. Șanțul profund de la nivelul cuboidului 8. Cuboidul 9. Calcaneul 10. Tuberozitatea calcaneană 11. Procesul posterior al astragalului 12. Șanțul flexorului lung al halucelui 13. Sustentaculum tali 14. Astragalul 15. Tuberozitatea navicularului 16. Navicularul 17. Cuneiformul lateral 18. Cuneiformul intermediar 19. Cuneiformul medial 20. Tuberozitatea metatarsianului I 21. Spații interosoase metatarsiene 22

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
metatarsianului V 5. Corpul metatarsianului V 6. Tuberozitatea metatarsianului V 7. Șanțul profund de la nivelul cuboidului 8. Cuboidul 9. Calcaneul 10. Tuberozitatea calcaneană 11. Procesul posterior al astragalului 12. Șanțul flexorului lung al halucelui 13. Sustentaculum tali 14. Astragalul 15. Tuberozitatea navicularului 16. Navicularul 17. Cuneiformul lateral 18. Cuneiformul intermediar 19. Cuneiformul medial 20. Tuberozitatea metatarsianului I 21. Spații interosoase metatarsiene 22. Oase sesamoide Al doilea cuneiform sau micul cuneiform are forma unui cub, cu baza în sus și vârful în

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]