599 matches
-
a Voievodului fondator, care veghea - totuși, cu ochi vulturești și auz de extremă finețe - să nu se aducă vreo atingere, oricât de mică (fie și numai în planul discuțiilor, ipotezelor, sugestiilor), odorului de neprețuit ce traversase patru secole de istorie tumultuoasă și pe care îl avea în grijire: Biserica Sfintei Mânăstiri de aici. Frunzărind revista ,,Lumea monahilor” - condusă inspirat de Răzvan Bucuroiu și de Cristian Curte -, aveam să constat că grupajul cel mai semnificativ, pe deplin meritat, este dedicat regretatului Vasile
Naşterea în cer a Profesorului Arhimandrit VASILE PRESCURE, Ucenicul Sfântului de la Prislop: Arsenie Boca [Corola-blog/BlogPost/93338_a_94630]
-
presa din țara noastră anunțase vești cu privire la starea de sănătate a nefericitului ziarist, imediat după internarea acestuia în stabilimentul medical bucureștean, situat pe strada Plantelor. Însă, pentru cititorii italieni, această știre era șocantă. Descoperind notița apărută la Trieste, datând din tumultuosul an 1883, i-am comunicat-o imediat scriitorului Mugur Vasiliu, spunându-i că, iată, avem încă o dovadă a faptului că notorietatea lui Eminescu devenea din ce in ce mai vizibilă, ca poetul trezea interesul nu numai al cititorilor gemani, ci și al englezilor
1883 – Eminescu în presa italiană [Corola-blog/BlogPost/93514_a_94806]
-
care i-l lăsase Moș Calistrat îi fusese de ajuns, ba îi mai și rămăsese destul ca să nu ducă grija zilei de mâine nici el și nici copii săi. În afară de Mihăiță, băiatul cel năzdrăvan, la nici doi ani după evenimentele tumultuoase prin care trecuse, Ileana îi dăruise și o fiică. Copiii creșteau frumos, umplându-le viața de bucurii, atât lor cât și celor doi bunici. Simion Pop, care ieșise între timp la pensie, nu-l mai chemase niciodată la secție ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
Grădina Botanică, ca apoi, În Palmotičeva, să se trudească să le preseze și să le lipească În ierbarul fiicei lui, caligrafiind Păpădie (Taraxacum officinale) sau Tei (Tilia), tot așa cum scrisese și mapele cu hărți „Marea Adriatică“ sau „Vlasina“. Din acest fluviu tumultuos care este biografia lui, din acest roman de familie, se ramifică brațele, așa Încît, În paralel cu munca lui de la fabrica de zahăr Între anii 1943-1949, se va desfășura destinul mamei și al nostru, al copiilor: volume Întregi reduse la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
a întors către zeii pe care noi, cei născuți mai demult, nu i-am cunoscut, și se poate vedea deja direcția în care se vor îndrepta cei ce vor veni după noi. Generația mai tânără, conștientă de puterea și totodată tumultuoasă, a încetat să mai bată pe la uși. Ea a dat buzna înăuntru și ne-a ocupat scaunele pe care ședeam. Văzduhul vibrează de țipetele ei zgomotoase. Câțiva dintre cei mai vârstnici, imitând clovneria și giumbușlucurile tinereții, se străduiesc să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
caută la ora asta târzie în parc? Într‑o bună zi li se va întâmpla și lor același lucru. Liceenii și muncitorul fluieră în timp ce‑o iau cu pas grăbit pe Johannesgasse și, ajunși în fața Conservatorului orașului Viena, de unde răzbate vuietul tumultuos al instrumentelor de suflat și al celor cu coarde (și unde Anna ia ore de pian), trec la rândul lor ca mânați de tumult. Acolo tocmai au loc repetițiile orchestrei, programate întotdeauna așa de târziu ca să poată participa și cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
o răceală. Tălpile pantofilor lui americani au fost cârpite prea des cu carton, or capacul acesta de carton nu‑i prea rezistent, se înmoaie imediat. La fel de puțin rezistent e și capacul care acoperă dorințele lui Rainer; acestea sunt așa de tumultuoase, încât capacul saltă mereu pentru a lăsa aburul să iasă. Sophie așează decolteul la locul lui, ca să acopere ce trebuie, și dă la o parte mâna ciudatului ăstuia, fiindcă a devenit prea lacomă, iar el n‑o să capete ce‑și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
era neîndoioasă, iar comparația cu Dehmel posibilă. Această fază a activității poetului se prezenta, așadar, sub forma paradoxală a unei intense vieți ascunse într-un înveliș dur: lavă prin proveniența ei minerală și totodată și prin incandescență și neliniștea vieții tumultuoase; fuziune de elemente contrarii, a cărei originalitate era crescută de originalitatea vocabularului pietros, a unei anumite tăieturi a versului, a unei respirații largi și virile, umbrită doar prin oarecare retorism. Plecat de la Sburătorul, I. Barbu a evadat din această poezie
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
splendidă frondă, clasicul sonet poetic și dovedind o excelentă stăpânire a limbii, a mijloacelor specifice, într-o lirică a meditației grave, adânci, exprimată în metafore, în care modernitatea și sensibilitatea secolului se confundă, cu vigoare clară, de o marcată originalitate, tumultuos și muzical aproape, într-o subtilă rezonanță eufonică, cu trimiteri, accente și imagini simbolice, cu marele torent al liricii europene de înalt nivel, de la Rimbaud și Baudelaire, la Rilke și Blaga. Și, încă odată, la Țvetaieva și Nichita Stănescu.” (Nicolae
OPERA LITERARĂ A SCRIITOAREI AURA CHRISTI ACCESIBILĂ ÎN FORMAT DIGITAL de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363796_a_365125]
-
Ne-mpresoară magic viersul lor duios, Ne aduc speranțe, dragoste, căldură După anotimpul aspru secetos, Ca o ploaie sfântă peste arătură. Lerui Ler răsună - limpede ecou, Îl învață astăzi cine nu îl știe, Plin de prospețime, taină și de nou, Tumultuos precum o amplă simfonie. Să cântăm acum și noi, cu ei în gând, Seara ce începe lin să se strecoare; Sărbătoarea este mult mai mare când Grabnic se așterne vremea de ninsoare. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Lerui Ler / George Nicolae
LERUI LER de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361110_a_362439]
-
deschiderii închise în lacrimi. Ai iubit și ai fost iubit. Ai dăruit și ai primit mereu câte ceva. Ai citit, ai gândit și călătorit mult, dar, mai presus de toate ești recunoscător pentru privilegiul aventurii fascinante numită viață, trăită intens, pasionant, tumultuos, cu sensibilitate. Acum toate astea sunt păpădiile din zâmbetul ei, mângâiate de invizibilul dans al vieții, cutreierând cerul primăverii prin fiecare trecere. Ca visul din vis inspiri adânc sărutul ei prin tăceri. Suntem lumina, suntem pacea, suntem uimirea plăcută a
SECRETUL TIMPULUI (POEZII) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361075_a_362404]
-
este, în cele din urmă - mormânt. Trimiterea la termenul tsunami - existent în titlu poate fi și metafora înfricoșătoare a unui cataclism natural care ar înghiți tot ce îi iese în cale. A asemui versurile Rozei Lentini cu talazurile unui tsunami, tumultuoase, neliniștitoare, lacome, amenințătoare chiar, constituie un gest de reverență față de forța creatoare dar și distrugătoare a Cuvântului care spală, curăță, rade, scufundă, distruge, însă, în aceeași măsură, înalță pe culmi mai mult sau mai puțin iluzorii după care provoacă prăbușiri
RECENZIE LA CARTEA ROSEI LENTINI TSUNAMI ŞI ALTE POEME . TRADUCERE: EUGEN DORCESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361115_a_362444]
-
inele, vase, etc). Lucrarea Domniei Sale, Columna lui Traian. Monument unic al etnogenezei românilor, Edituea Eurobit, 2013 este un veritabil manual modern de istorie antică (națională și universală), un ghid de orientare în labirintul istoriei. E Coloană spiritualității românești deszăvorâtă, incandescentă, tumultuoasă, iradiantă, e o înnobilare a neamului românesc. «Columna lui Traian» a făcut posibilă înălțarea dacilor din imensul cilindru marmorean pe Coloana Infinită a neamului românesc și de acolo spre Coloana Cerului. Nu este oare curios faptul că revista Asociației Culturale
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
nimic”, care-și făceau de cap în timpuri de dictatură, îl urmăresc pe autor, mereu, în subtext. Acum ele, aceste „maimuțe”, rămân un fel de bibelou delicat și, pentru unii, grotesc, dar dincolo de ele, din spatele lor, apar umbre, fapte, viață tumultuoasă, tristeți, ba chiar și bucurii și nostalgii ascunse. Din spatele amintirilor, ca o negație ardentă a anomaliilor dintr-o lume trecută, apare mărturia de conștiință a unui om cinstit, care nu poate trece sub tăcere ceea ce ... Citește mai mult Cartea mult
RONI CĂCIULARU [Corola-blog/BlogPost/367716_a_369045]
-
nimic”, care-și făceau de cap în timpuri de dictatură, îl urmăresc pe autor, mereu, în subtext. Acum ele, aceste „maimuțe”, rămân un fel de bibelou delicat și, pentru unii, grotesc, dar dincolo de ele, din spatele lor, apar umbre, fapte, viață tumultuoasă, tristeți, ba chiar și bucurii și nostalgii ascunse.Din spatele amintirilor, ca o negație ardentă a anomaliilor dintr-o lume trecută, apare mărturia de conștiință a unui om cinstit, care nu poate trece sub tăcere ceea ce ... XXXII. RONI CĂCIULARU- SUNT MILIARDARUL
RONI CĂCIULARU [Corola-blog/BlogPost/367716_a_369045]
-
pace, cu glorioase fapte. Viața să-și poată duce în sacră libertate. Iar pașnic popor român și-a jertfit compatrioți, pentru un destin mai bun. Și-acum își jelește morți! Copii-n zadar așteaptă în Ajun, pe Moș-Crăciun. Că-n tumultuoasă luptă și-a pierdut sacul pe drum. Semn de recunoștință port în gând neprihănit, cu lacrimi și credință. Pentru cei ce s-au jertfit. Cu lacrima din condei scriu gânduri pe hârtie. Mărturisiri din ani grei, urmașilor să fie! Neam
MOȘ CRĂCIUN ÎNSÂNGERAT de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367930_a_369259]
-
casă e pustie. FEMEIA Când zâmbește ea, vine primăvara, Pe unde calcă, și piatra-nflorește, Unde s-oprește, e centrul, firește, Când te iubește , e jar din Sahara. Torsul i se unduiește șerpește, Că uită și trenul unde e gara, Tumultuoasă precum Niagara, În loc de soare, zâmbetu-i strălucește . Femeia e ploaia caldă de vară Oaza verde, răcoroasă din pustiu, Jumătate din lumina solară, Câmpia pe care plugul o ară, Bolta largă a cerului azuriu. De-ar lipsi, nimic pe pământ n-ar
SONETELE LIMBII ROMÂNE de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367103_a_368432]
-
Ce surse de inspirație ai pentru tablourile pe care le realizezi? - Depinde de momentele mele, de obicei pictez când simt că trebuie să exprim ceva, când sunt tristă sau melancolica. - Ceea ce pictezi oglindește experiență ta de viață? - Da, în momentele tumultuoase ale vieții mele pictură m-a ajutat să îmi exprim sentimentele și să privesc cu seninătate înainte, prin culoare am redat bucuria de a trăi, dar și furia sau dragostea pentru cei de lângă mine. “Mereu am căutat o provocare” - În afară de
“INVENTEZ FORME PE CARE LE ÎMBRAC ÎN CULOARE” de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 168 din 17 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367238_a_368567]
-
ne duce, prin rugăciune ori cu ajutorul rugăciunii, spre veșnicia împărăției lui Dumnezeu [15] . „Rugați-vă pentru pacea Ierusalimului și pentru îndestularea celor ce te iubesc pe tine.” [16] În acest context putem gândi și lucrarea de față: o incursiune prin tumultuoasa istorie a Ierusalimului, oraș al gloriilor și al tuturor umilințelor, de nenumărate ori distrus și de atâtea ori reînviat prin idealul înălțărilor pe care îl reprezintă. [17] Există ideea potrivit căreia lumea este organizată și orientată în jurul unui spațiu sacru
AFLAT INTRE ISTORIE SI ESHATOLOGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367004_a_368333]
-
lume mai târziu, după vreo patru decenii, semănând, cu nonșalanță și ironie, lacrimi pe obrajii îndrăgostitelor păcătoase ale vremii sale. Numele Ion Minulescu mă duce cu gândul la orașul Slatina - unde am participat la Festivalul de Literatură ce poartă numele tumultuosului poet - în care am cunoscut și am reîntâlnit oameni deosebiți. Și nu știu cum, amintirea lui Minulescu mă trimite la pelicula „Madame Bovary”, vizionată chiar în aceste zile de Sărbătoare. Ciudat, spre deosebire de roman, ecranizarea mi-a lăsat un gust amar. Regizorul și-
MIGDALE DULCI AMARE (3) – GERUL BOBOTEZEI „NAŞTE MONŞTRI” (PAMFLET) de FLORICA BUD în ediţia nr. 1865 din 08 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/349679_a_351008]
-
au cunoscut, cum îi aducea, timid, câte un buchet de flori la fiecare întâlnire, cum i-a declarat că e femeia vieții lui... Cum au petrecut Revelionul la munte, cum s-au aruncat râzând în zăpadă. Da... Relația lor, deși tumultuoasă, fusese încărcată de romantism. Acea doză de visare necesară pentru a zbura, pentru a avea impresia că povestea lor este unică. Trandafiri, inimioare frânte și declarații fierbinți. Fraiera doarme... Dacă bănuiește? Nu, nu. Vai, cât poate durea de tare! Să
ENIGMA de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350196_a_351525]
-
surprins niște pocnete fine și scurte. Avea senzația că numeroase lițe se scurtcircuitau intermitent. Repetă mișcarea mai puternic. Constată efectul. Țeasta îi deveni fluorescentă. Văzu o luminiscență ce îi facilita privirea în spațiu. Înainta mai sigur acum, cu inima bătând tumultuos. Curând își simți întreaga ființă învăluită de-o căldură plăcută, mai ales obrajii. Instinctiv duse mâinile spre față. Se atinse precaut, parcă se aștepta la ceva. Într-adevăr. Se întâmplă. Mâinile se contaminară de luminiscența pâlpâitoare. Își lăsă repede brațele
INVOLUŢIE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349120_a_350449]
-
întâlnirii cu Hristos, pentru că sâmbătă și duminică sunt săvârșite Liturghiile euharistice, si anume Liturghia Sf. Ioan și Liturghia Sf. Vasile. Tristețea această, exersata prin rânduielile liturgice, ne oferă o liniște, ne oferă o libertate, pentru că noi ieșim din lumea aceasta tumultuoasa. Slujbele sunt lungi, dar ele ne crează o stare de fericire, care nu-i o fericire momentana, o fericire care piere, ci o fericire profundă. Toate rugăciunile acestea sunt dublate de actul de căința, de metanie. Ne plecăm în fața lui
POSTUL PASTELUI de MIRON IOAN în ediţia nr. 1901 din 15 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348525_a_349854]
-
doarme în aceeași cameră, Italo izbucnește în râs afirmând: Ma un pocco amore...si, si! Îi semăna tare bine tatălui său! Rândurile lui Salvatore l-au pus pe gânduri pe Dumitru Sinu. Într-adevăr, viața lor în Vancouver fusese frumoasă, tumultuoasă, plină de amintiri de neuitat. Când erau împreună, toți acei emigranți care făceau parte din cercul lor de prieteni, Salvatore spunea: E come noi, altri no sono! Nimeni nu era ca ei, cu certitudine! „Înainte să moară, Salvatore mi-a
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 307 din 03 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348713_a_350042]
-
Ediția nr. 1179 din 24 martie 2014 Toate Articolele Autorului Sosit-a dulcea Primăvară Ah! Iubire, Sufletul mi-e plin de tine! Tu ești vraja ce mă-ncântă Și de drag, La piept aș strânge Universul. Diafana Primăvară Se revarsă tumultuoasă Și din zori îndepărtate Se- apropie în stol Zglobii, gălăgioși cocorii Iar Glavaciocul susură domol. Crește iarba, covor moale, Roua cade pe ogoare Sună codru-n așteptare, Primăvara-i pe cărare Înflorind florile-n cale Și zefirul, boare lină, Ne
SOSIT-A DULCEA PRIMĂVARĂ LA PURANI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349994_a_351323]