1,833 matches
-
apar în versuri regretele anilor pierduți și ale viselor neîmplinite. Mai apar, bacovienele neguri fără noimă, nouri ca plumbul, semne de furtună, frunze de vânt spulberate, neliniști, „muzica stihiei” care a cuprins pădurea (Zi de toamnă). Gândurile sunt „de-un tunet stârnite”, umbre fără număr, ce-l însoțesc în noapte „spre locuri străbune, meleaguri sfințite / Să-mi revăd destinul nescris în vreo carte” (Zi de toamnă). Un tablou autumnal bacovian, neliniștitor, angoasant, în sintonie cu sufletul poetului. Dar și cu „Vremurile
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1496136941.html [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
un biet păcătos pe care Domnul l-a uitat aici în creierul munților! - rosti deodată cu un glas puternic. Tânărul se întrebă cu uimire de unde avea acest bătrân uitat de vremi atâta forță, căci vocea i se rostogoli ca un tunet și răsună în ecoul munților. - Nu te speria, fecior! Aceasta-i vocea Domnului ce rostește prin păcătoasa mea gură! Dar cu ce treburi ați venit la mine? - De parcă n-ai ști! - râse Preda cu subînțeles. - Numai Bunul Dumnezeu le știe
III. PRINCIPELE MOŞTENITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1412682803.html [Corola-blog/BlogPost/362392_a_363721]
-
a da ce ni s-a dat. Însă sufletul e veșnic, el în el se regăsește, el - al spaimelor jertfelnic care nu Te părăsește. Jertfa patimilor noastre, Duhul Tău să o primească. Înălțimilor albastre - jertfa noastră pământească. Glasul Tău de tunet aspru noaptea gândului să cearnă, fulgerând pe cer albastru pacea Ta să se aștearnă. Doamne, știu că ești aproape și mă lași ca să-ți vorbesc și-mi răspunzi cu glas de ape ce din nori se prăvălesc. Știu că mă
RUGÃCIUNE DE SEARÃ de ION MIHAIU în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/ion_mihaiu_1454071914.html [Corola-blog/BlogPost/384009_a_385338]
-
până la capăt. Scânteia, da, oare de unde vine? Cine e vinovat că în acel moment se naște și divinul și iadul, totodată? Sufletul se-aruncă pe baricade să-și ia în stăpânire dragostea. Nimic nu-l poate opri.Nici glonțul, nici tunetul, nici gândul pervers al lumii. De-ar intra pe ușă, acum, un trimis al ”marelui necunoscut” și mi-ar spune că iubirea e dincolo de pragul acesta invadat de lumină și de timp măsurat... aș spune: ”trage!” și lasă-mă să
DINCOLO DE PRAG, EA… de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/valentina_becart_1465063177.html [Corola-blog/BlogPost/377935_a_379264]
-
Acasa > Poezie > Afectiune > IERNI DE PĂPĂDII Autor: Doina Bezea Publicat în: Ediția nr. 1952 din 05 mai 2016 Toate Articolele Autorului Cu toamnele plecate pe sub suflet se-ntorc cocorii prin magnolii reci, adăpostind în cochilii de tunet frunzișul pângărit de sub poteci! Grădini zâmbesc de sub mătănii stinse adulmecând sub lungi povești pieirea, din bulbi de rouă veșnicii prelinse se-agață-n rugi îngenunchindu-și firea. Un mag îmbracă pe sub giulgi iertarea crestând sub aripi cruci de patimi mii, și pe
IERNI DE PĂPĂDII de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1952 din 05 mai 2016 by http://confluente.ro/doina_bezea_1462456392.html [Corola-blog/BlogPost/378817_a_380146]
-
pădurarului!... * * * Pădurarul mi-i pândește, Pune pușca și ochește... Și cu ură îi vorbește: - Hoț de inimi, nu îmi scapi! Dă-mi fata, ce vrei să faci? Să-mi iei fata și moșia!?... Două gloanțe ți-s simbria! ...Și un tunet prelungit În ținut s-a auzit; Calu-n picioare-a sărit, De alice-a fost rănit. * * * - Stăpâne, ține-te drept! Rana este-adâncă-n piept; Nu te teme, -am să te duc, Sus, în dealul de la nuc, La căsuța cu pridvor... Unde
CALUL HAIDUCULUI (BALADA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Calul_haiducului_balada_.html [Corola-blog/BlogPost/364556_a_365885]
-
trăiești deplin, ai plătit urcând târâș pe culmea durerii, unde floarea de colț te aștepta. Văzând-o numai, sufletul tău a renăscut. Ploile Vorbim amândoi deodată, ne aprindem în plină zi și ardem ca niște torțe în luptă. Într-un tunet deslușesc un adevăr înverșunat. Ciocnindu-se, doi nori fulgeră-n zare. În barbă mi se înnoadă instantaneu două lacrimi. Nu se mai aude suspinul ci numai hohotul ploii. Eu tot mai cred, că purtați de vântul sălbatic, norii se izbesc
VERS ALB II de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 666 din 27 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Vers_alb_ii_ioana_voicila_dobre_1351344315.html [Corola-blog/BlogPost/346535_a_347864]
-
ploi ce-și plâng cu frică Deschiderea de floare rară, în roua necondiționat de mică Iar de greșim adânc în tremur de neputință ne ascundem Cum trupul fuge de cutremur și inima de spini o tundem În fulgerele nerostite, în tunetele nevăzute Ne cocoșăm în vii blegite, cu buze de struguri căzute Referință Bibliografică: Ne cocoșăm în vii blegite / Mihaela Tălpău : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1624, Anul V, 12 iunie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mihaela Tălpău : Toate
NE COCOȘĂM ÎN VII BLEGITE de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_talpau_1434115212.html [Corola-blog/BlogPost/348571_a_349900]
-
apele lacului ca o lacustră. Prin apele limpezi cu nuanțe verzui se zbenguie păstrăvul indigen. Aici, la hotarul dintre crestele dominante ale munților și albastrul infinit al cerului, adesea vremea devine capricioasă și rafalele vântului, vuietul său, urletul văii, ecoul tunetelor, fulgerele ce se preling ca niște șerpi luminoși pe stânci, nori fioroși ce revarsă ploi torențiale vara sau viscole năprasnice iarna, descriu tablouri de la incantație la groază. Alteori, când cerul este senin, astrul zilei pare mai aproape de frunțile de piatră
CRONICĂ DE ȘTEFAN DUMITRESCU (USR) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1490254299.html [Corola-blog/BlogPost/379084_a_380413]
-
mânioși pe sărmana natură, ce se joacă cu degetele pe claviatură. Apoi, după un moment scurt de respiro natura-și deschide al ei gri sombrero, zgomote răsunătoare asurzesc peisajul și ea tresare, să nu-și strice machiajul. Se-aude al tunetului sunet înfiorător ce-ncremenește totul c-un moft devorator. Nu mai există scăpare din urgia naturii până ultimul ecou aduce liniștea uitării. O liniște-aparentă, căci ploaia-și varsă năduful cu sunete-nfundate stropii lovesc pământul. Picurii grei și mari cad
POVESTEA FURTUNII de IRINA BBOTA în ediţia nr. 1495 din 03 februarie 2015 by http://confluente.ro/irina_bbota_1422980543.html [Corola-blog/BlogPost/372770_a_374099]
-
că despre alt bătrân care trăia în Schit - dar de el este vorba - ca odata s-a sculat noaptea să-și facă canonul. Cum a început canonul, a auzit un bucium că la război. Bătrânul s-a tulburat la auzul tunetului și se gândea intru sine: - De unde e suntetul acesta aici? Ostași nu sunt aici, nici nu este război prin părțile acestea. Cum se gândea așa, iată că a venit de el un demon care-i spune: - Da, este război. Dar
LIVADA DUHOVNICEASCA (50) de ION UNTARU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Ioan_evcrata_livada_duhovnic_ion_untaru_1383623209.html [Corola-blog/BlogPost/357526_a_358855]
-
văzut un fulger într-o criptă, vorbea cu cineva din altă lume, noi suntem fulgere venite din genune, față de nemișcarea aparentă, trăim o clipă rece ori ardentă, așa cum fulgerul din depărtare nu ne-atinge, în timp ce altul, fulgerat, se stinge, precum și tunetul, în zări, pare o notă de jale dintr-o jale monocordă, iar tunetul de lângă noi ne înspăimântă, să spună cineva că viața-i blândă. Boris Marian Referință Bibliografică: Vanitas / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1149, Anul IV
VANITAS de BORIS MEHR în ediţia nr. 1149 din 22 februarie 2014 by http://confluente.ro/Vanitas_boris_mehr_1393061687.html [Corola-blog/BlogPost/362812_a_364141]
-
suntem fulgere venite din genune, față de nemișcarea aparentă, trăim o clipă rece ori ardentă, așa cum fulgerul din depărtare nu ne-atinge, în timp ce altul, fulgerat, se stinge, precum și tunetul, în zări, pare o notă de jale dintr-o jale monocordă, iar tunetul de lângă noi ne înspăimântă, să spună cineva că viața-i blândă. Boris Marian Referință Bibliografică: Vanitas / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1149, Anul IV, 22 februarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Boris Mehr : Toate Drepturile Rezervate
VANITAS de BORIS MEHR în ediţia nr. 1149 din 22 februarie 2014 by http://confluente.ro/Vanitas_boris_mehr_1393061687.html [Corola-blog/BlogPost/362812_a_364141]
-
un moment dat părea că și el va fi absorbit de halou! Tocmai când spăimoasa trăire stătea să-l răpună definitiv, sfera explodă în adevărate lacrimi de cleștar multicolor, totul petrecându-se într-o absolută lipsă de sunet... În așteptarea tunetului ce firesc urmează fulgerului, își lăsă în jos pleoapele și-și ocroti urechile cu palmele devenite apărătoare căușuri. Și zgomotul nu întârzie... Cu ochii întredeschiși de căldura emoției ce-l invadase, zări podeaua. Se reîntregise, iar explozia de lumini și
INTERLUDIU de ANGELA DINA în ediţia nr. 1461 din 31 decembrie 2014 by http://confluente.ro/angela_dina_1420057722.html [Corola-blog/BlogPost/374384_a_375713]
-
r ă cie, frica de critic ă , frica de boal ă , frica de moarte, frica de pierderea mamei, frica de în ă l ț ime, frica de întuneric, - Ai frica și de fenomenele naturii: de ploaie, fulger, tr ă znet, tunet, frica de ap ă ? - Da, am frică de înnec, frică de cutremure, inunda ț ii, grindin ă , secet ă , vânturi puternice, furtuni, tornade Alte frici mai ai? Mi-e frică și de examene, că nu pot duce la îndeplinire sarcinile
VICIUL de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 396 din 31 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Viciul_elena_armenescu_1328047273.html [Corola-blog/BlogPost/360561_a_361890]
-
multă iubire. El a împărțit-o semenilor săi, a acordat ajutor celor în suferință, a dus mai departe mesajele încredințate de Cel prea Înalt. Și-a cinstit misiunea ca un om al păcii. Să fie îndeplinită doleanța oamenilor! Fulgere și tunete puternice, însoțite de tornadă, izbucniră pe neașteptate. Ploaia torențială biciuia pădurea. Apariția în negru, răcni, cutremurând cerul și pământul. O gluga mare îi acoperea fața. -Opriți! N-aveți dreptul, să aduceți înapoi, ce-am secerat eu! Ținea în mână un
BASM... de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 by http://confluente.ro/Basm_camelia_constantin_1329987790.html [Corola-blog/BlogPost/357965_a_359294]
-
războinici fără de teamă, voievozi înrudiți cu divinitatea, denotă patriotismul lui Ionel ILIE, explicabilă, dacă privim retrospectiv activitatea diplomatului de carieră, cunoscător al altor tărâmuri, dar rămas fidel inconfundabilelor meleaguri mioritice: Din Cer Zamolxe ocrotește/ Pământul Daciei străbune,/ Cu glas de tunet poruncește:/ AURUL e pentru Voi, nu pentru Soare-Apune! (Aurul dacilor). Fiorul dulce al rădăcinilor, vibrația pentru tot ceea ce se referă la Patria inimii sale, excursul prin istorie, îndemnurile de revitalizare morală și spirituală, trezirea din starea de „somn al rațiunii
NOI APARIŢII LITERARE LA EDITURA ARMONII CULTURALE – 2 IANUARIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1098 din 02 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Noi_aparitii_literare_la_edit_gheorghe_stroia_1388675021.html [Corola-blog/BlogPost/347488_a_348817]
-
toți trei străluceau de-ți luau ochii, sau așa i se părea căpitanului. Strigă la ei: - Hei, ieșiți, ușa cuptorului este deschisă! și le făcu semn cu mâna. Degeaba.! - Afară! Ieșiți afară! țipau și căpcăunii, dând agitați din mâini. Dar tunetele din cuptor erau înfiorătoare și strigătele lor foarte slabe. Căpitanul Zefir era disperat. Nu știa ce să mai facă. I-a pus pe toți cei din jur să țipe la ei din răsputeri. A trimis pe un căpcăun să aducă
MĂRŢIŞOR-22 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1425587008.html [Corola-blog/BlogPost/369599_a_370928]
-
Speriați de-ntunecare oamenii opriți din treabă, se ascund cu mic, cu mare sau deschid umbrele-n grabă. Răpăind în picuri repezi, apele devin torente. Curg prin văi, mângâie lespezi cu-ntreruperi ori accente. Fulgere răsar din nouri cu lumină orbitoare. Tunete-n prelungi ecouri trag doar salve de onoare ! Uite,se înseninează... De prin văi, de prin vâlcele ies fuioare ce planează transformate-n sentinele. Muntele cu măreție își arată iarăși fața. Ploaia-n scurtă vijelie a trecut, cum trece viața
ÎN BUCEGI de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 by http://confluente.ro/dorel_danoiu_1472909912.html [Corola-blog/BlogPost/371291_a_372620]
-
Eu beau câte o înghițitură, pot să beau așa până dimineață, numai să am ce! Mai pune unul; este deja roșu la față, ca racul, devine mai jovial. Se aude un ciocănit în ușă. - Intră! răsună vocea lui ca un tunet. O slăbătură de fetiță, să tot fi avut vreo zece anișori, intră hotărâtă. Se oprește după ce făcu doi-trei pași. Mă uit la patron. Se întunecă, dintr-o dată, la față. - Ce vrei? - Mama are nevoie de o sută de lei, urgent
PUTEREA VOINŢEI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 by http://confluente.ro/Puterea_vointei.html [Corola-blog/BlogPost/366853_a_368182]
-
par mai luminoase: „ De câte ori după ploaia de noapte/ Vedeam prin aerul senin mișcându-se stelele/ Și sclipind pe roua și pe ger/ Aveam înainte-mi ochii ei frumoși.” Privirea și salutul Laurei îi deșteaptă în minte imaginea fulgerului urmat de tunet: „ Așa cum o dată cu tunetul fulgera/ Eu fui ajuns în același timp de privirea/ Frumoșilor ochi sclipitori și de dulcele salut.”. Părul ei „alcătuiește o diadema naturală care aprinde/ Aerul din împrejur.” Trăind într-o țară cu atâtea artiști plastici, Petrarca cultiva
MADONNA LAURA ŞI PETRARCA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1425223782.html [Corola-blog/BlogPost/373019_a_374348]
-
De câte ori după ploaia de noapte/ Vedeam prin aerul senin mișcându-se stelele/ Și sclipind pe roua și pe ger/ Aveam înainte-mi ochii ei frumoși.” Privirea și salutul Laurei îi deșteaptă în minte imaginea fulgerului urmat de tunet: „ Așa cum o dată cu tunetul fulgera/ Eu fui ajuns în același timp de privirea/ Frumoșilor ochi sclipitori și de dulcele salut.”. Părul ei „alcătuiește o diadema naturală care aprinde/ Aerul din împrejur.” Trăind într-o țară cu atâtea artiști plastici, Petrarca cultiva tonurile violente și
MADONNA LAURA ŞI PETRARCA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1425223782.html [Corola-blog/BlogPost/373019_a_374348]
-
adunam dude bea ceai de dude de constipată ce era stătea în odăița ei retrasă pui la frigare prins în colțul ogrăzii hrănit pe uliță cu râme baligi muște molii ce silă îmi provoca ploaie de vară cu ropote fulgere tunete și trăsnete mirosul aerului proaspăt după ploile de vară de mătușa Catrinca de capră și salcâmi... de amurgul serii când de pe deal veneam cu sânul plin de mere sau prune mâncam aproape că plesneam acasă lângă tuci ce strânși eram
COPILĂRIE ÎMI AMINTESC ... de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 by http://confluente.ro/Copilarie_imi_amintesc_gheorghe_serbanescu_1345684029.html [Corola-blog/BlogPost/365674_a_367003]
-
intră într-o altă etapă a vieții mele. Mergeam la pescuit cu prăjini și cutii de cremă de pantofi îngăurite în care punea râmele. Când coboram o pantă îmi striga râzând: Pune frâna, Nicolae!”, dar tot cu vocea aceea de tunet. Pe măsura vocii era și statura. Nu-i știu înălțimea, dar puțini oameni erau cât el. Semăna foarte mult cu tipul de soldat american: frumos și înalt. Eram foarte mândră de el! Făcuse tatamare, că tare priceput era la toate
URSULEŢUL DE PLUŞ de DANIELA TIGER în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Ursuletul_de_plus_daniela_tiger_1386062445.html [Corola-blog/BlogPost/363064_a_364393]
-
și întunericul avea să cuprindă Ierusalimul. Începu să bată un vânt subțire și părul capului celui mort flutura ușor sub coroana de spini. Un fulger brăzdă cerul iar Gaius privi fața lui Iisus și în clipa în care se auzi tunetul i se păru că una din mâinile lui se strânse mai tare cuprinzând cuiul care îi străpunsese palma. Doar degetul arătător rămăsese îndreptat în sus arătând cerul. - Cu adevărat acesta este fiul lui Dumnezeu! exclamă Gaius. Ceilalți legionari care priveau
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) 3 de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 by http://confluente.ro/Ancheta_fragment_din_roman_3.html [Corola-blog/BlogPost/371271_a_372600]